Instalarea postului telefonic, fără respectarea prevederilor instrucţiunilor de exploatare nu exonerează pe pârâtă de plata convorbirilor telefonice purtate, aceasta urmând a fi obligată la despăgubiri, conform art. 998-999 Cod civil.
(Secţia comercială, decizia nr. 511/7.06.1996).
Prin sentinţa civilă nr. 320, pronunţată la data de 17.01.1996, Judecătoria sectorului 4 Bucureşti respinge acţiunea formulată de R.A.R.-D.T.M.B. împotriva pârâtei S.C. “S. A.” – L. T. D.
în motivare se reţine că între pârâtă şi reclamantă nu există raporturi juridice, respectiv un contract de prestare servicii telefonice, că un asemenea contract există între reclamantă şi S.C. “M.” – S.R.L, că în toate evidenţele reclamantei figurează ca titular al postului telefonic abonatul S.C. “M.” – S.R.L, pârâta nesolicitând preluarea postului respectiv. Apreciază că în speţă nu poate fi incidenţă instituţia îmbogăţirii fără just temei, că o astfel de acţiune ar putea fi promovată de S.C. “M. S.R.L, în calitate de titular al postului telefonic, aceasta nefolosind telefaxul împotriva firmei care l-a folosit fără a achita datoria, desocotirea realizându-se între reclamantă şl titularul postului, aceasta din urmă fiind pusă în situaţia de a realiza o îmbogăţire fără justă cauză, în caz de neplată.
în ce priveşte desocotirea privitoare la achitarea convorbirilor efectuate, aceasta se va face între furnizorii serviciilor telefonice, respectiv reclamanta şi beneficiarul acestora, adică S.C. “M.” – S.R.L, pârâta folosind telefonul existent la sediul său, fără a solicita, în mod expres, preluarea acestuia.
împotriva acestei sentinţe formulează apel reclamanta, aducând critici legate de faptul că, iniţial, s-a adresat cu cerere împotriva pârâtei şi S.C. “M.” – S.R.L, atât pentru daune, cât şi pentru penalităţi, că, ulterior, şi-a modificat acţiunea, în sensul restrângerii pretenţiilor numai faţă de pârâtă, renunţând şi la plata de penalităţi.
Această măsură a fost luată de reclamantă ca urmare a împrejurării că S.C. „M.” – S.R.L. a invocat, în apărarea sa, că la data de 28.06.1994 a solicitat schimbarea – mutarea postului telefonic la noul sediu al firmei, că în această situaţie trebuia suspendată funcţionarea postului telefonic, că această apărare s-a dovedit reală, fapt pentru care a solicitat scoaterea din cauză a S.C. “M.” – S.R.L., ca urmare a depunerii cererii de mutare a postului telefonic, rezultând astfel, fără nici un dubiu, că pârâta a folosit postul telefonic în cauză în perioada lunilor septembrie-noiembrie 1994.
Apreciază că în cauză este vorba de o răspundere civilă delictuală, fiind aplicabile dispoziţiile art. 998 şi art. 999 şi că pârâta, prin comportarea sa pasivă în proces (prin neprezentare), recunoaşte, în mod tacit, vinovăţia în producerea pagubei.
Apelul este fondat.
Din actele dosarului instanţei de fond rezultă că postul telefonic cu nr. de apel X a fost schimbat din Bucureşti, B-dul Dimitrie Cantemir, în B-dul Timişoara, la cererea S.C. “M.” – S.R.L, care a avut şi ea calitatea de pârâtă, până la data modificării acţiunii, prin restrângerea pretenţiilor numai faţă de pârâta S.C. “S. A.” – L. T. D.; că a fost folosit (de către această pârâtă) postul telefonic, în perioada lunilor septembrie – noiembrie 1994, chiar dacă între părţi nu s-a încheiat un contract de prestare servicii şi, întrucât aceasta nu a făcut plata convorbirilor telefonice, i s-a creat reclamantei un prejudiciu, ca urmare a faptei ilicite săvârşite de pârâtă, fapt pentru care, cu respectarea dispoziţiilor art. 998 şi 999 Cod civil şi conform cu art. 296 Cod proc. civilă, tribunalul va admite apelul, va schimba în totul hotărârea atacată, în sensul admiterii acţiunii precizate şi obligării pârâtei la plata de daune, sub motiv că instalarea postului telefonic, fără respectarea prevederilor instrucţiunilor de exploatare, nu exonerează pârâta de plata convorbirilor telefonice efectuate.
