Legea nr. 544/2004, republicată, art. 14
În situaţia în care, la o analiză sumară actul administrativ ce se cere a fi suspendat a fost precedat de alte acte administrative şi hotărâri judecătoreşti irevocabile şi se prefigurează o neconformare cu acestea, se poate aprecia că există serioase îndoieli în privinţa legalităţii actului contestat.
În speţă fiind vorba despre un act de revocare dintr-o funcţie de demnitate publică şi existând serioase îndoieli asupra legalităţii actului de revocare, imposibilitatea exercitării deminităţii şi introducerea arbitrariului în deciziile autorităţilor publice deliberative, reprezintă un prejudiciu constând în încălcarea drepturilor celor aleşi.
Prin Încheierea din 13.01.2011 a Tribunalului Mureş, s-a respins cererea de suspendare formulată de reclamantul P.V., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local Ungheni, fiind respinsă şi excepţia inadmisibilităţii formulării acestei cereri.
Referitor la excepţia inadmisibilităţii s-a reţinut că cererea de suspendare a fost formulată în baza dispoziţiilor art. 69 şi 70 din Legea nr. 393/2004, care prevăd că procedura prealabilă nu este obligatorie.
În ceea ce priveşte fondul cauzei s-a apreciat că Hotărârea a cărei suspendare s-a solicitat de către reclamant, nr. 41/1.11.2010, adoptată de Consiliul Local Ungheni, a hotărât schimbarea din funcţie a reclamantului, în calitate de primar, cu începere de la 1.11.2010, şi alegerea noului viceprimar.
S-a apreciat că, în raport de prevederile art. 14 alin.1 din Legea nr. 554/2004, cererea nu este justificată întrucât, în cauză, nu s-a constatat existenţa unor împrejurări circumscrise ipotezei legale prevăzut de art. 2 alin.1 lit. t din Legea nr. 554/2004, care să arunce o puternică îndoială asupra legalităţii actului atacat şi, de asemenea, nu a fost justificată cerinţa pagubei iminente.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs în termenul legal, reclamantul, criticând hotărârea atacată ca nelegală, prin prisma art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, susţinând în esenţă că, cerinţa cazului bine justificat este îndeplinită în cauză, întrucât, schimbarea din funcţie a viceprimarului şi implicit adoptarea hotărârii a cărei suspendare s-a cerut, a avut loc într-o şedinţă extraordinară, cu încălcarea dispoziţiilor cuprinse în Legea nr. 393/2004, cu atât mai mult cu cât, revocarea (pentru a doua oară), din funcţia reclamantului a avut la bază o expunere de motive din 29.10.2010, aceeaşi zi în care s-a dispus repunerea în funcţie a reclamantului, consecinţa pronunţării Deciziei nr. 899/R/23.09.2010 a Curţii de Apel Târgu Mureş, prin H.C.L. nr. 39/29.09.2010.
Referitor la cerinţa pagubei iminente, s-a arătat că revocarea din funcţie a reclamantului cauzează acestuia pagube, care nu vor putea fi înlăturate odată cu trecerea timpului, fiind în prezenţa unui abuz de putere a autorităţii administrative şi, de asemenea, reclamantul este pus în imposibilitatea de a-şi exercita mandatul.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma acestor considerente, precum şi din oficiu, potrivit art. 3041 Cod procedură civilă, Curtea a constat următoarele:
Înainte de analiza condiţiilor legale impuse de prevederile art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, se impun a fi făcute precizări referitoare la starea de fapt anterioară adoptării hotărârii a cărei suspendare s-a cerut.
Astfel, este de observat că prin Hotărârea nr. 16/209 a Consiliului Local Ungheni, s-a dispus schimbarea din funcţie a viceprimarului localităţii Ungheni, prezentul reclamant din cauza dedusă judecăţii.
Prin Sentinţa nr. 755/28.06.2010 a Tribunalului Mureş, irevocabilă prin Decizia nr. 899/R/23.09.2010 a Curţii de Apel Târgu Mureş, s-a dispus anularea acestei hotărâri, şi repunerea în funcţia de viceprimar a reclamantului.
Prin Hotărârea nr. 39/29.10.2010 a Consiliului Local Ungheni, a fost repus în funcţia de viceprimar reclamantul, ca urmare tocmai a pronunţării hotărârilor precitate, după cum rezultă din art. 1 al H.C.L. nr. 39/29.10.2010.
Hotărârea nr. 41/1.11.2010 a fost adoptată ca urmare a expunerii de motive din 29.10.2010, dată identică cu cea la care a fost adoptată hotărârea de repunere în funcţie a reclamantului, principalul argument din cuprinsul acestei expuneri fiind constituirea unei noi majorităţi din cadrul consiliului local.
Or, în aceste condiţii, nu se poate susţine cu suficient temei o conformare a Consiliului Local Ungheni, la dispoziţiile hotărârilor judecătoreşti de repunere în funcţie a viceprimarului, reprezentând în fapt, o simplă eludare a acestor dispoziţii care se impunea a fi aplicate cu forţa legii.
Prin prisma acestor considerente, Curtea a apreciat că cerinţa legală instituită de art. 14 din Legea nr. 554/2004, aceea a existenţei cazului bine justificat, este îndeplinită în prezenta cauză, întrucât adoptarea H.C.L. nr. 41/2010 reprezintă o împrejurare, legală de starea de fapt şi de drept care este de natură a crea serioase îndoieli în privinţa legalităţii actului administrativ atacat.
Referitor la cea de-a doua condiţie a pagubei iminente, Curtea a constat că, în mod eronat s-a reţinut în considerentele hotărârii atacate că, prin acţiune nu s-a indicat în ce constă paguba, reclamantul susţinând cu ocazia dezbaterilor din 11.01.2011, că, actul atacat, de revocare a sa din funcţie, îl împiedică să-şi exercite prerogativele.
În aceste condiţii, Curtea a apreciat că, într-adevăr, măsura schimbării acestuia din funcţie este de natură a-l împiedica pe reclamant să-şi exercite funcţia, acest impediment reprezentând un prejudiciu material întrucât, pe de o parte, îl pune pe reclamant în imposibilitatea exercitării demnităţii şi implicit luarea deciziilor aferente funcţiei, şi pe de altă parte, se introduce arbitrariul în deciziile autorităţilor publice deliberative, ceea ce reprezintă un prejudiciu constând în încălcarea drepturilor celor aleşi.
În consecinţă, pentru motivele expuse anterior, recursul promovat în cauză a fost admis ca întemeiat, potrivit art. 312 alin. 1 teza I Cod procedură civilă, iar hotărârea atacată se impune a fi modificată, în parte, în sensul celor de mai sus, prin admiterea cererii de suspendare a H.C.L. nr.41/1.11.2010 a Consiliului Local Ungheni formulată de reclamantul P.V., iar celelalte dispoziţii din hotărârea atacată vor fi menţinute ca legale şi temeinice.
