Avocaţii dispun de un sistem propriu de pensii care nu este integrat în sistemul public de pensii reglementat de Legea nr. 19/2000.
Secţia pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, Decizia nr. 1134 din 21 iunie 2011
Prin sentința civilă nr. 363/23.02.2011 pronunțată de Tribunalul Galați s-a respins ca nefondată contestația formulată de către contestatorul B.G., în contradictoriu cu intimata C.J.P.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin contestația formulată și înregistrată sub nr. 10974/121/21.10.2010 pe rolul Tribunalului Galați, contestatorul B.G. a solicitat în contradictoriu cu intimata C.J.P. , obligarea pârâtei la recunoașterea contribuției la fondul de pensii pe perioada de la intrarea în avocatură (1.07.2003) și până în prezent și plata retroactivă a drepturilor de recalculată începând cu data de 5.11.2007 și până în prezent.
Motivându-și în fapt contestația a arătat că a început activitatea de avocat la data de 1.07.2003 și a achitat lunar contribuția la C.A.A.
A învederat că a solicitat recunoașterea stagiului de cotizare de către C.J.P. , însă a fost refuzat, deși Legea nr. 19/2000 și O.U.G. nr. 221/2000 prevăd recunoașterea reciprocă a stagiilor de cotizare.
Intimata în termen legal a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată motivat de faptul că actele normative recunosc stagiile de cotizare (vechimea), însă petentul optând să contribuie în alt sistem începând cu data de 1.07.2003, nu poate să beneficieze de contribuția virată în alt sistem.
Analizând și coroborând materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța a reținut următoarele:
Petentul B.G. a solicitat în contradictoriu cu intimata C.J.P. , obligarea pârâtei la recunoașterea contribuției la fondul de pensii pe perioada de la intrarea în avocatură (1.07.2003) și până în prezent și plata retroactivă a drepturilor de recalculată începând cu data de 5.11.2007 și până în prezent.
Reclamantul a început activitatea de avocat la data de 1.07.2003 și a achitat lunar contribuția la C.A.A.
Actele normative care reglementează acordarea pensiilor în ambele sisteme de asigurări recunosc stagiile de cotizare (vechimea), însă petentul optând să contribuie în alt sistem începând cu data de 1.07.2003 nu poate să beneficieze de contribuția virată în celalalt sistem de asigurări.
Astfel, conform art. 13 din O.U.G. nr. 221/2000, „…între sistemul de pensii al avocaților și sistemul public de pensii se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă, în vederea deschiderii dreptului la pensie pentru pensiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b), d) și e).
(2) în situația prevăzută la alin. (1), pensia, în sistemul de pensii al avocaților, se stabilește numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem.
(3) Perioadele asimilate stagiului de cotizare, prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare, care constituie stagiu de cotizare atât în sistemul public de pensii, cât și în sistemul de pensii al avocaților, se iau în calcul, opțional, în unul dintre sisteme”.
Este adevărat că până la îndeplinirea stagiului minim de cotizare prevăzut de art. 10 din O.U.G. nr. 221/2000, petentul nu va încasa decât drepturile de pensie conform contribuției la sistemul public de pensii conform Legii nr. 19/2000 și respectiv noii legi, Legea nr. 263/2010, însă optând să achite în sistemul de asigurări prevăzut de O.U.G. nr. 221/2000, petentul, după îndeplinirea stagiului de cotizare minim (13 ani), va putea beneficia de pensie acordată din cadrul acestui sistem privat și autonom de pensii.
Față de aceste considerente, instanța a respins ca nefondată contestația formulată de către contestatorul B.G., în contradictoriu cu intimata C.J.P.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul B.G, considerând-o netemeinică și nelegală.
în dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul a susținut că prima instanță a reținut numai art. 131 din O.U.G. nr. 221/2000, neobservând și art. 14 din aceeași ordonanță.
Recurentul a criticat sentința și pentru faptul că în mod greșit instanța de fond a concluzionat că avea un drept de opțiune pentru sistemul de pensii al avocaților, deși, în realitate, acest drept de opțiune nu a existat în condițiile în care era deja pensionar în sistemul de stat când a intrat în avocatură, iar potrivit art. 76 alin. (23), avocatul înscris în barou cu drept de exercitare a profesiei este obligat să contribuie la constituirea fondului Casei de asigurări a avocaților.
Casa de pensii din sistemul de stat trebuia să-i acorde dreptul solicitat și apoi să-și recupereze banii de la U.N.B.R.
Pentru aceste motive, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii și obligarea C.J.P. la recalcularea pensiei, având în vedere plata contribuției timp de 8 ani la C.A.A.
Intimata-pârâtă prin întâmpinarea depusă a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Verificând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și în raport de prevederile art. 3041C.proc.civ., Curtea constată că recursul declarat de reclamant nu poate fi primit.
Prin cererea adresată C.J.P. , la data de 3.11.2007, reclamantul a solicitat recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, prin recunoașterea contribuției la fondul de pensii din avocatură începând cu anul 2003.
O astfel de cerere ar fi fost admisibilă în condițiile Legii nr. 3/1977 și ale Decretului nr. 251/1978, care în art. 4, printre altele, statua că în cazul în care cel care solicită pensionarea a fost încadrat în muncă și într-o unitate de stat, pensia se stabilește de către sistemul asigurărilor de stat, luându-se în considerare vechimea în ambele sectoare, fiecărui sector revenindu-i obligația de a suporta cota-parte aferentă numărului de ani prestați în sectorul respectiv.
între timp însă, au intrat în vigoare Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, precum și O.U.G. nr. 221/2000.
Or, potrivit art. 1 alin. (1) din această ordonanță, avocații dispun de un sistem unic, propriu și autonom de pensii și alte drepturi de asigurări sociale gestionat de C.A.A.
Acest sistem însă nu este integrat sistemului public de pensii și asigurări sociale reglementat prin Legea nr. 19/2000.
Este adevărat că, potrivit art. 2 și 3 din ordonanță, avocații înscriși în tablourile barourilor cu drept de exercitare a profesiei au obligația la plata contribuției minime de asigurări, sistemul fiind organizat pe baza principiului autonomiei, solidarității, obligativității, contributivității, descentralizării și al repartiției.
însă faptul că reclamantul este obligat la plata contribuției la constituirea fondului sistemului C.A.A. nu înseamnă că poate solicita decontarea acestor contribuții și recunoașterea plății de către sistemul de pensii public, pentru că, potrivit art. 14 alin. (4) din ordonanță, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 452/2001, pentru pensiile stabilite sau cuvenite până la 1.04.2001, deconturile reciproce dintre C.A.A și celelalte sisteme de pensii se sting în anul bugetar 2001.
Or, reclamantul a intrat în avocatură la 1.07.2003.
Nu poate fi reținută nici susținerea reclamantului că, prin respingerea cererii de către Casa de pensii, perioada contribuției la pensii în avocatură va rămâne nefructificată în condițiile în care O.U.G. nr. 221/2000 prevede un minim de cotizare, pe care acesta – din cauza vârstei – nu-l mai poate realiza.
Or, este adevărat că ordonanța invocată prevede în art. 8 și 9 un stagiu minim de cotizare, însă această condiție se impune, conform art. 7, pentru pensia pentru limită de vârstă, situație în care pensionarii trebuie să îndeplinească cumulativ la data pensionării condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare în sistemul asigurărilor sociale pentru avocați.
însă, în art. 6, avocații au dreptul la mai multe categorii de pensii, printre care și pensia pentru retragere definitivă sau retragere anticipată definitivă din profesie [art. 6 lit. b), c)].
în acest sens, este de reținut că art. 1 din Legea nr. 453/2001 a introdus art. 131 din O.U.G. nr. 221/2000 care stabilește că pentru deschiderea dreptului de pensie prevăzut de art. 6 alin. (1) lit. a), b), d), e), între sistemul de pensii al avocaților și sistemul de pensii public se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă, cu mențiunea că pensia în sistemul de pensii al avocaților se stabilește numai pentru stagiul realizat în acest sistem.
Pentru toate aceste considerente și în conformitate cu art. 312 C.proc.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul de față și va menține ca legală și temeinică sentința recurată.
(Judecător Virginia Filipescu)
