Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 267/R din 29 ianuarie 2013
Prin sentinţa civilă nr. 11684/08.11.2012, pronunţată de Tribunalul Cluj s-a admis acţiunea civilă formulata de reclamanta B.M., împotriva pârâtei CASA JUDETEANA DE PENSII CLUJ şi în consecinţă:
A fost obligată pârâta să recalculeze pensia cuvenită reclamantei cu luarea în considerare, la stabilirea punctajului mediu anual şi a cuantumului pensiei,l a sporului in acord global menţionat în Adeverinţele nr.2557/25.05.2005 si nr.2491/19.05.2005 emise de SC I. SA BUCURESTI, începând cu data de 01.10.2011.
Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut următoarele:
Reclamanta beneficiază de pentru depusă şi limită de vârstă conform Deciziei de pensionare nr. 209925/02.03.2012, drepturile de ale acesteia au fost stabilite în funcţie de salariile tarifare de încadrare cuprinse în carnetul de muncă seria O.G. nr. 209996.
La data de 06.09.2011 reclamanta a depus la pârâtă cererea înregistrată sub nr. 188372-81347 prin care a solicitat recalcularea pensiei si în funcţie de veniturile dovedite cu Adeverinţele nr. 2557/25.05.2005 si 2491/19.05.2005 din care rezultă că a beneficiat de venituri suplimentare faţă de cele înscrise în carnetul său de muncă, adeverinţe eliberate de S.C. I. S.A.
La această cerere pârâta i-a răspuns că nu îi ia în considerare activitatea desfăşurată în acord global potrivit dispoziţiilor din anexa nr. 15 pct.VI din Legea nr. 263/2011.
Din Adeverinţele nr. 2557/25.05.2005 si 2491/19.05.2005 şi copia dosarului de pensie, rezultă că reclamanta a beneficiat de sporul pentru acord global, spor care nu a fost luat în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
Raportându-se la prevederile art. 107 alin.3 si 5 din Legea nr. 263/2010 şi ale pct.VI din Anexa nr. 15 a H.G nr. 257/2011 privind Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, instanţa a reţinut că reclamanta nu este îndreptăţită să i se recalculeze pensia în raport cu veniturile realizate cu titlu de regie si premii deoarece acestea nu făceau parte din baza de calcul al pensiei, indiferent de plata contribuţiei sociale.
Referitor la veniturile realizate în acord global, Inalta Curte de Casatie si Justiţie, prin Decizia nr. 19/17.10.2011, dată în soluţionarea unui recurs în interesul legii a stabilit că în interpretarea dispoziţiilor art. 2 lit. e, art. 78 şi art. 164 alin.1 si alin.2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. 1 si art. 2 din O.U.G. nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public „formele de retribuire obţinute pentru prestarea muncii în acord global. prevăzute de art. 12 alin.1 lit. a din Legea retribuirii după cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974. vor fi luate în considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public. dacă au fost incluse în salariul brut si. dacă pentru acestea. s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensie”.
Reglementarea anterioară este similară cu cea din Legea nr. 263/2010 si ca atare. concluziile reţinute de către Înalta Curte de Casaţie si Justiţie sunt aplicabile si în cazul cererilor de recalculare a pensiei întemeiate pe veniturile realizate în acord global. formulate în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 263/2010.
Aşa cum s-a arătat mai sus. din analiza buletinului de calcul aferent Deciziei nr. 81347/06.09.2011. rezultă că reclamantei nu i s-a luat în considerare datele din adeverinţele anterior menţionate pe perioada 16.03.1966-16.05.1991.
Din adeverinţele depuse rezultă în mod expres care sunt sporurile obţinute de reclamantă. iar nu veniturile brute ale acesteia si. ca atare. instanţa a considerat că la recalcularea pensiei reclamantei trebuie luate în considerare veniturile menţionate.
Faţă de cele ce preced. în temeiul art. 253 lit.f şi g raportat la art. 256 din Legea nr. 263/2010. instanţa a apreciat că cererea reclamantei este întemeiată. admiţând-o conform dispozitivului sentinţei.
împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj. solicitând modificarea sentinţei recurate. în sensul respingerii acţiunii.
În motivarea recursului se arată că reclamantul citează o lege abrogată. anume Legea nr. 19/2000. completată cu Ordinul nr. 680/2007. de asemenea abrogat.
Decizia nr. 19/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se referă tot la legea abrogată. Legea nr. 19/2000. astfel că nu poate acoperi cele exprimate în Legea nr. 263/2010.
Incidentă în cauză este Legea nr. 263/2010. în vigoare la 01.01.2011. ale cărei Norme de aplicare sunt cuprinse în H.G. nr. 257/2011.
Menţionează recurentul că în opinia . problema dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor constituie problemă de fapt şi de aplicare a legii a căror soluţionare intră în competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti.
Doar „neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivităţii”. Or. în cazul de faţă Anexa nr. 15 pct. VI exclude expres aceste sume din calculul pensiei:
„Menţiune: Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor. conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001: – formele de retribuire în acord sau cu bucata. în regie ori după timp. pe bază de tarife sau cote procentuale; -participarea la beneficii a oamenilor muncii din unităţile economice; – premiile anuale şi premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite; – recompensele cu caracter limitat. acordate personalului din unele sectoare de activitate; – diurnele de deplasare şi de delegare. indemnizaţiile de delegare. detaşare şi transfer; drepturile de autor; – drepturile plătite potrivit dispoziţiilor legale. în cazul desfacerii contractului de muncă; – al treisprezecelea salariu; formele de retribuire definite sub sintagma “plata cu ora”. acordate cadrelor didactice şi specialiştilor din producţie sau din alte domenii de activitate pentru activitatea didactică de predare. seminare. lucrări practice. desfăşurate în afara obligaţiilor de muncă de la funcţia de bază. pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipseau temporar. precum şi pentru îndeplinirea unor activităţi didactice pentru care nu se justifică înfiinţarea unor posturi; – formele de retribuire pentru “orele suplimentare” realizate peste programul normal de lucru; – sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică şi care asigură perfecţionarea de specialitate a învăţătorilor şi educatorilor; – indemnizaţiile de muncă nenormată; compensaţiile acordate conform Decretelor nr. 46/1982 şi nr. 240/1982; – alte sporuri care nu au avut caracter permanent”.
De asemenea. în Decizia nr. 990/2009 a Curţii Constituţionale se arată că „dacă s-au încasat sau nu contribuţii de asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual intră în competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti”.
În subsidiar. recurenta arată că potrivit Deciziei nr. 19/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. se constată de către instanţele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor dacă pentru sumele salariale.
reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord, angajatorul a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
În aceste condiţii, recurenta solicită instanţei să observe că expresia folosită este una generală, şi anume: „s-a plătit CAS şi contribuţia pentru pensia suplimentară conform legilor în vigoare”, ceea ce nu indică fără dubiu contributivitatea sumelor din adeverinţă.
Recurenta mai invocă şi prevederile art. 165 alin. 3 şi 4 din legea nr. 263/2010 prin care se reglementează sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare.
În drept, recurenta a invocat prevederile art. 299, art. 3041 şi art. 312 cod. proc. civ.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Curtea constată că recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Din adeverinţele nr.2557/25.05.2005 si nr.2491/19.05.2005 emise de SC I. SA Bucureşti rezultă că în perioada 1979 – 1983 reclamanta a realizat venituri suplimentare la retribuţia tarifară de încadrare, respectiv la salariul de bază, sub forma veniturilor din acord global. S-a menţionat în adeverinţa nr. 2557/25.05.2005, care completează adeverinţa nr. 2491/19.05.2005, că veniturile respective au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, conform art. 1 din Decretul nr. 389/1972, conform căruia angajatorii au fost obligaţi să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuţie de 15% asupra câştigului brut realizat de personalul lor salariat indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
Se constată astfel ca fiind nefondate criticile recurentei prin care se susţine că prin adeverinţă nu se indică fără dubiu contributivitatea acestor venituri.
Curtea reţine că în speţă, procedura de recalculare a pensiei cuvenite reclamantei este reglementată de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, întrucât cererea de recalculare a fost formulată ulterior intrării în vigoare a acestui act normativ, respectiv la data de
06.09.2011.
Astfel, potrivit prevederilor art. 107 alin. 3 şi 5 din Legea nr. 263/2010, pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia, sumele rezultate urmând a se acorda începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.
Curtea apreciază că în mod corect a dispus prima instanţă luarea în calcul la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantei a veniturilor suplimentare reprezentând acord global, menţionate în adeverinţa depusă la dosar, având în vedere că veniturile obţinute cu acest titlu de reclamantă suplimentar la retribuţia tarifară de încadrare au fost incluse în baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, conform menţiunii exprese din adeverinţă.
În acest sens Curtea are în vedere că prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii s-a stabilit „În interpretarea dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 78 şi art. 164 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, că:
Formele de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi, pentru acestea, s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii.”
Dat fiind caracterul obligatoriu pentru instanţe a dezlegărilor date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în interpretarea dispoziţiilor legale, conform art. 3307 alin. 4 C.proc.civ., se impune valorificarea adeverinţei depusă de reclamantă la Casa Judeţeană de Pensii Cluj în ce priveşte acordul global, chiar dacă acest tip de este exclus prin dispoziţiile din „menţiunea” de la pct. VI din Anexa 15 la normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010.
Întrucât noua Lege privind sistemul unitar de pensii cuprinde dispoziţii legale identice cu cele din Legea nr. 19/2000 în a căror interpretare a fost pronunţată decizia menţionată, iar dispoziţiile din „menţiunea” de la pct. VI din Anexa 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind veniturile din acord global sunt identice cu cele ce reglementau în acelaşi sens anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, respectiv, cu cele din menţiunea de la finalul anexei la O.U.G. nr.
4/2005, Curtea de Apel apreciază că se impune a se avea în vedere interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin recursul în interesul legii evocat anterior şi în cazul cererilor de recalculare a pensiei întemeiate pe venituri realizate în acord global, formulate sub imperiul dispoziţiilor Legii nr. 263/2010.
Cum prin sentinţa atacată nu s-a dispus recalcularea pensiei reclamante cu luarea în considerare a unor sume cu titlu de spor vechime, Curtea constată ca fiind lipsite de obiect criticile formulate de recurentă prin raportare la prevederile art.165 alin. 3 şi 4 din legea nr. 263/2010 care reglementează sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare.
Pentru considerentele expuse, în baza dispoziţiilor art. 312 alin. 1 cod proc. civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj.
