Sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare nu face parte din categoriile de sporuri ce fuseseră prevăzute în reglementarea anterioară Legii nr. 330/2009 şi care nu se mai regăsesc în anexele la această lege – pentru care se poate acorda o sumă compensatorie, cu respectarea tuturor celorlalte cerinţe prevăzute de art. 30 alin. (6) din Legea nr. 330/2009 şi art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2010.
Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, Decizia nr. 1092 din 3 mai 2011
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, reclamantul … în numele membrului de sindicat …, a chemat în judecată pe pârâta Școala …, solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța să se dispună obligarea pârâtei să calculeze și să plătească petentei suma compensatorie reprezentată de sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de 15% din salariul de bază lunar, care face parte din acesta, prevăzut de art. 51 alin. (3) din Legea bibliotecilor nr. 334/2002 republicată, cu modificările si completările ulterioare, pentru perioada 1.01.2010 – 31.12.2010, actualizată cu rata inflației la data plății efective.
în motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că petenta îndeplinește funcția de bibliotecar la școala pârâtă, iar în urma sentinței civile nr. 1088/26.11.2007 a Tribunalului Buzău, definitivă și irevocabilă, petentei i-a fost acordat sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de 15% din salariul de bază, care face parte din acesta, prevăzut de art. 51 alin. (3) din Legea bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, spor de care petenta a beneficiat până la data de 31.12.2009.
A mai susținut reclamantul că începând cu data de 01.01.2010, petenta nu a mai beneficiat de acest drept, pârâta motivându-și decizia de sistare a plății acestuia pe faptul că Legea nr. 330/2009, la art. 48 alin. (1) pct. 24, abrogă dispozițiile art. 51 alin. (3-6) din Legea nr. 334/2002, iar decizia unității școlare pârâte, de a nu mai acorda și în anul 2010 contravaloarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare de 15% este nelegală având în vedere Legea nr. 330/2009, care prevede, la articolul 3 litera b) și litera c), că sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază principiile supremației legii, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii, precum și luarea în considerare a sporurilor, a adaosurilor salariale, a majorărilor, a indemnizațiilor cu caracter general sau special, precum și a altor drepturi de natură salarială, recunoscute sau stabilite, până la data intrării în vigoare a acestei legi, prin hotărâri judecătorești, prin acte de negociere colectivă, precum și prin alte modalități, acestea regăsindu-se la un nivel acceptat, potrivit principiilor prezentei legi, în salariul brut sau, după caz, în salariul de bază, în solda funcției de bază sau în indemnizația lunară de încadrare.
De asemenea, s-a arătat că potrivit art. 7 alin. (2) din Legea nr. 330/2009, realizarea trecerii de la actualul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare se efectuează în mod etapizat, astfel încât în perioada de implementare a prezentei legi nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiază potrivit actualelor reglementări, iar conform art. 30 alin. (5) din același act normativ, în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009.
S-a mai învederat că potrivit art. 30 alin. (6) din Legea nr. 330/2009, pentru persoanele ale căror sporuri cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 nu se mai regăsesc în anexele la prezenta lege și nu au fost incluse în salariile de bază, soldele funcțiilor de bază, sau după caz, în indemnizațiile lunare de încadrare, sumele corespunzătoare acestor sporuri vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrală a acestora.
A mai susținut reclamantul că în conformitate cu art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2010, în cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgență sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
S-a conchis că legislația în domeniul salarizării, aplicabilă personalului didactic auxiliar în anul 2010, respectiv Legea nr. 330/2009 și O.U.G. nr. 1/2010, prevede în mod expres acordarea unei sume compensatorii cu caracter tranzitoriu pentru sporurile avute în luna decembrie 2009 și neregăsite în legislația din 2010, sumă care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, Tribunalul Buzău, prin sentința civilă nr. 490 din 9.03. 2011, a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că art. 51 alin. (3) din Legea bibliotecilor nr. 334/2002 a fost abrogat expres conform art. 48 alin. (1) pct. 23 din Legea nr. 330/2009.
S-a mai reținut că la art. 30 alin. (5) din Legea nr. 330/2009 s-a stabilit că pentru anul 2010, personalul aflat în funcție la 31.12.2009 își va păstra salariul avut fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, iar conform art. 30 alin. (6), pentru persoanele ale căror sporuri cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 nu se mai regăsesc în anexele la prezenta lege și nu au fost incluse în salariile de bază, sumele corespunzătoare acestor sporuri vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare până la acoperirea integrală a acestora.
A mai arătat instanța de fond că potrivit art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2010, în cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgență sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferențele, în măsura în care persoana respectivă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Raportat la dispozițiile Legii nr. 330/2009 și ale art. 6 din O.U.G. nr. 1/2010, sporul se regăsește în continuare, în mod virtual, în cadrul unei sume compensatorii, astfel încât drepturile salariale pe anul 2010 să nu fie mai mici decât cele stabilite pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009, iar suma sporurilor acordate cumulat trebuie să nu depășească 30% din salariul de bază, așa cum s-a prevăzut la art. 23 alin. (2) din Legea nr. 330/2009.
S-a reținut totodată că la Capitolul IV din Legea nr. 330/2009, privind modul de stabilire a salariilor în primul an de aplicare a legii, adică cel aferent anului 2010, la art. 30 alin. (1), s-a stabilit ca începând cu 1.01.2010 se vor lua în calcul doar sporurile acordate prin legi sau hotărâri de guvern, care potrivit legii fac parte din salariul de bază.
Or, sporul de 15%, prevăzut la art. 51 alin. (3) din Legea nr. 334/2002, fiind abrogat expres prin Legea nr. 330/2009 și nemaifiind cuprins în actele normative în vigoare, nu se va mai lua în calcul apreciindu-se că a acorda sporul de 15%, ar însemna a depăși procentul de 30% reprezentând compensația tranzitorie ce reprezintă suma sporurilor care nu fac parte din salariul de bază, încălcându-se dispozițiile art. 23 alin. (2) din Legea nr. 330/2009.
împotriva sentinței primei instanțe reclamantul a declarat recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 si 3041 C.proc.civ.
S-a arătat că în mod nelegal a fost respinsă acțiunea, întrucât potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 330/2009, începând cu 01.01.2010, sporurile acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului și, după caz, indemnizațiile de conducere, care, potrivit legii făceau parte din salariile de bază, din soldele funcțiilor de bază, respectiv din indemnizațiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele la prezenta lege, se introduc în salariul de bază, în soldele funcțiilor de bază, respectiv în indemnizațiile lunare de încadrare corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execuție, cât și pentru funcțiile de conducere, iar în mod eronat s-a interpretat acest text de lege în sensul că începând cu 01.01.2010 se vor lua în calcul doar sporurile acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, care, potrivit legii, fac parte din salariul de bază.
Aceasta, deoarece, recurentul a cerut acordarea sumei compensatorii reprezentată de sporul de 15% și nicidecum acordarea sporului în sine.
S-au mai invocat dispozițiile art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2010, ce prevedeau că în cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea – cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgență sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
S-a arătat, de asemenea, că Legea nr. 330/2009 și O.U.G. nr. 1/2010 prevăd în mod expres acordarea unei sume compensatorii cu caracter tranzitoriu pentru sporurile avute în luna decembrie 2009 și neregăsite în legislația din 2010, sumă care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții
S-a mai învederat că în mod eronat s-a reținut că a acorda sporul de 15%, ar însemna a depăși procentul de 30% reprezentând compensația tranzitorie ce reprezintă suma sporurilor care nu fac parte din salariul de bază, încălcându-se dispozițiile art. 23 alin. (2) din Legea nr. 330/2009, câtă vreme suma compensatorie cerută conform art. 30 alin. (6) din Legea nr. 330/2009 și art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr.1/2010 nu este inclusă în sporurile care nu fac parte din salariul de bază și al căror procent nu trebuie să depășească 30%.
Prin decizia nr. 1092 din data de 3 .05.2011, Curtea de Apel Ploiești a respins recursul ca nefondat.
Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar a reținut că în conformitate cu dispozițiile art. 51 alin. (3) din Legea nr. 334/2002, personalul din biblioteci care lucrează în depozite de carte, colecții care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural național mobil, laboratoare de restaurare și conservare a cărții sau cei care asigură servicii de împrumut la domiciliu ori în spitale, aziluri de bătrâni și în orfelinate beneficiază, pentru condiții periculoase sau vătămătoare, de un spor de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta.
S-a mai reținut că in adeverința nr. 1537/05.11.2010 eliberată de intimata-pârâtă depusă în copie la dosarul de fond, rezultă că petenta, salariată a instituției în funcția de bibliotecar, a beneficiat de spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare, de 15% din salariul de bază, în perioada 15.11.2004-31.12.2009, iar din cuprinsul Sentinței civile nr. 1088/26.11.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, depusă, de asemenea, în copie la dosarul de fond, reiese că unitatea școlară pârâtă fusese obligată la calculul și plata către petentă a drepturilor salariale neacordate, reprezentând spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare, de 15 % din salariul de bază, care face parte din acesta, conform art. 51 alin. (3) din Legea nr. 334/2002, actualizate în funcție de rata inflației, pe o perioadă de trei ani anterioară cererii de chemare în judecată.
De asemenea, s-a arătat că, de necontestat, art. 51 alin. (3) din Legea nr. 334/2002 a fost abrogat expres prin art. 48 alin. (1) pct. 23 din Legea nr. 330/2009, împrejurare arătată chiar de către recurent în cuprinsul acțiunii adresate instanței de fond, prin care s-a solicitat obligarea pârâtei să calculeze și să plătească petentei suma compensatorie reprezentată de sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de 15% din salariul de bază lunar, care face parte din acesta, prevăzut de art. 51 alin. (3) din Legea bibliotecilor nr. 334/2002 republicată, cu modificările si completările ulterioare, pentru perioada 01.01.2010- 31.12.2010, actualizată cu rata inflației la data plății efective, nesolicitându-se așadar sporul în sine.
Conform art. 7 alin. (2) din Legea nr. 330/2009, realizarea trecerii de la actualul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare se efectuează în mod etapizat, astfel încât în perioada de implementare a prezentei legi nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiază potrivit actualelor reglementări, iar potrivit art. 30 alin. (6) din același act normativ, pentru persoanele ale căror sporuri cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 nu se mai regăsesc în anexele la prezenta lege și nu au fost incluse în salariile de bază, sumele corespunzătoare acestor sporuri vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare până la acoperirea integrală a acestora.
De asemenea, art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2010 statuează că în cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr.330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgență sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții, stipulându-se expres că această sumă se include în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau indemnizația lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcție de acestea.
Prin urmare, s-a conchis că, într-adevăr, după cum a susținut și recurentul, suma compensatorie prevăzută de textul de lege face parte din salariul de bază, nefiind inclusă în sporurile care nu fac parte din salariul de bază și al căror procent nu trebuie să depășească 30% din salariul de bază, conform art. 23 alin. (2) din Legea nr. 330/2009, la care a făcut referire prima instanță, însă această împrejurare nu poate constitui un argument suficient pentru admiterea recursului în sensul celor solicitate de recurent.
Astfel, problema juridică care se pune în speța dedusă judecății este aceea dacă în aplicarea dispozițiilor art. 7 alin. (2), art. 30 alin. (6( din Legea nr. 330/2009 și art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2010, mai sus menționate, petenta … este îndreptățită la acordarea unei sume compensatorii pentru perioada 01.01.2010-31.12.2010, egală cu sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de 15%, ce-i fusese acordat anterior, pe care nu l-a mai primit începând cu 01.01.2010 și dacă se încadrează în categoria persoanelor ale căror sporuri cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 nu se mai regăsesc în anexele la Legea nr. 330/2009.
Curtea a reținut că în Reglementările specifice personalului contractual din unitățile bugetare subordonate autorităților administrației publice, cuprinse în anexa nr. II a Legii nr. 330/2009, se prevede, la art. 3 alin. (1) lit. a) din Secțiunea a doua- privind sporuri și alte drepturi, că, în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, poate fi acordat personalului salarizat potrivit anexelor nr. II/1.1 – II/14, care vizează inclusiv pe cel din unitățile de învățământ, cu respectarea prevederilor legale, un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare, de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective.
în continuare, art. 3 alin. (2) din anexa nr. II a Legii nr. 330/2009, stipulează că locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a acestui spor, precum și condițiile de acordare a acestuia, ca și a sporurilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și c), se stabilesc prin regulament de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților salariaților, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Și în anexa II/1, care privește personalul din unitățile de învățământ, se statuează, la pct. 17, cu privire la posibilitatea acordării sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare, de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective și condițiile de acordare a acestuia.
în consecință, Curtea a apreciat că posibilitatea acordării sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare, anterior acordat petentei, bibliotecar în cadrul unei unități de învățământ, în baza dispozițiilor art. 51 alin. (3) din Legea bibliotecilor nr. 334/2002, este reglementată și prin noua lege de salarizare având nr. 330/2009, cu condiția parcurgerii procedurii speciale detaliate de acest act normativ.
S-a concluzionat că rezultă în mod evident,faptul că nu se poate reține că sporul respectiv, pentru condiții periculoase sau vătămătoare, nu este prevăzut în Legea nr. 330/2009, cum sunt alte sporuri ce fuseseră prevăzute în reglementarea anterioară, dar care nu se mai regăsesc în anexele la Legea nr. 330/2009, pentru care se poate acorda o sumă compensatorie cu respectarea tuturor celorlalte cerințe prevăzute de art. 30 alin. (6) din Legea nr. 330/2009 și de art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2010, ca de exemplu, sporul de doctorat invocat în exemplul nr. 2 din adresa nr. 53/DGBFPI/03.02.2010 a Direcției Generale de Buget – Finanțe, Patrimoniu și Investiții din cadrul M.E.C.T.S., invocată de recurentă, exemplu ce nu are relevanță însă în cauza de față, situațiile fiind diferite.
Pentru aceste motive, s-a constatat că în speță nu își găsesc aplicarea dispozițiile legale invocate de recurent privind acordarea unei sume compensatorii cu caracter tranzitoriu pentru sporurile cu caracter permanent care nu își mai găsesc reglementarea în anexele la Legea nr. 330/2009.
Față de aceste considerente, Curtea a privit recursul ca nefondat, astfel încât în baza art. 312 alin. (1) C.proc.civ. l-a respins, în cauză nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentinței invocate de recurent în motivarea recursului.
(Judecător Vera Popescu)
