1. Neachitarea primei rate scadente a creditului bancar îndreptăţeşte pe creditor să obţină restituirea întregului credit restant şi dobânzilor aferente, chiar înainte de împlinirea termenelor de rambursare, dacă există o clauză contractuală în acest sens.
2. Blocajul financiar nu îl exonerează pe debitor de plata ratelor scadente şi nici nu justifică amânarea lor.
Secţia Comercială, decizia nr. 2659 din 23 iunie 1998.
Tribunalul a admis acţiunea formulată de reclamanta Banca Română de Comerţ Exterior – Sucursala Craiova şi a obligat pe pârâta S.C. CARPAŢI SRL Craiova să plătească acesteia 25.000.000 lei credit restant, 23.908.553 lei dobânzi şi 10.000 lei cheltuieli de judecată.
S-a reţinut că reclamanta a acordat pârâtei un credit de 25.000.000 lei ce potrivit contractului urma să fie rambursat în patru rate trimestriale, prima rată fiind scadentă la 30 iunie 1994.
Ulterior, reclamanta a acceptat reeşalonarea creditului în trei rate trimestriale, cu începere de la data de 30 decembrie 1994 dar pârâta nu a respectat nici aceste termene de rambursare.
Apelul declarat de pârâta S.C. „CARPAŢI” SRL Craiova a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel.
Pârâta a declarat recurs susţinând că intimata reclamantă a procedat greşit la declararea întregului credit ca scadent şi a introdus acţiunea înainte de expirarea termenului de restituire şi astfel a calculat eronat dobânzile, instanţele acordându-i mai mult decât a cerut.
Totodată, recurenta menţionează că instanţele nu au analizat cauzele imposibilităţii de plată la termen a ratelor datorate, în principal, blocajul financiar.
Recursul este nefondat.
Instanţa de apel a considerat admisibilă acţiunea pe baza contractului încheiat de părţi, ce prevede în art. 9 că „la apariţia unui caz de culpă, Banca Română de Comerţ Exterior poate să declare prezentul credit scadent şi plătibil cu toate dobânzile aferente. într-un asemenea caz, împrumutatul rămâne direct răspunzător pentru toate consecinţele financiare directe sau indirecte antrenate de exigibilitatea anticipată a creditului plătind băncii toate costurile şi cheltuielile antrenate de executarea rambursării (anticipate a creditului) imediate”.
Acest contract, semnat de recurentă, a permis reclamantei ca la prima rată neachitată la scadenţă să formuleze prezenta acţiune, chiar înainte de expirarea termenelor de rambursare, atât pentru creditul acordat, cât şi pentru dobânzile aferente, ce au fost calculate corect pe baza clauzelor contractului. De altfel, recurenta nu a precizat concret în ce constă calculul eronat al dobânzilor, aşa încât apărarea sa nu este fundamentată pe vreun calcul propriu, care să fi fost analizat de instanţe.
Pe de alte parte, blocajul financiar invocat de recurentă drept cauză a nerambursării creditului, nu este o împrejurare care să o exonereze sau să-i permită amânarea plăţilor ratelor la scadenţele convenite prin contract.
