Prin sentinţa civilă nr. 5301 din 31 martie 2011 a Judecătoriei Cluj-Napoca, s-a respins contestaţia la şi la titlu, formulată de contestatorul D.A.V., în contradictoriu cu intimatele C.I.I. şi D.V.. S-a respins cererea de suspendare a executării silite. A fost obligat contestatorul să le plătească intimatelor cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut în esenţă că prin sentinţa civilă nr. 7414/2005 a Judecătoriei Cluj-Napoca, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.105/2008 a Curţii de Apel Piteşti, s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamantele C.I.I. şi D.V., împotriva pârâţilor D.A. şi D.I. şi în consecinţă, s-a dispus ieşirea din indiviziune asupra imobilului înscris în CF nr. 23523 Cluj-Napoca, nr.top.7709/2, 7710/1, conform variantei a I-a din expertiza efectuată de expertul V.D. şi varianta a 6-a din expertiza efectuată de expertul B.I., fără sultă.
În baza acestei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, învestită cu formulă executorie, intimatele C.I.I. şi D.V. au formulat cerere de executare silită, înregistrată la BEJ S.R.M. sub nr. 428 din 21 iunie 2010, prin care au solicitat punerea în executare silită a titlului executoriu.
La rândul său, judecătoresc S.R.M. a solicitat instanţei prin cererea înregistrată sub nr. 20929/211 din 28.06.2010, încuviinţarea executării silite a titlului executoriu sentinţa civilă nr. 7114/2005 a Judecătoriei Cluj-Napoca.
Prin încheierea civilă nr. 13881/CC/2010 a Judecătoriei Cluj-Napoca, s-a admis cererea înaintată de BEJ S.R.M. şi în consecinţă, s-a încuviinţat executarea silită împotriva debitorului D.A.V., în baza titlului executoriu ce îl constituie sentinţa civilă nr.7414/2005 a Judecătoriei Cluj-Napoca.
Cu somaţia comunicată contestatorului la data de 15.10.2010, executorul judecătoresc l-a somat pe debitorul D.A.V. să respecte sentinţa civilă nr. 7414/2005 a Judecătoriei Cluj-Napoca.
Solicitarea contestatorului-debitor de a se dispune anularea executării silite începute în dosarul execuţional nr. 428/2010 al BEJ S.R.M. în considerarea faptului că nu ar exista titlu executoriu susceptibil de a fi pus în executare silită, nu sunt întemeiate, deoarece contrar susţinerilor acestuia, titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 7414/2005 a Judecătoriei Cluj-Napoca, este susceptibil de punere în executare silită.
Din cererea de executare silită şi din susţinerile contestatorului, rezultă că acesta deţine o parte din imobilul atribuit intimatelor prin titlul executoriu, dar pe care refuză să o predea pe motiv că în realitate nu se poate face partajarea conform rapoartelor de expertiză. Din probele administrate în cauză, rezultă că debitorul-contestator refuză punerea în executare a titlului executoriu.
Aşa fiind, în baza art. 399 C.pr.civ., judecătoria a respins contestaţia la executare ca neîntemeiată.
În ceea ce priveşte contestaţia la titlu, instanţa a reţinut că din cuprinsul sentinţei civile nr. 7414/2005 a Judecătoriei Cluj-Napoca, rezultă cu claritate că lui D.A.V. i-a revenit imobilul cu nr. top. 7709/2/3, 7710/1/3 în suprafaţă de 266 mp teren situat în str.B. nr.9, şi imobilul cu nr. top. 7709/2/4. 7710/1/4 în suprafaţă de 71 mp teren în str.B. nr. 9, asupra căruia se află amplasat un garaj din tablă, precum şi imobilul cu nr. top.7709/2/1/I, 7710/1/1/I apartament din corpul I de casă din str.B. nr. 9, compus din la subsol din 2 pivniţe, la parter 2 camere, 1 hol, 1 terasă deschisă, la etaj 2 camere, 1 terasă, 1 hol şi o baie cu suprafaţa utilă de 98,37 mp.
Prin contestaţia la titlu, contestatorul solicită lămurirea înţelesului, întinderii şi aplicării titlului executoriu, în considerarea faptului că prin varianta a VI-a din raportul de expertiză efectuat de B.I., i s-ar fi atribuit şi suprafaţa de 132 mp teren identificat pe nr.top.7709/2/4, 7710/1/4.
În acest fel, contestatorul urmăreşte o altă lotizare decât cea stabilită prin hotărârea judecătorească definitivă, iar pentru atingerea acestui scop utilizează aceleaşi argumente care au fost invocate la prima instanţă care a pronunţat titlul executoriu şi la instanţa de apel.
Susţinerea contestatorului că titlul executoriu nu poate fi pus în executare, deoarece nu ar avea acces de pe terenul său la ap. nr.1, a fost tranşată de instanţe, arătându-se că părţile atunci în litigiu, au posibilitatea să efectueze lucrările necesare pentru separarea celor două corpuri de clădire.
Din probele existente în dosarul de fond, rezultă că terenul dinspre str.B. în suprafaţă de 71 mp îi permite contestatorului accesul la garajul ce i-a fost atribuit, iar terenul din faţa apartamentului nr.1 în suprafaţă de 268 mp îi permite accesul dinspre str. Teclu, prin tăierea unei intrări în zidul împrejmuitor.
Expertul P.A. a arătat că se poate realiza o poartă în zidul de sprijin care mărgineşte amplasamentul clădirii şi câteva trepte care să permită accesul separat la corpul 2, direct din stradă.
Prin sentinţa civilă nr. 321 din 16 august 2011 a Tribunalului Cluj, s-a respins ca nefondat apelul declarat de contestatorul D.A.V. împotriva sentinţei civile nr. 5301 din 31.03.2011 a Judecătoriei Cluj-Napoca. A fost obligat apelantul să le plătească intimatelor cheltuieli de judecată în apel, în sumă de 1.500 lei.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că la termenul din 16.08.2011, a disjuns recursul împotriva sentinţei vizând contestaţia la executare, pe care l-a respins prin decizia civilă nr. 721 din 16 august 2011, de apelul împotriva aceleiaşi sentinţe vizând contestaţia la titlu, care s-a soluţionat în prezentul dosar.
În ceea ce priveşte terenul aferent imobilului partajat prin sentinţa civilă nr. 7414/2005 a judecătoriei Cluj-Napoca, apelantul a solicitat să se lămurească modalitatea în care el poate pătrunde în apartamentul 1 fără să treacă pe terenul proprietatea intimatelor şi totodată să se lămurească modalitatea de acces a apelantului pe terenul de 266 mp dinspre str. T. şi apoi la apartamentul sau corpul I.
În realitate, a reţinut tribunalul, în titlul executoriu se arată în mod exact cum se împarte terenul respectiv, se creează 4 imobile noi, descrise şi arătate exact cui revin. Posibilitatea sau imposibilitatea practicării unui acces, ori posibilitatea folosirii sau nu a unuia din imobilele atribuite în urma partajării, nu reprezintă motive care să justifice admiterea unei contestaţii la titlu, câtă vreme acest titlu este clar sub aspectul dispoziţiilor sale privind partajarea terenului şi nu este necesară nicio lămurire pentru a fi pus în executare în sensul punerii în posesie a fiecărei părţi litigante asupra terenului atribuit.
Imposibilitatea folosirii faptice a lotului atribuit în urma partajului sau imposibilitatea realizării unui acces, ipotetic pot reprezenta temeiuri pentru o eventuală cerere de încetare a executării silite, care operează conform art. 371/5 lit. b) C.pr.civ. în ipoteza în care există o imposibilitate de punere în executare a titlului executoriu sau poate fundamenta un alt demers judiciar apt să asigure exercitarea folosinţei ori a accesului.
Din schiţa de completare a raportului de expertiză, rezultă că terenul cu nr. top. 7709/2/3, 7710/1/3 în suprafaţă de 266 mp are front la strada T. şi permite astfel crearea unui acces din calea publică la imobilul atribuit. Faptul că sunt necesare unele lucrări pentru realizarea accesului la imobil, nu înseamnă că titlul executoriu nu este clar sub aspectul întinderii sau aplicării lui. Totodată, imobilul atribuit reclamantului se învecinează cu imobilul cu nr. top 7709/2/1, 7710/1/1 aflat în coproprietatea părţilor, astfel că apelantul are asigurat accesul la apartamentul său.
În ceea ce priveşte construcţia, într-adevăr în varianta I-a a raportului de expertiză se arată că pentru o completă partajare a celor două apartamente nou-create în corpul I de clădire, sunt necesare câteva lucrări care să asigure o separare completă a celor două apartamente, lucrări ce sunt menţionate în raportul de expertiză efectuat de expertul V.D.. Aceste lucrări sunt posibile din punct de vedere tehnic şi nu afectează structura de rezistenţă a clădirii, dar asigură separarea completă a apartamentelor atribuite părţilor.
Modul de folosire a construcţiei, este prevăzut în titlul executoriu, completat cu varianta reţinută de instanţă din raportul de expertiză care face parte integrantă din hotărâre.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs contestatorul D.A.V., solicitând în principal casarea ei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă de apel, iar în subsidiar admiterea contestaţiei la titlu împotriva sentinţei civile nr. 7417/2005 a Judecătoriei Cluj-Napoca şi obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, contestatorul a susţinut raportat la faptul că lucrările indicate de expert nu pot fi efectuate fără a se aduce atingere structurii de rezistenţă a clădirii, pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor titlului executoriu, se impune lămurirea aplicării lui, motiv pentru care a formulat contestaţia la titlu, prin care a solicitat instanţei să explice modalitatea în care se pot efectua lucrările de separare astfel cum au fost alese de instanţa care a pronunţat hotărârea de partaj prin omologarea variantei a I-a.
În acest scop, contestatorul a formulat o cerere în probaţiune, pentru ca instanţa să fie în măsură să verifice şi să se lămurească asupra temeiniciei contestaţiei, respectiv o cercetare la faţa locului şi o expertiză tehnică în construcţii prin care să se stabilească dacă varianta de partajare a terenului omologată de instanţă prin titlul executoriu îi asigură contestatorului posibilitatea de a accede de pe terenurile atribuite acestuia către intrarea în ap. nr.1, fără a trece pe terenul atribuit intimatelor şi dacă din punct de vedere MLPAT, varianta de partajare a construcţiei ap. nr.1 permite realizarea lucrărilor de amenajare avute în vedere de expertul V.D..
Motivarea instanţei de apel că şi în ipoteza în care s-ar fi efectuat expertiza solicitată şi s-ar fi constatat că lucrările nu se pot realiza tehnic tot nu s-ar fi impus o lămurire a titlului executoriu, nu poate fi primită, deoarece nu s-ar mai da eficienţă instituţiei prevăzute de art. 399 alin.(1) C.pr.civ., neexistând un alt demers judiciar care să asigure punerea în aplicare a sentinţei de partaj într-un mod echitabil pentru foştii coindivizari.
Susţinerile instanţei în sensul că apărările contestatorului sunt neîntemeiate, sunt contrazise de faptul că accesul contestatorului de pe teren în apartamentul nr.1 atribuit acestuia nu este posibil, deoarece nici unul dintre cele două terenuri nu fac corp comun cu accesul în ap. nr.1. Astfel, atribuirea terenului în suprafaţă de 71 mp dinspre str.B. îi permite doar să intre în garaj, fără să mai existe vreo cale de acces din garaj sau de pe acest teren către intrarea în ap.nr.1, iar atribuirea terenului în suprafaţă de 266 mp nu îi permite nici intrarea dinspre stradă în curte şi nici intrarea de pe acest teren direct în ap.nr.1.
Contrar celor susţinute de instanţa de apel, nu există probe din care să rezulte că terenul în suprafaţă de 266 mp i-ar permite accesul dinspre str. T., schiţele indicate neputând fi puse în executare în condiţiile în care nu concordă cu realitatea.
Situaţia creată prin pronunţarea sentinţei civile nr. 7414/2005, face imposibil accesul contestatorului în ap. nr.1, fără să treacă pe terenul atribuit intimatelor în proprietate exclusivă, câtă vreme atât sentinţa cât şi rapoartele de expertiză nu stabilesc modalitatea de acces a contestatorului pe terenul în suprafaţă de 226 mp dinspre str. T.
În modalitatea atribuirii în natură, partajul presupune constituirea unor loturi care să fie accesibile persoanelor cărora le sunt atribuite şi de care să se bucure, considerente pentru care alături de reţinerile nelegale ale instanţei de apel, se impune lămurirea titlului executoriu în sensul de a se indica modalitatea în care contestatorul poate să pătrundă în ap. nr.1, fără să treacă peste terenul proprietatea intimatelor.
În varianta I-a de partajare din raportul de expertiză efectuat de V.D., s-a prevăzut necesitatea efectuării unor lucrări constând în spargerea unui perete în vederea creării unui gol de uşă la subsol, închideri de goluri, tencuieli, zugrăveli, demolare planşeu şi realizarea unei scări de acces la etaj, lucrări pentru care este necesară autorizaţie de construire, pe care instituţiile abilitate au refuzat să o emită pentru că nu sunt în conformitate cu raportul de expertiză întocmit de Z.K. Instanţa a procedat în mod nelegal, ignorând că aceste motive nu sunt ulterioare pronunţării titlului executoriu, ci reprezintă considerente faptice atât anterioare pronunţării, cât şi concomitente şi ulterioare.
Instanţa care a pronunţat titlul executoriu trebuia să ia în considerare aceste aspecte în momentul omologării variantei I-a de partaj, iar instanţa de apel trebuia să ţină cont de criticile aduse de contestator cu privire la necesitatea lămuririi aplicării titlului executoriu.
Expertul V.D. nu a avut dublă specialitate: construcţii şi MLPAT, drept pentru care nu a analizat dacă structura de rezistenţă a clădirii permite realizarea lucrărilor prevăzute în varianta I-a.
Şi intimatele au recunoscut că lucrările propuse a fi executate de către contestator nu pot fi realizate din punct de vedere MLPAT, expertul P.A. propunând o soluţie de realizare a accesului în corpul I astfel încât să se ţină seama de concluzia ing. Z.K.
Experţii care au efectuat variantele admise de instanţă, care fac parte integrantă din sentinţa civilă nr. 7414/2005, au lăsat instanţei modalitatea de soluţionare a folosinţei terenului şi a accesului la imobilele atribuite. În lipsa posibilităţii de efectuare a modificărilor impuse prin raportul de expertiză, este necesar a se lămuri titlul executoriu cu privire la modalitatea de folosire a camerelor de la etaj, atât timp cât lucrările de separare nu se pot realiza tehnic.
Intimatele C.I.I. şi D.V. prin întâmpinare depusă la dosar f.19-16, au solicitat respingerea recursului ca nelegal şi netemeinic.
Recursul este nefondat.
Iniţial, contestatorul D.A.V. a formulat la data de 15.10.2010, o contestaţie la executare propriu-zisă, prin care a solicitat anularea executării începute în temeiul sentinţei civile nr. 7414/2005 a Judecătoriei Cluj-Napoca, respectiv a tuturor actelor de executare efectuate până atunci în dosarul execuţional nr. 428 din 30.09.2010 al executorului judecătoresc S.R.M..
Abia ulterior, la data de 10.02.2011, contestatorul a formulat o „cerere precizatoare”, prin care a arătat că în speţă este vorba atât de o contestaţie la executare propriu-zisă, cât şi o contestaţie la titlu, în sensul lămuririi înţelesului, întinderii şi aplicării titlului executoriu referitor la terenul atribuit în proprietatea exclusivă a contestatorului şi neconcordanţa între suprafaţa de teren de 71 mp atribuită prin sentinţa civilă nr. 7414/2005 şi cea menţionată în varianta nr. 6 din raportul de expertiză.
Conform art. 399 alin.(1) fraza a II-a C.pr.civ., dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 2811, se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum şi în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condiţiile prevăzute de lege.
Titlul executoriu a cărui lămurire o solicită contestatorul, îl reprezintă sentinţa civilă nr. 7414 din 11 iulie 2005 a Judecătoriei Cluj-Napoca, prin care s-a admis în parte acţiunea civilă intentată de reclamantele C.I.I. şi D.V. împotriva pârâţilor D.A. şi D.I.; s-a admis în parte acţiunea reconvenţională formulată de pârâtul D.A. împotriva reclamantelor şi a pârâtei şi în consecinţă, s-a dispus înscrierea în CF nr. 23523 Cluj-Napoca, nr. top. 7709/2, 7710/1 a construcţiilor cu descrierea din expertiza efectuată de expertul V.D. în varianta I-a şi înscrierea dreptului de uzufruct viager al pârâtei D.I. pentru cota de 1/3 parte; s-a sistat indiviziunea pe imobilul înscris în CF nr. 23523 Cluj-Napoca, nr. top. 7709/2, 7710/1 în varianta I-a din expertiza efectuată de expertul V.D. şi varianta VI-a din expertiza efectuată de expertul B.I., fără sultă, prin atribuire de loturi în natură.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel D.A. şi au formulat cerere de aderare a apel C.I.I., D.V. şi D.I., care au fost respinse prin decizia civilă nr. 572 din 18.12.2006 a Tribunalului Sibiu, iar împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs D.A.V., ce a fost respins prin Decizia civilă nr.105 din 14 martie 2008 a Curţii de Apel Piteşti.
Aşa după cum au reţinut prima instanţă şi instanţa de apel, titlul executoriu este clar şi poate fi pus în executare, în acest scop fiind însă necesare unele lucrări care au fost prevăzute de experţi încă din timpul soluţionării procesului în fond, pentru separarea completă a celor două părţi din imobil.
Prin urmare, nu este vorba de imposibilitatea punerii în executare a titlului executoriu, ci de nemulţumirea contestatorului faţă de varianta de partajare a imobilului dispusă de instanţă cu ocazia soluţionării acţiunii de ieşire a părţilor din indiviziune.
În mod justificat au respins instanţele de fond cererile în probaţiune formulate de contestator, deoarece în cadrul contestaţiei la titlu nu se pot administra probe noi prin care să fie combătute situaţiile de fapt care au fost dezlegate irevocabil în cadrul procesului de fond.
Explicarea înţelesului, întinderii sau aplicării dispozitivului sentinţei ce constituie titlul executoriu, poate viza numai măsurile luate de instanţă şi cuprinse în dispozitivul hotărârii, nefiind posibil ca pe calea contestaţiei la titlu, să se repună în discuţie variantele de partaj în vederea schimbării sau corectării lor în sensul urmărit de contestator.
Aşadar, sub pretextul contestaţiei la titlu, depăşirea limitelor motivelor cuprinse în hotărâre, contestatorul urmăreşte în realitate schimbarea dispozitivului sentinţei intrate în puterea lucrului judecat, ceea ce nu poate fi primit.
Judecătorul nu este specialist în topografie şi în construcţii, aceasta fiind explicaţia pentru care experţii autorizaţi B.I. şi V.D. au efectuat rapoartele de expertize tehnice judiciare pe care s-a întemeiat sentinţa ce constituie titlul executoriu.
Concluziile formulate de experţii ce au întocmit rapoartele de expertize extrajudiciare, nu se bucură de obiectivitatea şi imparţialitatea celor administrate de instanţă cu respectarea principiului nemijlocirii.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 304 pct.9 coroborat cu art. 312 alin.(1) C.pr.civ., se va respinge recursul contestatorului împotriva deciziei tribunalului, ca nefondat.
În baza art. 274 alin.(1) C.pr.civ., recurentul va fi obligat să îi plătească intimatei C.I.I. cheltuieli de judecată în recurs, în sumă de 1.500 lei.
