Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 339/R din 5 februarie 2013
Prin sentinţa civilă nr. 8991 din 11 septembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Cluj, s-a respins acţiunea formulată şi precizată de reclamanta K.E.E. împotriva pârâtei CASA JUDETEANĂ DE PENSII CLUJ, având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut, în esenţă că prin decizia nr. 242145/26.06.2007 a fost stabilit dreptul reclamantei la de serviciu, iar ulterior, la data de 31.08.2010, pârâta a emis o nouă decizie prin care a recalculat drepturile de ale reclamantei în conformitate cu prevederile Legii nr. 119/2010, fiind stabilit un cuantum de 1074 lei. Reclamanta, deşi a făcut vorbire despre
această decizie. nu a menţionat că ar fi contestat-o. astfel încât la momentul formulării acţiunii. mai
2011. aceasta era definitivă.
După emiterea deciziei de recalculare. la data de 06.12.2010. fostul angajator i-a eliberat reclamantei două adeverinţe. respectiv adeverinţele nr. 3140/A1 şi 3140/A2. atestând drepturile salariale.
La cererea de recalculare a pensiei cu luarea în calcul a celor două adeverinţe adresată pârâtei. la data de 16.03.2011 s-a emis o nouă Decizie de recalculare a pensiei. în cuprinsul căreia s-a reţinut că au fost luate în considerare sporturile şi adeverinţele de vechime. nefiind acordate sporurile de şedinţă. gratificaţiile. premiile timbru judiciar întrucât nu sunt sporuri cu caracter permanent. stabilindu-se un cuantum al pensiei revizuite de 1.117 lei.
Examinând comparativ datele cuprinse buletinul de calcul şi cele înscrise în Adeverinţa nr. 3140/A1/06.12.2010. instanţa a constatat că pentru perioada 01.04.1992-01.06.1993. reclamantei i-a fost luat în calcul sporul de vechime în cuantum de 12%. De asemenea. cu privire la perioada 01.02 –
01.04.1994. a fost luat în calcul sporul de vechime. suma contributivă menţionată în buletinul de calcul fiind de 145.080 lei. rezultată din adiţionarea sumei de 120900 lei reprezentând salariu tarifar cu suma de 24180 lei reprezentând spor vechime de 20%.
Asupra compensaţiilor aferente perioadei 01.04.1993 – 01.10.1993. instanţa a constatat că în adeverinţă pentru luna aprilie 1994 nu se regăseşte nicio sumă acordată cu titlu de compensaţie. iar cu privire la perioada 01.05.1993 – 01.10.1993. reclamantei i-au fost luate în calcul sumele de 10.160 lei lunar acordate conform adeverinţei cu titlu de compensaţii. în buletinul de calcul reţinându-se la rubrica „alte sporuri”.
În ceea ce priveşte compensaţiile aferente perioadei 1 noiembrie 1993 – 1 octombrie 1994. acestea au fost acordate. regăsindu-se în buletinul de calcul (12420 lei. apoi 13225 lei).
Cu privire la sporurile de şedinţă. instanţa a reţinut că în perioada 01.03.1993 – 01.04.1993. şi pentru luna octombrie 1993. acestea nu au fost acordate. şi. nefiind evidenţiate în adeverinţa invocată de reclamantă. nu se pot regăsi nici în buletinul de calcul (pentru această perioadă a fost avut în vedere un spor de vechime de 12%).
Din perspectiva salariului de merit aferent perioadei 01.01.1994 – 01.04.1994. instanţa a constatat că într-adevăr salariul de merit pentru perioada ianuarie-martie nu a fost avut în vedere la stabilirea drepturilor de pensie. însă acest nu a avut un caracter permanent. astfel încât să îndeplinească condiţiile stabilite de art. 164 din Legea 19/2000.
În urma cererii din 07.07.2011 adresate Casei Judeţene de Pensii Cluj. a fost emisă Decizia din
19.07.2011 prin care a fost stabilit dreptul reclamantei la o pensie în cuantum de 1117 lei. reţinându-se că la calculul pensiei au fost avute în vedere salariile tarifare de încadrare. sporurile cu caracter permanent din adeverinţa nr. 3140/A2/06.12.2010 şi nu au fost luate în calcul sporurile de şedinţe. gratificaţii. premii. timbru judiciar întrucât nu sunt sporuri cu caracter permanent. Observând datele înscrise în Adeverinţa nr. 3140/A1/06.12.2010 prin perspectiva dispoziţiilor OUG 59/2011. s-a constatat că sporul de şedinţă nu a avut un caracter permanent. tot astfel cum nu au avut acest caracter nici gratificaţiile. premiile din timbru judiciar.
Cu privire la perioada 01.04.2011 – 01.04.2007. instanţa a reţinut că certificarea stagiului de cotizare se realizează de către Casa Judeţeană de Pensii Cluj. iar acesta este constituit din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat şi s-a achitat contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat atât de către angajator cât şi de către asigurat. pe baza declaraţiilor nominale depuse de angajator lunar la Casa Judeţeană de Pensii. iar obligaţia de a depune declaraţiile lunare cu sumele contributive corect completate revine angajatorului.
Asupra drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti devenite irevocabile după încetarea raporturilor de muncă prin pensionare. în mod corect a motivat pârâta că acestea nu puteau fi luate în considerare la calculul drepturilor de pensie întrucât nu era depusă de către angajator declaraţia nominală cuprinzând sumele contributive.
În cauză reclamanta nu a făcut dovada că ar fi depus la Casa Judeţeană de Pensii Cluj adeverinţa care să cuprindă toate datele referitoare inclusiv la numărul hotărârii judecătoreşti irevocabile şi a sumei care să fie identică cu suma înregistrată în declaraţia nominală. cu indicarea numărului sub are a fost înregistrată declaraţia nominală.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta K.E.E. solicitând modificarea sentinţei în sensul admiterii acţiunii precizată, anularea deciziilor de pensie existente din 31.08.2010, cele două emise la 16.03.2011 şi cea din 19.07.2011 şi obligarea CJP la emiterea unei noi decizii prin care să se aibă în vedere la calculul pensiei pentru limită de vârstă: sporul de vechime pe perioada 01.04.1992 –
01.06.1993, sporul de vechime pe iunie 1993, tăiat ulterior (prin prima dec. din 16.03.2011), compensaţia pe perioada 01.05.1993 – 01.10.1994, diferenţa de salariu de merit pe perioada 01.01 –
01.04.1994, salariul merit pe oct.1994 – tăiat ulterior (prin prima dec. din 16.03.2011), diferenţa de salariu pe luna iunie 1996, sporul de şedinţă pe perioada 01.03.1998 – 01.11.2000, dar şi în continuare până în ianuarie 2006, salariul majorat pe perioada-aprilie – decembrie 2001 şi respectiv lunile februarie, martie, octombrie şi decembrie 2002, cu începere de la 01.01.2011 şi la plata diferenţei actualizată la rata inflaţiei dintre pensia efectiv încasată şi cea cuvenită şi a dobânzi lor legale.
În motivarea recursului, recurenta a arătat în privinţa sporului de vechime pe perioada 01.04.1992 – 01.07.1993, că instanţa de rejudecare nu a comparat buletinul de calcul al Casei Judeţene de Pensii Cluj cu adeverinţa Curţii de Apel Clu şi a dat o interpretare contrară celor ce rezultă din deciziile CJP. În mod greşit a reţinut şi faptul că la data de 16.03.2011, Casa Judeţeană de Pensii ar fi emis o nouă decizie de recalculare a pensiei. În realitate s-au emis două decizii, dar instanţa de rejudecare nu a luat cunoştinţă de prima decizie şi deci nici de măsurile ce rezultă din ea.
Singura perioadă pentru care instanţa de rejudecare compară sumele din buletinul de calcul şi adeverinţa angajatorului, cu privire la sporul de vechime este 01.02 – 01.04.1994 care nu reprezintă obiect al litigiului.
În privinţa compensaţiilor pe perioada 01.05.1993 – 01.10.1994, dacă instanţa de rejudecare ar fi scăzut din salariul contributiv indicat de angajator salariul contributiv indicat de CJP ar fi constatat diferenţa care se regăseşte exact în rubrica, „compensaţie” a adeverinţei.
În privinţa drepturilor salariale, şedinţe, instanţa în mod greşit reţine ca în perioada 01.03.1993 – 01.04.1993 şi pe octombrie 1993 nu i se cuvenea acest spor pentru că nu a beneficiat de el. Este singura dată când face trimitere la adeverinţa angajatorului. Recurenta nici nu a pretins spor de şedinţă pe aceste luni. Într-adevăr atunci nici nu s-au acordat astfel de sporuri.
Sporul de şedinţă l-a solicitat pe perioada martie 1998 – octombrie 2000, perioadă în care acest spor a avut caracter permanent.
În privinţa salariului de merit aferent perioadei 01.01.1994 – 01.04.1994, dar şi în perioada ianuarie 1997 – ianuarie 2006, nu corespunde realităţii constatarea instanţei că diferenţa de salariul de merit pe perioada respectivă nu ar fi evidenţiată în adeverinţa angajatorului. Este evidenţiată la poziţia 31 din adeverinţă sub titlul de diferenţă de salariu de merit.
Salariul de merit pe luna octombrie 1994 a fost omis ulterior din calculul pensiei prin prima decizie de revizuire a pensiei din 16.03.2011, aşa cum a menţionat mai devreme.
În privinţa diferenţei de salariu pe luna iunie 1996 instanţa de rejudecare nu a verificat şi nu a formulat nici o concluzie cu privire la diferenţa de salariu pe luna iunie 1996, deşi ea se regăseşte în adeverinţa angajatorului. Casa de Pensii a luat în calcul salariul de 321.000 lei, pe când din adeverinţa angajatorului rezultă salariul pe iunie 1996 de 321.000 lei, poziţia 59, iar la poziţia 62 din adeverinţă apare diferenţa de salariu de 37.818 lei.
Despre această diferenţă de salariu nu poate pretinde nici Casa de Pensii că reprezintă vreun spor care nu are caracter permanent.
Instanţa de rejudecare reţine – în mod greşit – că prin decizia din 19.07.2011 s-a stabilit pensia de 1117 lei şi la calculul ei au fost avute în vedere salariile tarifare de încadrare, sporurile cu caracter permanent din adeverinţa angajatorului 3140/A2/06.12.2010.
Pensia de 1117 lei a fost stabilită prin cea de-a doua decizie eliberată la 16.03.2011, de care instanţa de rejudecare nu a ţinut seama şi majorarea de la 1072 lei la 1117 lei s-a datorat luării în calcul a adeverinţei nr. 3140/A2/06.12.2010, referitoare la drepturile salariale ulterioare datei stabilirii pensiei de serviciu (01.04.2007), nicidecum luării în calcul a vreunuia din sporurile pe care le-a pretins.
Prin decizia din 19.07.2011 doar s-a menţinut cuantumul pensiei de 1117 lei stabilit prin cea de-a doua decizie din 16.03.2011.
Recurenta arată că pentru perioada 01.04.1992 – 01.04.2001, conform dispoziţiilor în vigoare, la calculul pensiei trebuie avute în vedere toate sporurile, indemnizaţiile şi sumele acordate sub formă de procent din salariul de bază sau sumele fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu.
În ce priveşte majorările de salariu din perioada aprilie 2001 – decembrie 2001 şi lunile februarie, martie, octombrie şi decembrie 2002 instanţa de rejudecare nu a verificat nici faptul că pentru perioada aprilie – decembrie 2001 cât şi pentru lunile februarie, martie, octombrie şi decembrie 2002 CJP a omis de la calculul pensiei majorările de salariu, aşa cum sunt ele evidenţiate şi justificate în carnetul de muncă.
Asupra drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti irevocabile după încetarea raporturilor de muncă prin pensionare instanţa de rejudecare face o analiză amplă şi ajunge la concluzia că în mod corect a stabilit pârâta că ele nu pot fi luate în considerare la calculul pensiei, deşi după cum se poate constata atât din acţiunea introductivă cât şi din precizarea niciodată nu a formulat vreo astfel de pretenţie.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, Curtea reţine următoarele:
Curtea reţine că reclamanta a fost beneficiara unei pensii de serviciu stabilită în temeiul Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor (f. 12 dosar fond).
În aplicarea art. 1 lit. c din Legea nr. 119/2010, drepturile de pensie cuvenite reclamantei au fost recalculate pe baza principiului contributivităţii începând cu data de 1 septembrie 2010, prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului pensiei, conform algoritmului de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, fiind emisă de către pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj decizia nr. 242145/31.10.2010 prin care s-a stabilit o pensie de asigurări sociale de 1.074 lei.
Ulterior, prin decizia nr. 242145/16.03.2011 în baza Legii nr. 19/, s-a revizuit din oficiu pensia reclamantei, noul cuantum brut al pensiei fiind de 1.072 lei începând cu data de 1 septembrie 2010 corespunzătoare unui punctaj mediu anual de 1.46264 puncte.
La data de 16 decembrie 2010 reclamanta s-a adresat pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Cluj (f. 48 dosar fond) solicitând recalcularea pensiei cu luarea în considerare a veniturilor realizate în perioada 1992 – 2010, sens în care au fost depuse adeverinţele nr. 3140/A1/6.12.2010 şi nr. 3140/A2/6.12.2010 eliberate de fostul angajator Curtea de Apel Cluj.
Drept urmare, intimata Casa Judeţeană de Pensii Cluj a emis decizia nr. 242145/16.03.2011, prin care a procedat la recalcularea drepturilor de pensie a reclamantei începând cu data 1 ianuarie 2011, prin care a stabilit o pensie în cuantum de 1.117 lei corespunzătoare unui punctaj mediu anual de 1.52309 puncte.
După apariţia OUG nr. 59/2011, pârâta a emis decizia nr. 242145/19.07.2011, prin care au fost revizuite drepturile de pensie ale reclamantei, stabilindu-se începând cu data de 1 august 2011 un cuantum brut al pensiei de 1.117 lei corespunzătoare unui punctaj mediu anual de 1.52309 puncte.
Prin prezentul demers judiciar reclamanta a înţeles să critice toate cele 4 decizii de pensie emise de pârâtă, respectiv cea din data de 31.08.2010, cele două din data de 16.03.2011 şi ultima decizie din data de 19.07.2011, motivat de faptul că nu au fost luate în considerare toate veniturile menţionate în adeverinţele eliberate de fostul angajator.
În ceea ce priveşte veniturile realizate cu titlul de diferenţă salariu merit pe perioada
01.01.1994 – 01.04.1994, menţionate la poziţia 31 în adeverinţa nr. 3401/A1/2010, se constată că au fost omise de către Casa Judeţeană de Pensii din buletinele de calcul aferente, cu toate că pentru perioada ulterioară sumele realizate cu acest titlu au fost incluse în baza de calcul a pensiei.
De asemenea, referitor la veniturile constând în diferenţă salariu pe luna iunie 1996 menţionate la poziţia 62 în adeverinţa nr. 3401/A1/2010, se constată că nici acestea nu au fost avute în vedere la stabilirea punctajului mediu anual.
Se constată a fi fondate susţinerile recurentei şi cu privire la sporul de şedinţă pe perioada 01.03.1998 – 01.11.2000, menţionate la poziţia 81 – 119 în adeverinţa nr. 3401/A1/2010, întrucât, deşi nu fac obiectul interdicţiei cuprinsă în anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a Legii nr. 263/2010, în mod nejustificat nu au fost incluse alături de celelalte venituri realizate de reclamantă în baza de calcul a pensiei.
Curtea reţine că în conformitate cu art. 164 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor pentru perioadele anterioare datei de 1.04.2001 se utilizează salariile brute sau nete în baza înregistrărilor din carnetele de muncă, iar la alin. 2 se stipulează că se au în vedere şi sporurile înregistrate în carnetele de muncă. Aceasta nu înseamnă că sporurile neînregistrate în carnetele de
muncă şi care au intrat în bazele de calcul a contribuţiei de asigurări sociale nu ar putea fi luate în considerare atâta vreme cât se face dovada existenţei acestora prin adeverinţe. întrucât ar atrage încălcarea unuia din principiile ce guvernează sistemul public de asigurări sociale.
La art. 2 lit. c din Legea nr. 263/2010 a fost reiterat principiul contributivităţii instituit prin Legea nr. 19/2000. potrivit căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite. astfel încât doar veniturile care au constituit baza de calcul a contribuţiilor sociale se impun a fi în vedere la calcularea pensiilor. împrejurare ce echivalează cu realizarea scopului avut în vedere de legiuitor.
În acelaşi sens. în conformitate cu art. 165 alin. 1 din Legea nr. 263/2010. la determinarea punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 se utilizează salariile brute sau nete în baza înregistrărilor din carnetele de muncă. iar la alin. 2 se stipulează că se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent înregistrate în carnetele de muncă sau sunt dovedite prin adeverinţe eliberate de unităţi.
Cererea formulată de recurentă prin care se solicită recalcularea pensiei cu luarea în considerare a sporului de şedinţă pentru perioada 1.11.2000 şi până în ianuarie 2006. faţă de veniturile ce au fost indicate prin acţiunea introductivă astfel cum a fost precizată. reprezintă o cerere nouă. fiind făcută pentru prima dată în recurs. Or. având în vedere prevederile art. 319 raportat la art. 294 alin. 1
C.proc.civ.. potrivit cărora în recurs nu se poate schimba calitatea părţilor. cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot face alte cereri noi. Curtea constată ca fiind inadmisibilă această cerere nouă. iar criticile recurentei sub acest aspect vor fi respinse.
Referitor la sporul de vechime pentru perioada 1.04.1992 – 1.06.1993 evidenţiat în adeverinţa nr. 3401/A1/2010 sub formă procentuală şi cuantificată. se constată că acesta a fost luat în considerare de către pârâtă cu ocazia stabilirii pensiei reclamantei. sub formă de procent. respectiv 12% identic cu cel din adeverinţa eliberată de angajator. aşa cum rezultă din Buletinul de calcul depus la fila 79 din dosarul fond. motiv pentru care nu se mai impune obligarea pârâtei la o nouă reevaluare a punctajului şi sub acest aspect. aceste venituri urmând a fi păstrate.
Se constată a fi nefondate criticile din recurs şi cu privire la sporul de vechime pentru luna iunie 1993 în cuantum de 5.587 lei. întrucât acesta este evidenţiat în buletinul de calcul la rubrica „suma contributivă” unde este menţionată suma de 52.147 lei. fiind cumulat cu salariul tarifar de 46.560 lei
În ceea ce priveşte sumele reprezentând compensaţii realizate în perioada 1.05.1993 –
1.10.1994. Curtea constată că şi acestea au fost avute în vedere de către Casa Judeţeană de Pensii Cluj. fiind menţionate în Buletinul de calcul la rubrica „alte sporuri” (f. 79 – 80 din dosar fond).
În condiţiile în care. potrivit adeverinţei emisă de angajator. veniturile pentru care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale pentru perioada 1.10.1994 – 1.11.1994 sunt de 272.688 lei. iar o sumă identică a fost menţionată la rubrica „suma contributivă” în buletinul de calcul. se poate concluziona fără urmă de îndoială că salariul de merit pe luna octombrie 1994 a fost inclus în baza de calcul a pensiei. chiar dacă nu este menţionat în mod distinct în buletinul de calcul.
Curtea constată a fi nefondată cererea de recalculare a pensiei în funcţie de veniturile menţionate în adeverinţă constând în salariul majorat pe perioada aprilie – decembrie 2001 şi respectiv lunile februarie. martie. octombrie şi decembrie 2002.
Astfel. după data de 1.04.2001 – care a marcat momentul intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000. angajatorii au fost obligaţi să depună în fiecare lună la casa teritorială de pensii declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat.
Cum potrivit art. 78 din Legea nr. 19/2000 (în vigoare la data formulării cererii de recalculare). punctajul asiguratului se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuţii de asigurări sociale. este evident că nu pot fi luate în calcul la stabilirea pensiei alte venituri decât cele pentru care s-a plătit contribuţia pentru asigurări sociale şi au fost evidenţiate în declaraţiile lunare depuse de angajatori la casele de pensii începând cu data de 1.04.2001.
Dispoziţii cu caracter similar sunt cuprinse şi în art. 166 din Legea nr. 263/2010. privind sistemul unitar de pensii publice. potrivit cărora: „La determinarea punctajelor lunare. pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 şi data intrării în vigoare a prezentei legi. se utilizează venitul brut lunar realizat care a constituit. conform legii. baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale. aşa cum acesta a fost înscris în declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de
plată către bugetul asigurărilor sociale de stat sau, după caz, în declaraţia de sau în contractul de asigurare socială”.
În speţă, sumele realizate de către reclamantă după data de 1.04.2001 pentru care s-au achitat contribuţiile de asigurări sociale sunt evidenţiate în Adeverinţa privind datele necesare determinării stagiului de cotizare şi a punctajului mediu, în vederea stabilirii pensiei şi au fost luate în calcul de către pârâtă la stabilirea punctajului mediu anual şi a cuantumului pensiei, aşa cum rezultă din Buletinul de calcul aferent deciziei de pensionare.
Ţinând seama de aceste considerente, Curtea în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. 1 şi art. 304 pct. 9 C.proc.civ., va admite recursul declarat de reclamantă împotriva sentinţei tribunalului, pe care o va modifica în parte în sensul că va admite în parte acţiunea formulată în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Cluj.
Va dispune anularea deciziilor de pensie nr. 242145/16.03.2011 ce a produs efecte din data de
01.01.2011 şi nr. 242145/19.07.2011 ce a produs efecte din data de 01.08.2011. Având în vedere faptul că cererea de recalculare a fost depusă la casa de pensii doar în luna decembrie 2010, Curtea apreciază ca nu se impune anularea deciziilor de pensie care şi-au produs efectele începând cu data de 1 septembrie 2010, respectiv decizia din data de 31 august 2010 şi prima decizie de pensie din data de 16 martie 2011.
Va obliga pârâta să emită o nouă decizie de pensie începând cu data de 01.01.2011, cu luarea în calcul la stabilirea cuantumului pensiei a veniturilor constând în: diferenţă salariu merit pe perioada
01.01.1994 – 01.04.1994, diferenţă salariu pe luna iunie 1996 şi spor de şedinţă pe perioada 01.03.1998 – 01.11.2000, menţionate în adeverinţa nr. 3140/A1/06.12.2010 eliberată de Curtea de Apel Cluj.
Va obliga pârâta să plătească reclamantei diferenţa dintre drepturile de pensie astfel recalculate şi pensia efectiv încasată, actualizată cu rata inflaţiei la data plăţii efective. Deşi reclamanta a solicitat actualizarea diferenţelor şi în funcţie de dobânda legală, Curtea apreciază că actualizarea drepturilor băneşti în funcţie de indicele de inflaţie reprezintă o reparare justă şi reală acordată reclamantei, astfel încât nu se justifică acordarea altor despăgubiri cu excepţia celor de mai sus.
Vor fi menţine restul dispoziţiilor sentinţei atacate.
