Săvârşirea violului asupra unei minore, cu deflorare şi cauzarea prin lovire a unor leziuni traumatice necesitând îngrijiri medicale, precum şi comportarea nesinceră în cursul procesului sunt împrejurări în raport cu care lipsa antecedentelor penale a inculpatului nu justifică reţinerea circumstanţelor atenuante.
(Secţia penală, decizia nr. 603 din I februarie 2002)
CURTEA,
Prin sentinţa penală nr. 1266 din 8 decembrie 2000 a Judecătoriei Caracal, inculpatul C. F. a fost condamnat la un an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de viol prevăzută în art. 197 alin. i, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 C. pen.
Instanţa a reţinut că, în seara zilei de 9 septembrie
2000, în timp ce se plimba cu partea vătămată B. M., inculpatul i-a cerut să întreţină cu el relaţii sexuale, iar la refuzul acesteia a doborât-o la pământ şi i-a aplicat numeroase lovituri pentru a-i înfrânge rezistenţa. în timp ce inculpatul ii smulgea îmbrăcămintea, victima s-a apărat, lovindu-l cu pumnii şi zgâriind pe inculpat. Cu toată opunerea ei, acesta a reuşit prin constrângere să întreţină raport sexual cu victima.
Din raportul medico-legal întocmit în cauză rezultă că victima a prezentat la examinare o deflorare recentă şi leziuni produse prin lovire şi
compresiune, traumatisme ce au necesitat 5-6 zile de îngrijiri medicale.
Tribunalul Olt, prin decizia penală nr. 54 din 13 februarie 2001, a admis apelul părţii civile şi a majorat despăgubirile. Apelul declarat de inculpat a fost respins.
împotriva acestor hotărâri s-a declarat recurs în anulare, cu motivarea că circumstanţele atenuante au fost nejustificat reţinute în favoarea inculpatului.
Recursul în anulare este fondat.
Potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi ue împrejurările care atenuează sau agravea:.:ă răspunderea penală, criterii care exclud, în speţă, reţinerea unor circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului.
Conform art. 174 din Codul penal, pot fi considerate circumstanţe atenuante, între altele, conduita bună a infractorului înainte de săvârşirea infracţiunii, stăruinţa depusă pentru înlăturarea rezultatului infracţiunii, atitudinea acestuia după săvârşirea faptei.
în cauză instanţa nu a ţinut seama de modul în care inculpatul a săvârşit infracţiunea de viol asupra unei minore ce nu împlinise vârsta de 17 ani, împotriva căreia a exercitat acte de violenţă prelungite pentru a-i înfrânge rezistenţa, cauzându-i leziuni care au necesitat îngrijiri medicale.
în cursul procesului inculpatul a avut o poziţie nesinceră; deşi din probele administrate rezultă cu evidenţă vinovăţia sa, el încercând să inducă în
eroare organele de urmărire penală şi instanţa, susţinând că actul sexual a avut loc cu acordul victimei, deşi aceasta prezenta, aşa cum s-a arătat, numeroase leziuni cauzate de inculpat care, de asemenea, prezenta leziuni ce i-au fost produse de victimă în încercarea ei de a scăpa de agresor.
împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale, invocate de instanţă pentru a justifica reţinerea circumstanţelor atenuante, nu prezintă relevanţa ce i s-a atribuit, ea putând fi avută în vedere, eventual, la stabilirea unei pedepse spre limita inferioară prevăzută de lege.
în consecinţă, recursul în anulare a fost admis şi s-a dispus majorarea pedepsei la 3 ani închisoare.
