Omisiunea precizării în clauza penală a cuantumului penalităţilor de întârziere atrage respingerea cererii de acordare a acestor penalităţi deoarece prevederile contractuale nu se pot completa cu Legea nr. 76/1992.
Secţia Comercială, decizia nr. 4416 din 3 decembrie 1998.
Tribunalul a admis acţiunea precizată formulată de reclamanta S.C. “FRUCTEXPORT ” SA Bucureşti şi a obligat pe pârâta S.C. “AGROINDUSTRIALA SERVICE” Craiova la 99.490,70 $ SUA în echivalentul lei la cursul de fixing bancar din ziua plăţii, 1.752.552 lei cheltuieli portuare, 28.150.830 lei taxe vamale şi TVA, 568.477 lei transport intern, cheltuieli de manipulare şi depozitare, 3.861.868 lei contravaloare comision şi 99.490,70 $ SUA penalităţi de întârziere, în echivalent în lei la acelaşi curs de fixing bancar.
S-a reţinut că, potrivit unui contract de comerţ exterior pe bază de comision pentru import, reclamanta a procurat pârâtei echipamente de irigare şi picurare, în valoare de 99.490,70 $, pe care le-a livrat la 2 iunie 1994. Pârâta, deşi a recunoscut că a primit echipamentul din import, nu a achitat contravaloarea acestuia şi nici cheltuielile portuare, taxele vamale şi TVA, transportul intern, şi cheltuielile de manipulare cu depozitarea la care s-a obligat conform clauzelor contractuale, care prevăd şi penalităţi de întârziere.
Curtea de Apel a admis apelul declarat de pârâtă şi a schimbat în parte sentinţa, respingând capătul de cerere referitor la penalităţi.
S-a reţinut că deoarece importul s-a realizat în cadrul unor creanţe ale statului român în Egipt şi prin credite de la băncile finanţatoare, cu sprijin al FPS, pârâta nu poate fi obligată la penalităţile de întârziere prevăzute de Legea 76/1992, cu atât mai mult cu cât sumele urmau să se verse la bugetul statului, iar reclamantei îi revenea în final numai comisionul stabilit în contract.
Reclamanta a declarat recurs susţinând, între altele, că potrivit contractelor de import pe bază de comision încheiat între părţi, comitentul va suporta toate penalităţile şi daunele datorate obligaţiilor care-i revin şi a calculat penalităţile în procent de 0,15% conform Legii 76/1992, întrucât în contract nu s-a stabilit acest aspect.
Critica este nefondată.
Astfel, este adevărat că în art 10.6. din contractul de comerţ exterior pe bază de comision pentru import încheiat între părţi s-a stabilit că pârâta va stabili toate penalităţile şi daunele nerespectării obligaţiilor ce-i revin conform contractului.
Dar, întrucât nu s-a stabilit procentul penalităţilor de întârziere, iar prevederile contractului nu se pot completa cu dispoziţiile Legii nr. 76/1992, în mod corect s-a apreciat în decizia atacată că aceste penalităţi nu sunt datorate.
