Contract de transport pe căile ferate. Taxe de imobilizare. Reducere sau anulare. Forţă majoră. Inţeles.


Trimiterea de către cărăuş a unui număr de vagoane mai mare decât posibilităţile de descărcare ale destinatarului nu constituie un caz de forţă majoră şi, ca atare, nu justifică reducerea sau anularea taxelor de imobilizare datorate ca urmare a nerespectării termenului de descărcare.

Secţia Comercială, decizia nr. 3567 din 13 octombrie 1998.

Tribunalul a admis acţiunea reclamantei REGIONALA C.F. Galaţi şi a obligat pe pârâta S.C. SIDEX S.A. Galaţi să-i plătească acesteia echivalentul în lei al sumei de 17.470,80 franci elveţieni, cu titlu de taxe imobiliare .

S-a reţinut că reclamanta şi-a dovedit pretenţiile prin nota de constatare din 23 iulie 1997 şi borderourile de transmitere, din care rezultă că marfa s-a descărcat cu întârziere la destinaţie.

Apelul declarat de pârâtă a fost respins ca nefondat de

Curtea de Apel care a reţinut că apelanta pârâtă a recunoscut depăşirea termenelor de staţionare a vagoanelor, iar reducerea sau anularea taxelor de mobilizare este permisă de Tariful local de mărfuri numai pentru forţă majoră, ceea ce în speţă nu s-a dovedit.

Pârâta a declarat recurs susţinând că depăşirea termenului de descărcare s-a datorat trimiterii unui număr de vagoane superior posibilităţilor sale de descărcare, iar instanţa de apel nu a ţinut seama de procesul verbal din 20 august 1996, care este perfect valabil şi i-a respins nejustificat cererea de efectuare a unei expertize.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 10 pct. 5 din Tariful local de mărfuri, reducerea sau anularea imobilizărilor se face în urma constatării că neîncărcarea ori nedescărcarea în termen a vagoanelor se datorează unor cauze de forţă majoră, care împiedică desfăşurarea normală a operaţiunilor de încărcare-descărcare.

Or, în speţă, recurenta nu a dovedit că depăşirea termenului de descărcare a vagoanelor de mărfuri din import, pentru care s-au achitat taxe de imobilizare conform notei de constatare din 23 iulie 1996, a fost determinată de vreo cauză de forţă majoră.

Astfel, procesul verbal din 20 august 1996, invocat de recurentă, nu este opozabil intimatei deoarece a fost semnat de prepusul unei unităţi fără personalitate juridică, respectiv al Staţiei C.F. Mălina, care nu avea împuternicirea Regionalei C.F. Galaţi de a efectua verificări comune.

Pe de altă parte, procesul verbal menţionat conţine doar propunerea, adresată comisiei competente a intimatei, de reducere a taxelor de imobilizare pe considerentul că volumul vagoanelor străine introduse la descărcare a fost superior posibilităţilor reale ale recurentei, împrejurare ce nu constituie ca?, de forţă majoră.

Nici critica referitoare la expertiza solicitată în apel nu poate fi primită, deoarece pârâta recurentă a propus ca obiectiv analizarea notei de constatare şi a procesului verbal din 20 august 1996, fără să conteste modul de calcul din acţiune ori să invoce neconcordanţa între evidenţele sale şi evidenţele reclamantei intimate.