Contestatoarea – societate pe acţiuni – a formulat contestaţie la împotriva titlului executoriu emis de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dâmboviţa pentru sumele de 9.535.140.204 lei reprezentând taxe şi impozite şi 9.989.240.692 lei majorări de întârziere.
Prin sentinţa civilă nr. 171 din 19.02.2002 pronunţată de Judecătoria Pucioasa s-a respins excepţia necompetenţei materiale a judecătoriei, s-a admis contestaţia, s-a dispus desfiinţarea titlului executoriu din 6.12.2001 iar intimata a fost obligată să plătească 1.550.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa hotărârea, judecătoria a reţinut că, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. 2 din O.G. nr. 11/1996, competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare revine judecătoriei şi că titlul executoriu a fost emis cu încălcarea prevederilor art. 23 din O.G. nr. 11/1996.
Intimata a declarat recurs împotriva sentinţei menţionate, susţinând că aceasta este nelegală şi netemeinică deoarece în mod greşit s-a respins excepţia necompetenţei materiale, desfiinţarea titlului executoriu neputând fi efectuată pe calea dreptului comun, iar pe fond pentru că instanţa de fond nu a arătat în concret care au fost încălcările legii la emiterea titlului executoriu, prin întâmpinarea depusă la dosar dovedindu-se că emiterea titlului s-a făcut o dată cu înştiinţarea de plată, somaţia fiind emisă cu 15 zile înainte de executarea silită.
Tribunalul Dâmboviţa a apreciat recursul ca fondat.
Prima critică, referitoare la necompetenţă materială a instanţei de judecată, nu este întemeiată întrucât contestaţiile la executarea silită efectuată în baza O.G. nr. 11/1996, sunt, conform art. 76 alin. 2 din actul normativ menţionat, de competenţa instanţei judecătoreşti de drept comun.
Instanţa de fond a greşit atunci când a anulat titlul executoriu deoarece prin contestaţie s-au invocat neregularităţi ale executării silite legate de termenul de emitere a înştiinţării de plată, iar în situaţia temeiniciei susţinerii se impunea a fi anulate numai formele de executare silită.
Şi cu privire la fondul cauzei, hotărârea instanţei de fond este nelegală întrucât susţinerile contestatoarei nu sunt dovedite prin nici un mijloc de probă, iar emiterea înştiinţării de plată o dată cu titlul executoriu nu poate atrage nici nulitatea titlului executoriu şi nici nulitatea formelor de executare silită, executarea silită putându-se efectua numai după împlinirea termenului de 15 zile de la înştiinţarea de plată.
în consecinţă, recursul a fost admis şi s-a dispus modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii contestaţiei la executare împotriva titlului executoriu emis de recurentă.
Trib. Dâmboviţa, decizia civilă nr. 973 din 21.05.2002
