Se reţine circumstanţa agravantă legală prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. b) teza a II-a C.pen. în cazul în care hotărârea de nu era irevocabilă la data săvârşirii de către soţ împotriva celuilalt soţ a infracţiunii de vătămare corporală gravă.
Nu este incidentă circumstanţa agravantă generală prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. d) C.pen., nefiind în prezenţa motivelor josnice, în situaţia în care inculpata a săvârşit fapta pe fondul unor frustrări acumulate în timp, din cauza deselor jigniri, a violenţelor anterioare exercitate asupra sa de partea vătămată pe durata traiului în comun, a numeroaselor certuri şi dispute domestice între cei doi.
Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 622 din 18 octombrie 2011
Prin sentința penală nr. 118/09.08.2011 Judecătoria Luduș:
în temeiul art. 345 alin. (2) C.proc.pen. condamnă pe inculpata M.M. la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 182 alin. (1)-(3) C.pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C.proc.pen. art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și art. 76 alin. (1) lit. c) C.pen.
în temeiul art. 88 alin. (1) C.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive din data de 15.03.2011 până la zi.
în temeiul C. pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatei pe durata termenului de încercare de 3 ani și 6 luni stabilit conform art. 82 C.pen.
în temeiul art. 359 C.proc.pen. s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor C.pen. privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
în temeiul art. 350 C.proc.pen. s-a dispus revocarea măsurii arestării preventive luate împotriva inculpatei.
în temeiul art. 350 alin. (3) pct. b) C.proc.pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatei M.M., de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 11/16.03.2011 emis de Tribunalul Mureș în dosarul nr. 177/102/2011.
în baza art. 350 pct. 6 C.proc.pen., raportat la art. 140 alin. (3) C.proc.pen. s-a dispus comunicarea de îndată la locul de deținere, respectiv Penitenciarul Tg. Mureș a unei copii după prezentul dispozitiv pentru ca acesta să dispună cu privire la liberarea inculpatei M.M.
S-a făcut aplicarea art. 191 alin. (1) C.proc.pen.
Analizând probele administrate în această cauză prima instanță a reținut următoarele cu privire la starea de fapt:
Părțile, inculpatul și partea vătămată, au fost căsătorite până la sfârșitul lunii octombrie 2010 când acestea au divorțat așa după cum a rezultat din sentința civilă nr. 1241/06.10.2010. După desfacerea căsătoriei inculpata împreună cu fiul părților M.D.S.P. născut la data de 26.03.2007 care i-a fost încredințat în urma divorțului au plecat din domiciliul conjugal avut de părți în apartamentul părții vătămate situat în Luduș str. Bradului ap. 20 Jud. Mureș.
în data de 01.02.2011 inculpata împreună cu fiul acestora s-a întors în domiciliul părții vătămate care a fost de acord să o primească pe o perioadă limitată până aceasta își va găsii locuință, deși inculpata îi propusese să se împace împrejurare reținută din declarația părții vătămate.
La scurt timp intre părți au început să apară discuții astfel că pe fondul consumului de alcool al părților și în urma unui scandal între părți în data de 12.02.2011, inculpata la înțepat cu un cuțit de bucătărie în spate împrejurare recunoscută de ambele părți. După incident părțile au fost la spital iar când au fost duse la poliție au declarat că nu formulează plângere.
Starea conflictuală dintre părți a continuat urmare a faptului că inculpata nu părăsea locuința părții vătămate.
în data de 01.03.2011 în jurul orelor 17:00 partea vătămată după ce sa întors de la serviciu a fost sunat de către inculpată care se afla la poliție pentru că fiul acesteia dintr-o altă relație era reținut, pentru a veni și lua pe fiul părților.
Cursul evenimentelor din seara de 01.03.2011 așa după cum a fost relatat de către părți în declarațiile date pe cursul urmăriri penale anterioare luării hotărâri de către inculpată a încingerii uleiului în tigaie instanța nu le-a putut clarifica cu exactitate întrucât acestea sunt contradictorii iar alte probe în stabilirea acestor evenimente declarațiile de martori administrate în cursul urmăriri penale nu au dus la clarificarea acestora.
în seara zilei de 01.03.2011 inculpata a luat un flacon de ulei pe care la turnat în tigaia care se găsea în bucătărie, după care la pus la foc pe aragaz să se încingă în tot acest timp partea vătămată aflându-se in camera mare din apartament în pat. După ce uleiul s-a încins inculpata a luat tigaia de pe aragaz și s-a dus în camera în care se afla partea vătămată care se afla în pat, acesta nesesizând prezența inculpatei în cameră . Inculpata s-a apropiat de patul în care se afla partea vătămată iar de deasupra acestuia a vărsat uleiul încins în zona capului părții vătămate.
Partea vătămată s-a trezit brusc, strigând să cheme salvarea și întrebându-o pe inculpată „ce a făcut” care striga „încă mai vezi, nu ai orbit”. După ce partea vătămată a ieșit din baie, acesta i-a spus să sune la 112, inculpata apelând la acest nr. de telefon . Aceste împrejurări instanța le-a stabilit având in vedere declarațiile părților care nu sunt contradictorii în această privință.
în urma incidentului partea vătămată a fost transportată la spital unde s-a constatat conform raportului medico legal de constatare că partea vătămată prezenta arsuri de gradul III-IV la nivelul feței,gâtului, umeri și membre superioare ce se puteau produce prin lichid fierbinte , a căror vindecare necesită 80-90 zile îngrijiri medicale în caz de evoluție favorabilă.
în urma expertizei medico-legale psihiatrice efectuate în cauză s-a constatat că inculpata prezintă diagnosticul de tulburare de personalitate de tip instabil însă are discernământ în raport cu fapta pentru care este cercetată.
Pe cale de consecință s-a apreciază că:
în drept, fapta inculpatei M.M. care – cu intenție a aruncat o cantitate mare de ulei încins peste fața victimei M.P., provocându-i leziuni ce au necesitat 80-90 zile de îngrijiri medicale, precum și sluțirea, faptă comisă cu scopul producerii acestor consecințe, întrunește elementele constitutive ale in fracțiunii de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alin. (1)-(3) C.pen.
S-a reținut că sub aspect subiectiv, fapta comisă îmbracă forma intenției directe conform art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. b) C.pen., vinovăția inculpatei fiind dovedită cu mijloacele de probă administrate atât în cursul urmăririi penale.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ) și anume:
– limitele pedepselor fixate de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatei este de la 3 ani până la 12 ani, care se reduc cu o treime în cazul aplicării prevederilor art. 3201 C.proc.pen.;
– gradul de pericol social al faptelor;
– persoana și antecedentele penale ale inculpatei; din acest punct de vedere s-a remarcat faptul că, potrivit extrasului de judiciar al inculpatei M.M. rezultă că aceasta nu este cunoscută cu antecedente penale;
– împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală respectiv faptul că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, poziția sinceră a inculpatei, de recunoaștere și regretare a faptei, fapt pentru care instanța a reținut în favoarea sa circumstanțele atenuante judiciare de la art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C.pen., urmând ca în baza art. 76 alin. (1) lit. c) C.pen., să coboare pedeapsa sub minimul special.
Prin urmare, în raport de toate aceste împrejurări, instanța a stabilit că o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare este suficientă pentru a se îndeplini rolul represiv și educativ al pedepsei.
întrucât inculpata a fost reținută în data de 15.03.2011, împotriva acestuia luându-se măsura arestării preventive pe o perioadă de 29 zile prin încheierea nr. 15/16.03.2011, măsură verificată și menținută odată cu primirea dosarului la instanță respectiv în data de 16.06.2011, în temeiul C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ), instanța a dedus din durata pedepsei de 1an și 6 luni închisoare aplicate inculpatei, durata de o zi a reținerii și durata arestării preventive perioadă care este considerată din acest punct de vedere, ca fiind executată anticipat.
Apreciind că scopul pedepsei potrivit art. 52 C.pen., ca măsură de constrângere și mijloc de reeducare a condamnatului, poate fi atins fără a se executa pedeapsa în regim de detenție, constatându-se că sunt îndeplinite condițiile C. pen. cu privire la suspendarea condiționată a executării pedepsei, în baza acestui articol precum și în baza art. 82 C.pen. instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani și 6 luni.
în acest sens, instanța a avut în vedere că i se poate da credit inculpatei în sensul îndreptării sale fără în regim de detenție, întrucât inculpata nu a mai săvârșit asemenea fapte. în acest context, executarea pedepsei în regim de detenție apare ca o soluție extremă, mult prea gravă pentru pericolul social concret al faptei comise, șansele de îndreptare a inculpatei fiind mult mai însemnate dacă va fi lăsat în libertate ținând seama și de faptul că inculpata trebuie să se îngrijească de minorul M.D.S.P. în vârstă de 4 ani.
Potrivit art. 350 C.proc.pen. instanța, având în vedere faptul că executarea pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare a fost suspendată condiționat, a revocat măsura arestării preventive, având în vedere motivele de mai sus și s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatei M.M., de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 11/16.03.2011 emis de Tribunalul Mureș în dosarul nr. 177/102/2011.
împotriva acestei decizii a declarat, în termen legal, recurs partea vătămată Magyari Pavel și Parchetul de pe lângă Judecătoria Luduș.
Partea vătămată a solicitat, asemenea Parchetului, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. (1)-(3) C.pen. în infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. (1)-(3) C.pen. cu aplicarea art. 75 lit. b) și d) C.pen. și, în consecință, condamnarea la închisoare într-un cuantum majorat față de cel aplicat de prima instanță.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și în limitele investirii, instanța de control judiciar va admite recursurile formulate pentru următoarele considerente:
Starea de fapt, astfel cum a fost reținută și dovedită, este corectă. La stabilirea acesteia s-au avut în vedere toate probele administrate în cauză, din coroborarea cărora rezultă că inculpata M.M. este autorul faptei penale pentru care a fost trimisă în judecată. în privința stării de fapt nu s-a ridicat obiecțiuni inculpata fiind cea care a recunoscut în totalitate fapta comisă.
în ceea ce privește încadrarea juridică dată faptei comise de inculpată instanța de control judiciar consideră că se impune schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite în sensul reținerii dispozițiilor art. 75 lit. b) C.pen., respectiv fapta a fost comisă prin violențe asupra propriului soț, aceasta deoarece după cum rezultă din actele depuse la dosar (sentința civilă nr. 1241/06.10.2010 a Judecătoriei Luduș) inculpata și partea vătămată nu au fost judecați irevocabil cu privire la hotărârea de divorț dintre aceștia.
în ce privește reținerea circumstanței agravante prevăzute de art. 75 lit. d) C.pen. considerăm că aceasta nu poate fi reținută deoarece conceptul de motive josnice nu poate fi atribuit modului în care a acționat inculpata. Apreciem că aceasta a săvârșit fapta pe fondul unor frustrări acumulate în timp, din cauza deselor jigniri și violențe exercitate asupra sa de partea vătămată pe durata traiului în comun. Astfel, pe fondul numeroaselor certuri dintre cei doi și în urma unor dispute domestice ivite între părți, inculpata a acționat în modul descris mai sus.
în consecință, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. d) C.proc.pen. instanța de control judiciar va admite recursurile promovate și va casa parțial hotărârea atacată.
în rejudecare instanța, în baza art. 334 C.proc.pen. va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatei M.M., din infracțiunea prevăzută de art. 182 alin. (1)-(3) C.pen. în cea prevăzută de art. 182 alin. (1)-(3) C.pen. cu reținerea art. 75 lit. b) C.pen.
La individualizarea pedepsei instanța va avea în vedere dispozițiile C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: ), relativ la gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările în care aceasta a fost comisă, dar și de persoana inculpatei care nu are antecedente penale, a recunoscut și regretat fapta.
Ca atare, la stabilirea pedepsei instanța va face aplicarea art. 3201 alin. (7) C.pen., art. 74 lit. c) C.pen., art. 76 lit. c) C.pen. și art. 80 alin. (1)-(2) C.pen. privind concursul circumstanțelor agravante și cele atenuante.
Date fiind considerentele reținute în favoarea inculpatei, instanța de control judiciar, apreciază că reeducarea inculpatei poate avea loc și în condițiile în care pedeapsa nu va fi executate în regim de detenție ci, în conformitate cu C. pen., sens în care, vom dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe care o vom aplica urmând ca termenul de încercare să fie stabilit conform, art. 82 C.pen.
