Asupra prezentei acţiuni civile.
Prin acţiunea înregistrată pe rolul instanţei la data de 16.06.2010 sub nr. …, reclamanta L. V., a chemat în judecată şi personal la interogatoriu pe pârâţii M. C. A. şi M. V., pentru ca instanţa, în baza probelor ce le va administra să dispună în baza dispoziţiilor art. 1020 – 1021 rezoluţiunea contractului de vânzare – cumpărare cu clauză de întreţinere şi uzufruct viager în favoarea numitei L. V., contract autentificat sub nr. … de către BNP Corina Şerbănescu Luminiţa, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară.
A solicitat obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
În fapt, reclamanta a arătat că, prin contractul mai sus menţionat şi-a înstrăinat proprietatea compusă din teren în suprafaţă de 2771 m.p. şi casă de locuit împreună cu dependinţe, anexă şi magazie, construcţii edificate pe acest teren situate în com. …, jud. Buzău. Precizează reclamanta că, preţul acestei înstrăinări sub condiţie, a fost de 13.000 lei din care suma de 6500 lei s-a reţinut că ar fi primit-o anterior semnării actului de vânzare – cumpărare, iar diferenţa de 6500 lei s-a convertit în obligaţia de întreţinere faţă de ea şi soţul ei – L. C.. Au semnat acest contract, neavând copii, iar pârâţii le-au promis sprijin la vârsta pe care o au, ajutor constând în asigurarea hranei, costul încălzirii, medicaţie, costuri medicale, iar după deces, respectarea obiceiurilor locului natal.
A mai precizat reclamanta că au fost convinşi de pârâţi, pentru că sunt oameni cu studii, de o factură morală neîndoielnică şi recomandaţi de o persoană în care aveau încredere deplină, acestea fiind şi motivele pentru care au declarat că au primit suma de 6500 lei reprezentând jumătate din preţul imobilului, preţ fixat şi raportat la taxele notariale. A mai arătat reclamanta că atât ea cât şi soţul ei sunt parţiali nevăzători, fiind încadraţi în grad de permanent, conform actelor medicale anexe la prezenta acţiune şi au nevoie de o medicaţie specială, controale oftamologice dese şi ajutor în gospodărie cu privire la achiziţionarea hranei, transportul la spitale, etc.
Câteva luni s-au înţeles bine, în sensul că pârâţii veneau mai des şi le asigurau întreţinere, constând în hrana adusă la domiciliul reclamanţilor. Ulterior aceştia au refuzat să le mai acorde întreţinere, nu i-au mai vizitat decât foarte rar, deşi pârâta lucrează la Primărie, clădire situată vis-a-vis de casa reclamanţilor. Astfel, precizează reclamanta au rămas la mila vecinilor sau a rudelor mai apropiate, care le asigură minimul necesar de ajutor.
Au încercat atât reclamanţii cât şi persoana care i-a recomandat să aibă o discuţie, pârâţii refuzând orice fel de comunicare, ajungând la o vârstă înaintată să fie două persoane singure să-şi poarte singure de grijă, având în vedere starea de sănătate precară şi handicapul pe care îl au. Mai precizează reclamanta că, niciodată nu au interzis pârâţilor accesul în curte, astfel că refuzul acestora de a le acorda îngrijire este nejustificat.
A solicitat admiterea acţiunii şi să se dispună rezoluţia contractului de vânzare – cumpărare cu clauză de întreţinere şi repunerea părţilor în situaţia anterioară.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 1020 – 1021 Cod civil.
La data de 15.11.2010, prin serviciul registratură al instanţei s-a depus la dosar întâmpinarea formulată de pârâţii M. V. şi M. C. A. prin care au solicitat respingerea cererii de rezoluţiune a contractului de vânzare -. Cumpărare cu clauză de întreţinere, autentificat sub nr. … de BNP Corina Şerbănescu Luminiţa. În motivarea întâmpinării pârâţii arată că, în iarna anului 2005 au mers la domiciliul reclamantei la insistenţele unei cunoştinţe comune pentru a le duce medicamente. Când au intrat în casă i-au găsit într-o stare jalnică, soţul reclamantei fiind în pat foarte grav bolnav, iar reclamanta abia se mai ţinea pe picioare. Precizează pârâta că a fost foarte impresionată de starea lor şi a continuat să meargă zilnic la ei să le ducă mâncare şi să-i ajute la treburile casnice. Ştia despre soţul reclamantei că avea 3 copii care nu prea trecea pe la ei, că au locuit numeroase persoane la ei, pentru că le promitea casa, chiar şi preoţilor care se perindau prin sat, pârâta acordându-le ajutor mai mult de milă. Îi considera ca fiind bunicii ei, ataşându-se foarte mult de reclamantă care nu avea nici un şi o ducea foarte greu cu banii. Au ieşit din iarnă plini de viaţă şi complet schimbaţi faţă de cum i-a cunoscut pârâta. În primăvara anului 2006, reclamanţii le-a propus pârâţilor să le facă acte pe casă, dar pârâţii ştiau că reclamanţii au contract de întreţinere cu un nepot al reclamantei şi nu le-a răspuns pe loc la această propunere ca să nu-i demoralizeze. Nepotul căruia făcuse act pentru casă, stătea în Bucureşti şi venea de două ori pe an la reclamanţi, din acest motiv fiind de acord şi cu rezoluţiunea contractului, cheltuieli suportate de pârâtă. În această perioadă, precizează pârâta, i-a dus la medic, deoarece reclamanta avea mari probleme cu vederea, iar în luna mai 2007 a obţinut certificatul de încadrare în grad de handicap grav cu însoţitor, cu valabilitate 12 luni, tot pe cheltuiala pârâtei.
După un an au fost împreună la medic pentru avizele necesare la comisie, iar în mai 2008 a obţinut certificatul handicap grav cu însoţitor pentru nevăzător. Lunar mergeau la dispensar pentru reţete de medicamente, medicul venea la domiciliul reclamanţilor de câte ori era nevoie, i-a vaccinat în fiecare an antigripal. Deşi reclamanta primea indemnizaţie de însoţitor refuza să plătească un însoţitor şi pe această temă au avut nenumărate discuţii, pentru că reclamanta strângea banii pe care îi dădea unei cunoştinţe în loc să plătească o persoană care să stea cu ei. În toamna anului 2009 a mers cu soţul reclamantei la medic, la comisie, şi a obţinut şi el certificatul de încadrare în grad de handicap pentru nevăzători. Mai precizează pârâta că reclamanta şi soţul ei aveau nenumărate discuţii pe tema banilor, reclamanta plecând de mai multe ori de acasă, lipsind chiar şi două săptămâni.
Precizează pârâta că a făcut tot ce i-a stat în putere pentru reclamanţi, nu le-a lipsit niciodată nimic, au fost plimbaţi la biserică, la medici de câte ori au vrut, pârâţii au fost alături de ei de câte ori au făcut pomeni şi parastase pentru rudele lor, i-a ajutat în gospodărie, mergeau chiar şi de două ori pe zi la reclamanţi, le-a făcut şi tort de ziua lor cu invitaţi şi nu le-a cerut foloase materiale sau bani şi nici nu i-a întrebat ce fac cu banii. Poziţia socială a pârâtei nu-i permitea să nu aibă grijă de reclamanţi şi a avut nenumeroase probleme cu reclamanţii care se certau mereu şi ajungeau să doarmă în camere separate. În primăvara anului 2010 când pârâta le-a sugerat reclamanţilor să pună un însoţitor că se fac controale de la Direcţia muncii, reclamanţii supăraţi au început să-i spună pârâtei că vor strica actul că au găsit pe altcineva şi nu mai au nevoie de ajutorul lor. au solicitat pârâţii respingerea acţiunii.
La data de 29.10.2010 reclamanţii au depus la dosar cerere de acordare ajutor public judiciar, cerere admisă de instanţă la data de 18.11.2010
În cauză instanţa a administrat, proba cu înscrisuri şi au fost depuse la dosar: procura judiciară autentificată sub nr. …, contract de vânzare – cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat sub nr. …, certificat de încadrare în grad de handicap nr. …, adeverinţa nr. …, bilet de ieşire din spital – L. V. – 02.06.2010, bilet de ieşire din spital – L. C. – 02.06.2010, chitanţe nr., nr. ., adeverinţa nr. … – Direcţia de Asistenţă Socială, certificat de căsătorie, cupoane din septembrie 2009, august 2010, septembrie 2010, adeverinţa medicală nr. …, sentinţa civilă nr. …. pronunţată de Judecătoria Buzău la data de 21.03.2007 în dosarul nr. …./2007, certificat nr. …./17.01.2005, acte medicale, certificat de încadrare în grad de handicap nr. …./20.05.2008, reţete, chitanţele nr. …./02.04.2007., notă de cheltuieli, proba cu interogatoriul reclamantei L. V. la cererea pârâţilor şi pârâtei M. V., la cererea reclamantei, răspunsurile fiind consemnate la dosar, proba testimonială, fiind audiaţi martorii B. E. şi M. D., propuşi de reclamantă, G. M. şi O. M. F., propuşi de pârâţi, declaraţiile acestora fiind depuse la dosar.
Analizând actele şi lucrările dosarului , instanţa reţine următoarele:
Prin contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreţinere autentificat sub nr. …/12.06.2007 de BNP Şerbănescu Corina – Luminiţa, reclamanta L. V. a vândut pârâţilor M. C. şi M. V., imobilului situat în intravilanul satului …, Comuna …, judeţul Buzău, tarlalele ., parcela …, neevidenţiat în CF, identificat prin nr. cadastral …, judeţul Buzău , constând în loc de casă în suprafaţă de 2771 mp, din care categoria curţi construcţii – 700 mp, categoria arabil – 1546 mp, şi categoria fâneaţă – 525 mp, şi construcţiile amplasate pe acest teren C1 cu destinaţie de compusă din două camere, două bucătării, cămară şi două holuri, cu o suprafaţă construită de 75 mp C2 cu destinaţie de anexă, în suprafaţă de 23,80 mp, şi C 3 magazie, în suprafaţă de 11,10 mp.
În contract s-a menţionat că preţul vânzării este de 13000 lei, din care vânzătoarea a primit 6500 lei, anterior semnării şi autentificării contractului, iar suma de 6500 vânzătoarea este de acord să fie convertită în obligaţie de întreţinere ce incumbă cumpărătorilor faţă de vânzătoare şi soţul acesteia L. C., obligaţie ce constă în cheltuieli cu asigurarea hranei, încălzire medic medicamente, în caz de boală, cheltuieli cu asigurarea spitalizării la nevoie, iar la deces să îi înmormânteze după obiceiurile locului.
Chiar reclamanta L. V. prin răspunsurile la interogatoriu a recunoscut că pârâta M. V. a dus-o la doctor şi a ajutat-o să –i facă dosarul de pentru handicap, că pârâta îi mai aducea câte o pâine, mere, cartofi când mergea la serviciu, că îi mai cumpăra medicamente dar cu banii reclamantei. Şi martora B. E. propusă de reclamantă a afirmat că pârâta a ajutat-o pe reclamantă şi pe soţul acesteia să-şi obţină pensie de handicap şi a mers la doctor cu ei, că a văzut-o pe pârâtă că i-a dus reclamantei o oală de ciorbă.
Martora G. M., propus de pârâtă a arătat că o vedea pe pârâtă că venea acasă la reclamantă, că culegea fasolea din curte, îi făcea de mâncare, o ducea la doctor îi cumpăra medicamente. Martora a afirmat că d-na M. era o d-na prea bună, nu merita reclamanta să găsească o doamnă ca ea, şi că a avut grijă de d-na L., venea des la ea, şi făcea treabă.
Faptul că pârâta a mers cu reclamanta la doctor rezultă şi din declaraţia martorului O. M. F. care a mai afirmat că deseori o vedea pe pârâtă şi pe soţul ei în curtea reclamantei, că era o atmosferă de familie între ei, că pârâta făcea treburi gospodăreşti, în curtea reclamantei, că pârâta are locul de muncă aproape de domiciliul reclamantei şi când iese de la serviciu trece pe la reclamată.
Din declaraţiile acestor martori şi din interogatoriul reclamantei rezultă că pârâta s-a preocupat de îngrijirea reclamantei, a dus-o la doctor şi a ajutat-o să obţină pensie de handicap şi pe ea şi soţul acestea, anterior introducerii prezentei acţiuni, pârâta mergea zilnic acasă la reclamantă când ieşea de la serviciu, având locul de muncă foarte aproape de domiciliul reclamantei, pârâta făcea treburi gospodăreşti în locuinţa reclamantei.
În ceea ce priveşte declaraţia martorului M. D. instanţa o va înlătura din cauză, întrucât această declaraţie nu se coroborează cu declaraţiile celorlalţi martori, nici cu interogatoriul reclamantei.
Aşa cum s-a arătat mai sus instanţa apreciază că până la data introducerii prezentei acţiuni, pârâţii şi-au îndeplinit obligaţia de întreţinere faţă de reclamantă şi soţul acesteia.
Este adevărat că de la data introducerii acţiunii pârâţii nu au mai fost în curtea reclamantei, însă acest fapt se datorează atitudinii reclamantei, care aşa cum rezultă din declaraţia martorei B.E.. reclamanta s-a supărat şi a refuzat propunerea pârâtei de a găsi o persoană ca însoţitor, imputându-i pârâtei că este datoria ei să o îngrijească. Instanţa apreciază că propunerea pârâtei este justificată de vreme ce reclamanta încasează pensie de însoţitor, este firesc ca acei bani să fie încasaţi de către o persoană ce îi este însoţitor şi nu de reclamantă. Mai mult pârâta fiind cea care a ajutat-o pe reclamantă să obţină pensia de handicap, este firesc ca aceasta să-şi facă griji că reclamanta nu este în legalitate.
Martora B.E. a mai arătat că reclamanta s-a mai supărat pe pârâtă pentru că a citit în contract că a primit de la pârâtă 6500 lei ca preţ al imobilului, fapt ce reclamanta pretinde că nu ar fi real. Instanţa apreciază că această susţinere reclamantei nu poate fi reţinută, întrucât reclamanta a semnat contractul la şi în contract se menţionează că această sumă a fost achitată, ori reclamanta nici nu-şi poate invoca propria culpă, în sensul că ar fi semnat contractul fără a şti, ce semnează, nici nu poate face dovada cu martori, în contra sau peste ceea ce cuprinde un înscris autentic, conform art. 1191 cod civil.
În conformitate cu art. 1020 condiţia rezolutorie este subînţeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una din părţi nu îndeplineşte angajamentul său.
Pentru a se dispune rezilierea contractului de întreţinere trebuie îndeplinite mai multe condiţii, după cum urmează: respectiv una dintre părţi să nu-şi fi îndeplinit obligaţia, asumată prin contract, neexecutarea obligaţiei să fie imputabilă părţii care nu şi-a îndeplinit obligaţia şi debitorul obligaţiei neexecutate să fi fost pus în întârziere în modurile prevăzute de lege.
În condiţiile în care pârâţii şi-au îndeplinit obligaţia de întreţinere faţă de reclamantă şi soţul acesteia, până la data introducerii cererii de chemare în judecată, iar ulterior acestei date neîndeplinirea obligaţiei de întreţinere s-a datorat atitudinii reclamantei, instanţa apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a se putea dispune rezilierea contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreţinere.
Potrivit art. 274 Cod procedură civilă reclamanta fiind în culpă procesuală va suporta cheltuielile de judecată efectuate de pârâţi constând în onorariu avocaţial, în cuantum de 1100 lei conform chitanţelor aflate la dosar.
