Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia nr. 1882 din 22 aprilie 2013 Prin sentinţa civilă nr. 13017 din 06.12.2012 a Tribunalului Cluj, a fost respinsă acţiunea formulată şi precizată de către reclamanta R.M.L. în contradictoriu cu pârâtul OFICIUL DE ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ CLUJ.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele :
Reclamanta este angajată în funcţia de registrator grad II în cadrul pârâtei OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ CLUJ. În data de 23.02.2012 i-a fost comunicat raportul de evaluare a performanţelor profesionale individuale pe perioada 01.01.2011 – 31.12.2011, nota acordată fiind 4,34, respectiv calificativul „bine”. La data de 27.02.2012, reclamanta a formulat contestaţie împotriva raportului de evaluare, iar ca urmare a dispoziţiei comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi a directorului instituţiei, a fost întocmit un nou raport, nota acordată reclamantei fiind 4,43, respectiv calificativul „bine”.
Sub aspectul legalităţii procedurii de evaluare, instanţa a reţinut că pârâta a procedat în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 49/25.01.2012, potrivit căruia în perioada 25.01.2012 – 24.02.2012 se desfăşoară activitatea de evaluare profesională individuală a salariaţilor. Conform celor cuprinse în Regulamentul pentru evaluarea performanţelor profesionale individuale ale salariaţilor din cadrul ANCPI şi instituţiile subordonate, pârâta a procedat şi în cazul reclamantei, respectând întocmai procedura astfel cum ea a fost reglementată, iar în cele din urmă a acordat un calificativ, prin şeful ierarhic superior, astfel cum acesta a perceput în mod direct activitatea reclamantei.
Potrivit prevederilor capitolului IV din Regulament, art.1, reclamanta a procedat la contestarea calificativului acordat cu ocazia evaluării. Tot în sensul celor cuprinse în Regulament, la nivelul pârâtei s-a procedat de către directorul instituţiei la numirea unei comisii de soluţionare a contestaţiei, care a modificat notele acordate, de la 4,34 la 4,43, detaliind modificările pe obiective şi criterii de performanţă.
Din actele şi lucrările dosarului reiese că au fost desemnate să facă parte din Comisia de soluţionare patru persoane, altele decât şeful direct al reclamantei, pentru
cauză de obiectivitate, din ea nefăcând parte, la cererea expresă a reclamantei, anumite persoane. În cadrul şedinţei comisiei au fost audiate cele două părţi, respectiv reclamanta şi şeful direct, persoana care a efectuat evaluarea, întocmai cum prevede art.3 din capitolul IV al Regulamentului.
Tot potrivit Regulamentului, şeful direct a întocmit noul raport de evaluare, care împreună cu documentele este depus la dosarul personal al persoanei evaluate, aceasta fiind şi finalitatea procedurii de evaluare.
Eventuala nerespectare a etapelor prevăzute prin actul intern, conferă instanţei posibilitatea de a interveni în raporturile dintre părţi, strict în cadrul legal astfel definit. Cât priveşte fondul evaluării, instanţa se află în imposibilitatea aprecierii activităţii în raport cu calificativele acordate. Activitatea salariatului poate fi cunoscută, apreciată şi evaluată doar de şeful ierarhic superior.
A dispune în sensul celor solicitate de către reclamantă, în sensul acordării calificativului „foarte bine”, ar însemna ca instanţa să se constituie în comisie de evaluare şi să aprecieze calitatea activităţii unui salariat dintr-un domeniu cu specific aparte, fapt ce ar duce la o ingerinţă nelegală şi abuzivă în atributele angajatorului. Este prerogativa exclusivă a angajatorului, potrivit dispoziţiilor art.40 alin.1 lit.f din Codul Muncii, ca în limita normelor interne, să aprecieze, prin diferiţi factori, tocmai pentru a asigura obiectivitatea, asupra numărului de dosare soluţionate, asupra existenţei ori inexistenţei restanţelor, asupra cunoştinţelor şi experienţei ori asupra altor criterii specifice.
Nu există nici un temei legal care să permită instanţelor de judecată să cenzureze, sub aspectul fondului, evaluarea salariaţilor. Singura situaţie asupra căreia instanţa se poate pronunţa, este aceea a legalităţii procedurii în baza căreia s-a desfăşurat evaluarea.
Constatând procedura de evaluare ca fiind legală, raportat la probele administrate în cauză şi la considerentele anterior expuse, instanţa, în temeiul art.208 şi următoarele din Legea nr.62/2011, a respins acţiunea formulată de reclamantă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta R.M.L., solicitând în temeiul art. 304 pct. 7, 8 şi 9 Cod procedură civilă modificarea sentinţei civile atacate în sensul admiterii acţiunii precizată şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului reclamanta a arătat că hotărârea instanţei de fond este nelegală, fiind lovită de nulitate absolută, în temeiul art. 304 pct. 7 coroborat cu art.261 pct. 5 Cod de procedura civilă, întrucât motivele de fapt şi drept sunt contradictorii şi straine de natura pricinii. Astfel, sentinţa recurată este străină de starea de fapt dedusa judecăţii, fiind motivată pe alte considerente decât cele deduse cauzei întrucât prin acţiunea introductivă precizată s-a contestat rezultatul evaluării, iar prin hotărâre judecătorul a înţeles să-şi aplece atenţia asupra modului în care a fost constituită comisia de evaluarea şi componenţa acesteia, modul cum şi-a desfăşurat aceasta comisie lucrările, respectiv procedura contestaţiei.
Cea de-a doua critică a sentinţei recurate se referă la motivul prevăzut de art. 304 pct.8 Cod procedura civilă, recurenta considerând că prin respingerea acţiunii întemeiată pe „competenţa comisiei de evaluare şi procedura de evaluare”, instanţa de fond a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii şi a schimbat natura şi înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic a acestuia.
Recurenta a mai invocat în dezvoltarea motivului de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civilă, că hotărârea instanţei de fond este nelegală, întrucât se bazează pe o apreciere eronată a probelor administrate în cauza
respectiv înscrisurile, iar modul în care a înţeles instanţa să analizeze starea de fapt
dedusă judecăţii şi probatoriul administrat este insuficient şi superficial.
1. Referitor la încheierile de carte funciară a arătat instanţei că încheierile de carte funciară de admitere (având nr. 4647/2011, 4654/2011, 4660/2011, 4667/2011, 9296/2011) sunt generate automat de către programul cu care se lucrează în cadrul instituţiei, generare efectuată fără nicio ingerinţă a registratorului, informaţiile trecute în încheiere având baza în nota efectuată în cartea funciară.
Încheierile de respingere sau admitere în parte au fost motivate, chiar dacă succint datorită volumului mare de dosare soluţionat; dar ceea ce este important este că încheierile sunt motivate, iar beneficiarii nu au fost prejudiciaţi în niciun fel.
2. Referitor la afirmaţia că registratorul trebuie să facă menţiuni pe înscrisul original sau pe copia legalizată cu privire la rezoluţia încheierii de carte funciara (respectiv admis, admis în parte sau respins) s-a precizat că unul dintre dosare, respectiv 7376/2011, a fost soluţionat de către colegul recurentei D.T., în perioada în care s-a aflat în concediu de odihnă. Numele recurentei apare în acel dosar doar pentru simplul motiv ca registratorul care a înlocuit-o a lucrat pe calculatorul acesteia.
De asemenea, s-a dovedit cu înscrisuri (încheieri semnate de alt coleg) instanţei de fond ca în cadrul OCPI nu există o practică unitara în ceea ce priveşte punerea rezoluţiei pe actul depus în vederea înscrierii în cartea funciara.
Aceasta cutuma nu a fost apreciata ca fiind o greşeala/abatere nici de către persoana delegata cu atribuţii în verificarea legalităţii, d-na C.L.D.. Menţionează că aceasta persoana este împuternicită să efectueze controlul intern trimestrial, iar în rapoartele de constatare întocmite de aceasta nu se retine nici la capitolul „constatări” şi nici la capitolul „propuneri” că s-ar impune schimbarea cutumei cu privire la aplicarea rezoluţiei pe act.
În plus, nu exista nici o atenţionare verbala (in cadrul şedinţelor sau direct făcută persoanei acesteia) şi nici în scris adresata acesteia că activitatea ei ar fi deficitară prin neaplicarea rezoluţiei pe acte, nefiindu-i aplicată nici o sancţiune în cursul anului 2011.
3. Referitor la evaluare – Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului trebuie să se regăsească în conţinutul contractului individual de muncă, al fişei postului sau al regulamentului intern.
Potrivit art. 242 Codul muncii, criteriile şi procedurile de evaluare profesionala a salariaţilor trebuie să se regăsească în conţinutul regulamentului intern, iar în temeiul art. 244 Codul muncii orice modificare ce intervine în conţinutul contractului individual de muncă, a fişei postului şi a regulamentului intern este supusă procedurilor de informare.
Este adevărat ca angajatorul este suveran în ceea ce priveşte stabilirea criteriilor de evaluare, însă acestea trebuie comunicate salariatului, iar ulterior nu pot fi modificate sau completate decât cu acordul salariatului.
A arătat instanţei de fond ca angajatorul a comunicat criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariaţilor pe anul 2011 doar în data de 30 decembrie 2011, deci după expirarea aproape în întregime a perioadei de evaluare.
Astfel, fişa postului aferenta anului 2011 a fost comunicată salariatei în luna mai 2011, fără a cuprinde obiectivele de performanţă şi criteriile de evaluare. Doar fişa postului emisă la data de 27.12.2011 şi comunicata salariatei în 30.12.2011 evidenţiază în mod expres obiectivele de performanţă şi criteriile de evaluare.
În dreptul civil este aplicabil principiul „neretroactivităţii legii civile în timp”. Încercând să îl transpună dreptului muncii, susţine că un salariat poate fi evaluat în mod corect doar în măsura în care, în prealabil, acesta a avut la cunoştinţa sarcinile trasate, obiectivele de performanta şi criteriile de evaluare.
Analizând în concret notele acordate la fiecare dintre cele patru criterii de evaluare, recurenta a concluzionat că punctajul evaluării este în totală contradicţie cu susţinerile reclamantei, necontestate de pârâtă, respectiv: că în anul 2011 a soluţionat 7.720 dosare, în medie de peste 30 dosare pe zi, dar unele zile au fost şi cu încărcări de 70-80 dosare; că pe lângă activitatea sa zilnică a soluţionat 225 de dosare cu numere topografice dublate (acestea necesitând o muncă laborioasă suplimentară), că a fost delegata o perioada de 50 zile la alte birouri de carte funciara respectiv Turda, Huedin, Dej, inclusiv la Satu Mare, înlocuind registratorii coordonatori de la aceste birouri, îndeplinind sarcinile unui post superior decât cel pe care îl deţine.
Din aceste aspecte rezultă cu claritate că angajatorul nu a cuantificat obiectiv activitatea reclamantei şi a depunctat-o tocmai la obiectivele la care pârâta nu a dovedit nici o deficienţă.
Solicită să se constate că pârâta nu a răspuns prin întâmpinare la nici un petit din cerere şi nu a adus nici un argument solid pentru motivarea notei evaluării, iar argumentările sunt discrepante prin raportare la volumul mare de muncă şi nota acordata cu ocazia evaluării.
În ceea ce priveşte argumentele invocate de angajator, cum că recurenta nu ar fi respectat prevederilor art. 26, ale art. 59 alin. 1 şi ale art. 65 lit. h din Ordinului Directorului General al ANCPI nr. 633/2006, s-a arătat că dacă un salariat nu respectă normele în vigoare angajatorul are la dispoziţie sancţionarea disciplinară a salariatului -cu atât mai mult cu cat la pct. F exista o rubrică ce depunctează angajatul în cazul unor astfel de sancţiuni.
Aplicarea „sancţiunii” pentru eventuale abateri disciplinare prin depunctare la evaluarea profesională şi fără a urma procedura legală nu este în spiritul şi conform normelor legale.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 11 aprilie 2013 pârâta OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARA CLUJ a solicitat respingerea recursului formulat de reclamantă şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei civile recurate.
În probaţiune s-au administrat înscrisuri.
Examinând sentinţa recurtă prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel reţine următoarele:
Primul motiv de recurs este întemeiat întrucât deşi prin acţiunea dedusă judecăţii reclamanta a contestat evaluarea performanţelor sale de către angajator în anul 2011, apreciindu-se că aceasta nu reflectă în totalitate şi cu obiectivitate activitatea reclamantei în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Cluj, în hotărârea recurată instanţa de fond a analizat modul de constituire a comisiei de evaluare şi activitatea acesteia, respectiv procedura de contestare a evaluării. Drept urmare, considerentele reţinute de instanţa de fond sunt străine de cele invocate de reclamantă, Tribunalul ignorând obiectul şi cauza raportului juridic dedus judecăţii, astfel încât motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 este întemeiat.
Referitor la al doilea motiv de recurs invocat, Curtea constată că actul juridic dedus judecăţii la care se referă motivul de modificare întemeiat pe dispoziţiile art. 304
pct. 8 Cod procedură civilă nu este cererea de chemare în judecată, aşa cum susţine recurenta, motivul de recurs privind situaţia în care instanţa este sesizată cu un diferend în legătură cu un act juridic, unilateral sau bilateral, care este clar, iar instanţa îi schimbă natura sau înţelesul, încălcând dispoziţiile art. 1169 (potrivit cărora părţile sunt libere să încheie orice contracte şi să determine conţinutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică şi de bunele moravuri). În consecinţă, criticile formulate de recurentă nu se încadrează în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă.
Motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă este întemeiat. Astfel, intimatul a procedat la evaluarea profesională pe anul 2011 a recurentei în temeiul Ordinului nr. 49/25.01.2012 al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea perioadei şi a Regulamentului de desfăşurare a activităţii de evaluare profesională individuală a salariaţilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi instituţiile subordonate (filele 10-12 dosar fond). Conform pct. II din acest Regulament evaluarea performanţelor profesionale individuale constă în aprecierea obiectivă a activităţii salariaţilor, prin compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale, stabilite anual, cu rezultatele obţinute în mod efectiv în funcţie de criteriile stabilite în fişa postului; procesul de evaluare a performanţelor profesionale individuale are ca elemente de referinţă: 1. fişa postului, ca element de raportare la cerinţele postului, activităţile şi responsabilităţile corespunzătoare postului; 2. obiectivele profesionale individuale stabilite pentru perioada evaluată; 3. criteriile de evaluare stabilite prin fişa postului.
Aşa cum rezultă chiar din definiţia evaluarea performanţelor profesionale individuale, conţinută de Regulamentul menţionat anterior, aprecierea activităţii salariaţilor se realizează în funcţie de criteriile de evaluare stabilite prin fişa postului, criteriile şi procedura de evaluare în general trebuind să îndeplinească un minim de previzibilitate pentru salariaţi, astfel încât aceştia să aibă reprezentarea rezultatelor conduitei lor.
În cauză, intimatul a comunicat recurentei criteriile de evaluare a activităţii profesionale pe anul 2011, în raport de care s-a realizat evaluarea contestată în cauză, doar în data de 30 decembrie 2011, fişa postului comunicată recurentei în 14.04.2011 necuprinzând criterii de evaluare a activităţii profesionale.
De asemenea, Curtea constată că procedura de evaluare a performanţelor individuale a fost substanţial modificată prin Ordinul nr. 49/25.01.2012, Regulamentul intern al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Cluj, adoptat prin Decizia nr. 106/25.09.2009, care reglementa anterior procedura de evaluare, prevăzând doar trei criterii de evaluare a performanţelor profesionale individuale (competenţa profesională, comportamentul şi aptitudinile adiacente), faţă de cele unsprezece criterii prevăzute de regulamentul ulterior (nivelul cunoştinţelor şi abilităţilor, nivelul de implicare în îndeplinirea atribuţiilor, capacitatea de a rezolva problemele, capacitatea de analiză şi sinteză, capacitatea de a lucra independent, loialitate faţă de instituţie, capacitatea de a lucra în echipă, capacitatea de comunicare, capacitatea de a-şi asuma responsabilităţi, capacitatea de a se perfecţiona şi a de a valorifica experienţa dobândită, respectarea normelor de disciplină şi a normelor etice în îndeplinirea atribuţiilor).
Drept urmare, Curtea reţine că prin modificarea criteriilor şi a procedurii de evaluare, care au determinat aplicarea retroactivă a noi criterii de performanţă, intimatul a
adus atingere dreptului recurentei de a avea reprezentarea consecinţelor conduitei profesionale, fapt ce impune anularea evaluării performanţelor individuale ale reclamantei pentru anul 2011 şi obligarea pârâtei să refacă evaluarea performanţelor individuale ale acesteia pe anul 2011.
Solicitarea recurentei de a se dispune acordarea calificativului „foarte bine” pentru activitatea desfăşurată în anul 2011 nu este întemeiată întrucât instanţa nu se poate substitui angajatorului în evaluarea activităţii profesionale a angajaţilor săi, angajatorul fiind în măsură să analizeze în concret activitatea desfăşurată de un angajat al său, rolul instanţei fiind doar de a realiza controlul evaluării efectuate de angajator.
De altfel, anularea evaluării performanţelor individuale ale reclamantei se impune şi dacă se examinează pe fond criticile relative la procedura de evaluare. În acest sens se constată că deşi intimatului în calitate de angajator, îi revenea obligaţia de a justifica modalitatea în care a fost realizată notarea pentru fiecare dintre elementele contestate de recurentă, acesta s-a limitat a invoca pe parcursul soluţionării cauzei că există încheieri de respingere a înscrierilor în cartea funciară care nu au fost motivate în fapt şi în drept şi faptul că există dosare de carte funciară în care documentele justificative nu poartă rezoluţia legală a registratorului de carte funciară, fără ca aceste apărări să reiasă din actele întocmite cu ocazia evaluării recurentei.
Fără a statua în prezentul cadru procesual asupra legalităţii actelor de carte funciară întocmite de către reclamantă, Curtea constată că aceste apărări ale intimatului, cu privire la anumite deficienţe de elaborare a documentelor de reclamantă, vizează doar evaluarea din punctul de vedere al calităţii lucrărilor şi nu sunt de natură să justifice în mod obiectiv şi rezonabil modalitatea în care evaluatorul, iar apoi comisia de contestaţii au acordat notele pentru fiecare dintre criteriile şi obiectivele ce au făcut obiectul evaluării, aspect care împiedică realizarea unui control efectiv al instanţei de judecată cu privire la evaluarea performanţelor individuale ale reclamantei pe anul 2011.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 304 pct. 7 şi 9 Cod procedură civilă şi se va admite a art. 312 alin. 1 şi 3 Cod procedură civilă se va admite recursul declarat de reclamanta R.M.L. împotriva sentinţei civile nr. 13017 din 06.12.2012 a Tribunalului Cluj, care va fi modificată în parte şi, în consecinţă, se va admite în parte acţiunea reclamantei R.M.L. împotriva pârâtei OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARA CLUJ, se va dispune anularea evaluării performanţelor individuale ale reclamantei pentru anul 2011 şi se va obliga pârâta să refacă evaluarea performanţelor individuale ale reclamantei pe anul 2011.
În temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă se va obliga pârâta, aflată în culpă procesuală, să plătească reclamantei suma de 1000 de lei, cheltuieli de judecată la fondul cauzei, reprezentând contravaloarea onorariului de avocat.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii referitoare la respingerea capătului de cerere privind acordarea calificativului „foarte bine” pentru activitatea desfăşurată de reclamantă în anul 2011.
În temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă se va obliga intimata,aflată în culpă procesuală să plătească recurentei suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând contravaloarea onorariului de avocat.
