Prin acţiunea civilă înregistrată la 16 noiembrie 2006, reclamantul B.A.C. i-a chemat în judecată pe pârâţii Consiliul Judeţean Cluj, Spitalul de Recuperare Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa, să constate că pe terenul proprietatea reclamantului din CF nr. 149838 Cluj-Napoca, nr. top 12843/1/7/1/3 teren în str.V. în suprafaţă de 782 mp este edificată o construcţie cu suprafaţă utilă de 346,12 mp construcţie-spălătorie, ce figurează conform autorizaţiei de construire nr. 1866 din 20.11.1996 ca fiind proprietatea Spitalului de Recuperare Cluj-Napoca; să i se atribuie construcţia „spălătorie” edificată pe terenul său în baza dreptului de accesiune, cu plata de despăgubiri, sau să i se dea teren la schimb echivalent cu suprafaţa ocupată în intravilanul localităţii Cluj-Napoca, la o valoare echivalentă; cu cheltuieli de judecată. Acţiunea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 480 şi urm., art. 504 şi urm., art. 1073 şi art. 1074 Cod civil.
Prin precizarea de acţiune depusă la dosar la data de 17.11.2006, reclamantul a solicitat să se constate în contradictoriu cu pârâţii, că pe terenul proprietatea din CF nr. 149838/b în suprafaţă de 12843/1/7/1/3 teren în str.V. în suprafaţă de 782 mp este edificată o construcţie cu suprafaţa utilă de 346,12 mp construcţie-spălătorie nr. 1866 din 20.11.1996 ca fiind proprietatea Spitalului de Recuperare Cluj-Napoca; să se ia act de renunţare la petitul 2 din acţiune privind atribuirea construcţiei „spălătorie”, petit care devine „rog ca pârâţii să îmi lase în deplină proprietate şi posesie terenul în suprafaţă de 782 mp identificat în petitul 1”, iar în subsidiar, în cazul în care acest lucru nu este posibil, să i restituie contravaloarea acestui teren apreciat la valoarea de 499.000 lei; cu cheltuieli de judecată.
Prin precizarea de acţiune din 18.01.2007, reclamantul a solicitat să fie obligat pârâtul Spitalul de Recuperare Cluj să îi lase în deplină proprietate şi posesie terenul proprietatea lui în suprafaţă de 782 mp situat în str.V. teren înscris în CF nr. 149838 Cluj-Napoca, nr. top 12843/1/7/1/3; să se constate că pe acest teren este edificată o constucţie „spălătorie” care figurează înscrisă în CF nr. 123575 Cluj-Napoca, nr. top 12843/6; să se dispună constatarea nulităţii absolute a înscrierii făcute sub B10 şi în foaia A ca fiind făcută din CF nr. 123575 Cluj-Napoca, înscriere care contravine dispoziţiei sentinţei civile nr. 3890 din 2001 în sensul că nr. top corect este 12843/1 şi nu 12843; să se dispună rectificarea CF nr. 123575 Cluj-Napoca, în sensul că nr. top corect este 12843/1 şi nu 12843; să se ia act că a renunţat la judecata petitului 2 din acţiune privind „spălătoria”; în subsidiar, în cazul în care pârâtul nu poate lăsa în deplină proprietate şi posesie terenul de 782 mp, să se dispună obligarea lui la plata sumei de 499.000 lei; cu cheltuieli de judecată.
Reclamantul şi-a mai precizat acţiunea la data de 27 februarie 2007.
La termenul din 27.02.2008, B.N.I., B.G.M., N.V., N.A., P.S. şi P.M. au formulat o cerere de intervenţie în interes propriu, în contradictoriu cu reclamantul şi pârâţii, solicitând să se constate că intervenienţii au dobândit prin accesiune imobiliară artificială dreptul de proprietate asupra imobilului construcţie „spălătorie” edificat pe terenul proprietatea lor identificat în CF nr. 149838 Cluj-Napoca, nr. top 12843/1/7/1/3; să se dispună intabularea dreptului lor de proprietate asupra construcţiei, cu titlu de accesiune şi cumpărare.
La termenul din 17.02.2009, intervenienţii şi-au precizat cererea de intervenţie.
Prin sentinţa civilă nr. 14180 din 21 septembrie 2001 a Judecătoriei Cluj-Napoca, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Cluj-Napoca ridicată din oficiu de instanţă şi în consecinţă, s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată intentate de reclamanţii A.G.L. şi A.D. în contradictoriu cu pârâţii Spitalul de Recuperare Cluj, Consiliul Judeţean Cluj, Judeţul Cluj prin Preşedintele consiliului Judeţean Cluj şi cererea de intervenienţie în interes propriu formulată de intervenienţii în interes propriu B.N.I., B.G.M., N.V., N.A., P.S. şi P.M., în favoarea Tribunalului Cluj.
Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reţinut că întrucât valoarea obiectului litigiului este de peste 5 miliarde lei, raportat la prevederile art. 2 pct. 1 lit.b) C.pr.civ., competenţa soluţionării cauzei aparţine Tribunalului Cluj.
Prin sentinţa civilă nr. 967 din 18 noiembrie 2011 a Tribunalului Cluj, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Cluj, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus trimiterea dosarului la Curtea de Apel Cluj, pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că valoarea de 915.611 lei care s-a raportat judecătoria pentru a stabili competenţa, a fost indicată de expert ca fiind valoarea de circulaţie a construcţiei în litigiu la data de 14.12.2010, ea neprezentând valoarea de la momentul introducerii acţiunii, în funcţie de care se stabileşte competenţa; modificările ulterioare a valorii intervenite pe parcursul judecăţii, nu duc la schimbarea competenţei.
Or la data introducerii acţiunii, 16.11.2006, competentă să judece acţiunea era judecătoria, conform art. 1 alin. (1) C.pr.civ., dat fiindcă valoarea obiectului indicată de reclamant a fost de 499.000 lei, valoare necontestată de pârâţi.
Cererile accesorii şi incidentale sunt în căderea instanţei competente să judece acţiunea principală, potrivit art. 17 C.pr.civ.
Potrivit art. 1591 alin. (2) C.pr.civ., necompetenţa teritorială poate fi invocată de părţi ori de către judecător la prima zi de înfăţişare în faţa primei instanţe.
Competenţa materială a instanţei se stabileşte în funcţie de obiectul acţiunii principale.
Acţiunea introductivă de instanţă a fost înregistrată la data de 16.11.2006 şi a suferit numeroase precizări, dar la 17.11.2006 a fost precizată în sensul că este o acţiune în revendicarea suprafeţei de 782 mp teren înscris în CF nr. 149838 Cluj-Napoca, nr. top 12843/1/7/1/3 în valoare de 499.000 lei, având şi un capăt de cerere privind constatarea că pe acest teren se află edificată o construcţie denumită „spălătorie”.
Instanţa investită cu soluţionarea unei acţiuni, are obligaţia la prima zi de înfăţişare mai întâi să verifice dacă a fost timbrată corespunzător, după care trebuie să îşi verifice competenţa de soluţionare.
Este adevărat că expertul S.D. a stabilit la 17.11.2009 că partea de 48,8% din construcţia „spălătorie” aflată pe terenul cu nr. top 12843/1/7/1/2, este de 1.867.010.510 lei ROL; iar expertul P.M. a stabilit că terenul în suprafaţă de 782 mp este de 516.1220 lei la data de 24.09.2009, în total construcţie şi teren valorează (strict în privinţa verificării competenţei materiale), 702.821 lei RON.
Potrivit art. 2 pct. 1 lit. b) C.pr.civ., tribunalul judecă în primă instanţă procesele şi cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 500.000 lei.
Contrar susţinerilor tribunalului, la prima precizare a acţiunii reclamantului din 17 noiembrie 2006, capătul de cerere având ca obiect revendicare după preţuirea reclamantului conform art. 112 pct. 3 C.pr.civ., avea valoarea de 499.000 lei, în timp ce valoarea capătului de cerere având ca obiect constatarea că pe terenul reclamantului este edificată o construcţie „spălătorie” pentru care competenţa se stabileşte potrivit art. 18 C.pr.civ., valora câteva mii de lei, astfel încât valoarea cumulată a celor două capete de cerere să depăşească 500.000 lei.
Dar dacă nu şi-a verificat competenţa materială până la intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, prin care s-a introdus art. 1591 alin. (2) C.pr.civ., necompetenţa materială şi teritorială de odine publică poate fi invocată de părţi ori de judecător la prima zi de înfăţişare în faţa primei instanţe, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului.
Cum acţiunea înregistrată la data de 16 noiembrie 2006 nu se afla la prima zi de înfăţişare la data de 21 septembrie 2011, judecătoria nu mai putea să invoce şi să admită excepţia necompetenţei materiale.
Pentru aceste considerente, în baza art. 22 C.pr.civ., se va stabili competenţa de soluţionare a acţiunii principale şi a cererii de intervenţie, în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.
