Existenţa imparţialităţii în sensul art. 6 paragraf 1 din CEDO. Respingerea cererii
Curtea de Apel Cluj, Secţia penală, senţinţa penală nr. 677 din 5 noiembrie 2014
Asupra cauzei penale de faţă,
În baza lucrărilor dosarului, constată că la data de 13 septembrie 2013 a fost înregistrată la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie contestaţia în anulare formulată de contestatorul C.I., act înaintat prin adresa din 05.10.2013 către Tribunalul Maramureş.
La Tribunalul Maramureş, contestaţia a fost înregistrată sub nr. …/2013, stabilindu-se ca termen de judecată data de 05.11.2013.
În motivare, contestatorul a arătat că, la data judecării cauzei sale în recurs, nu a fost legal citat deoarece procedura de citare la termenul la care s-a judecat recursul nu a fost îndeplinită conform legii.
Pentru termenul de judecată stabilit în cauză s-a dispus citarea contestatorului la adresa de domiciliu.
În şedinţa publică din data de 05.11.2013 s-a prezentat contestatorul, care şi-a precizat poziţia vizată de calea de atac promovată. A arătat că se referă la decizia nr. 680/05.05.2010 şi la cea cu nr. 330 din 2010. La acelaşi termen, contestatorului i s-a pus în vedere că are posibilitatea angajării unui avocat. Întrucât contestatorul a precizat că nu are suficiente venituri, instanţa a pus în discuţie necesitatea desemnării unui avocat din oficiu.
În vederea desemnării unui avocat din oficiu şi pentru a se ataşa dosarul în care s-a pronunţat decizia nr.330/R/21.10.2013 a Tribunalului Maramureş, s-a dispus amânarea procesului pentru 03.12.2013.
La termenul din 03.12.2013 s-a prezentat contestatorul care a depus o copie a cererii sale adresate CEDO şi a arătat că doreşte să-şi angajeze un avocat.
În raport de cererea contestatorului, s-a dispus amânarea cauzei pentru data de 14.01.2014.
La noul termen de judecată din 14.01.2014 contestatorul C.I. s-a prezentat la instanţă, arătând că a discutat cu un domn avocat care la acel moment era plecat din localitate, că l-a angajat şi urmează să-i dea banii. A solicitat amânarea cauzei, pentru a se prezenta apărătorul ales cu care a discutat şi care va pregăti apărarea, cerere care a fost admisă de instanţă, fixându-se termen în cauză pentru 11.02.2014.
La 11.02.2014 s-a prezentat contestatorul care a arătat că a pregătit banii, dar că avocatul său avea nişte procese în alt oraş, că acesta va studia dosarul şi că-l va plăti. Instanţa i-a adus la cunoştinţă contestatorului, că această cauză a fost amânată de mai multe ori, pentru lipsă de apărare, iar acesta a arătat că a colaborat cu autorităţile, a fost închis pe nedrept, că doreşte să se împace cu toată lumea. Solicită termen pentru a se ajunge la o înţelegere. La acelaşi termen de judecată, instanţa i-a solicitat contestatorului să precizeze dacă doreşte avocat din oficiu, însă acesta a afirmat că solicită acordarea unui nou termen de judecată, pentru angajare de apărător. In raport de această cerere, instanţa a dispus amânarea cauzei pentru data de 11.03.2014.
La acest din urmă termen, s-a prezentat contestatorul C.I. asistat de apărătorul ales. La termen, instanţa a constatat că s-a dispus conexarea dosarului nr. …/2014 al Tribunalului Maramureş la prezentul dosar, fiind vorba despre aceleaşi părţi, aceeaşi cauză şi aceeaşi hotărâre. Apărătorul contestatorului a precizat că în dosarul nr. …/2014 nu are delegaţie, a ştiut despre existenţa acestuia, dar nu l-a studiat. Având în vedere că s-a dispus conexarea, apărătorul ales al contestatorului a solicitat acordarea unui termen pentru a putea pregăti apărarea, cerere admisă de instanţă, fiind stabilit ca următor termen de judecată data de 08.04.2014.
La termenul din data de 08.04.2014, cauza a fost amânată avându-se în vedere cererea formulată de apărătorul contestatorului, raportat la cererea de strămutare vizând acest dosar, aflată pe rolul Curţii de Apel Cluj.
La data de 15.04.2014 la dosarul cauzei a fost depus un extras al deciziei penale nr.154/2014 a Curţii de Apel Cluj prin care cererea de strămutare formulată de petentul C.I. privind dosarul nr…./2013 al Tribunalului Maramureş, a fost respinsă.
La data de 09.05.2014, cauza a fost amânată la solicitarea apărătorului contestatorului pentru acvirarea dosarului nr…./2012 al Judecătoriei Baia Mare, în care s-a pronunţat sentinţa penală nr.1426/2013, pentru a da posibilitatea apărătorului contestatorului să formuleze precizări în prezenta contestaţie.
La termenul din 03.06.2014 instanţa a constatat existenţa unui caz de întrerupere a cursului justiţiei, iar în temeiul art.40 alin.4 din Codul de procedură penală a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionare. Pentru a dispune astfel, tribunalul a avut în vedere faptul că la acel termen de judecată s-a formulat o cerere de recuzare de către contestator, iar completul investit cu soluţionarea acelei cereri de recuzare, a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.64 alin.4 din Codul de procedură penală, respectiv că nu au fost indicate pentru fiecare persoană în parte cazurile de incompatibilitate şi temeiurile de fapt cunoscute la momentul formulării cererii şi în baza art.67 alin.5 din Noul Cod de procedură penală, s-a dispus trimiterea cererii de recuzare la completul investit şi ai căror membri au fost recuzaţi, pentru a se pronunţa în speţă.
Având în vedere incidentul procedural intervenit şi apreciind că există un caz de întrerupere al cursului justiţiei, aşa cum am arătat, Tribunalul Maramureş la termenul din
03.06.2014 a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a dispune în consecinţă.
Prin sentinţa penală nr.575 din 12.06.2014 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus că nu există un caz de întrerupere a cursului justiţiei, a scos cauza de pe rol şi a trimis dosarul Tribunalului Maramureş, urmând ca cererea de recuzare să fie soluţionată de completul în faţa căruia se invocă incompatibilitatea, în raport de neîndeplinirea obligaţiilor impuse de art.67 alin.4 din Codul de procedură penală.
La termenul din 16.09.2014 instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor cuprinse în hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi totodată a dispus amânarea cauzei pentru termenul din
14.10.2014 pentru a da posibilitatea contestatorului să îşi reprecizeze cererea.
La termenul din data de 14.10.2014 a avut loc dezbaterea cauzei, amânarea pronunţării soluţiei dispunându-se pentru data de 20.10.2014.
Prin decizia penală nr.33/R din 20.10.2014, contestaţia în anulare formulată de contestatorul C.I. împotriva deciziei penale nr.330/R din 21.10.2010 a Tribunalului Maramureş prin care a fost soluţionat recursul împotriva sentinţei penale nr.680 din 05.05.2010 a Judecătoriei Baia Mare, a fost respinsă.
Verificând susţinerile contestatorilor, Curtea apreciază că acestea nu se regăsesc în probele dosarului, instanţa investită cu soluţionarea contestaţiei în anulare respectând dispoziţiile legale care guvernează această cale extraordinară de atac. În speţă, nu s-a dovedit că există o suspiciune rezonabilă în sensul că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor şi nici că ar exista un pericol de tulburare a ordinii publice.
La data de 14.10.2014, petiţionarii C.V., C.I. şi C.C. au formulat din nou o cerere de strămutare, în aceeaşi cauză, respectiv dosarul penal nr. …/2013 al Tribunalului Maramureş, care urmează a fi soluţionată prin prezenta încheiere penală.
Deşi textul art. 76 alin. 7 C.proc.pen. învederează că în aceeaşi cauză nu mai poate fi formulată o nouă cerere, pentru aceleaşi motive, Curtea nu o va respinge ca inadmisibilă, ci pentru a respecta dreptul la apărare al petenţilor, o va examina pe fond.
Curtea, analizând cererea formulată în cauză, raportat la dispoziţiile legale în materie, precum şi la înscrisurile justificative depuse, apreciază că aceasta este nefondată.
În primul rând, trebuie avute în vedere dispoziţiile art. 6 paragraf 1 din C.E.D.O precum şi jurisprudenţa CEDO cu privire la definirea unei instanţe imparţiale.
În cauza Hauschildt c. Danemarcei precum şi în cauza Piersack c.Belgiei, Curtea a arătat că lipsa prejudecăţilor şi atitudinea nepărtinitoare sunt elemente definitorii ale imparţialităţii.
Mai mult, existenţa imparţialităţii în sensul art. 6 paragraf 1 din CEDO trebuie determinată conform unui test subiectiv, pe baza convingerilor personale ale unui anumit judecător, într-o anumită cauză, dar şi conform unui test obiectiv vizând să stabilească dacă un judecător a oferit suficiente garanţii pentru a exclude orice îndoială legitimă în această privinţă.
Demersul obiectiv a fost explicat de Curte în cauza Fey c. Austria în felul următor: ”ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanţele trebuie să o inspire publicului şi, în primul rând acuzatului într-un proces penal”. Dacă există o îndoială justificată, a mai arătat CEDO, judecătorul bănuit de atitudine părtinitoare trebuie să se retragă de la judecarea cauzei.
În acest context, considerăm că nu sunt îndeplinite cerinţele textului de lege invocat, respectiv ale art. 71 Cod procedură penală, astfel că, cererea petiţionarului se va respinge ca nefondată, în baza art. 76 alin. 5 C.proc.pen.
Va obliga pe fiecare contestator la câte 200 lei cheltuieli judiciare statului, în baza art. 275 alin. 2 C.proc.pen. (Judecător Delia Purice)
