Când intervine compensarea ca mod de stingere a obligaţiilor dintre părţi, pentru întârzierea la plată, partea datorează penalităţi de întârziere.
Secţia Comercială, decizia nr. 885 din 5 martie 1998 (dosar nr. 3788/1997).
Societatea Comercială “FIPA” S.A. a solicitat obligarea pârâtei, FILIALA ELECTROCENTRALE la plata preţului şi penalităţi de întârziere în plată.
Tribunalul a respins acţiunea ca rămasă fără obiect, reţinând că datoria pârâtei s-a stins prin compensare.
Apelul declarat de reclamantă a fost respins de Curtea de Apel, reţinându-se că penalităţile solicitate de reclamantă în temeiul clauzei penale, nu se datorează, dat fiind că a intervenit o compensare a creanţelor.
Reclamanta a declarat recurs susţinând că greşit s-a respins cererea de penalităţi, întrucât întârzierea în plată, între data scadenţei plăţii şi data introducerii acţiunii, este anterioară compensării, astfel că pentru întârzierea plăţii, cumpărătoarea pârâtă datorează penalităţi.
Recursul este fondat.
în cauză a intervenit compensarea ca mod de stingere a obligaţiilor. Ordinele de compensare emise de pârâtă au fost ulterioare datei scadente a datoriei, astfel că pentru întârzierea în plată, anterioară acestei date, pârâta datorează penalităţile prevăzute în contract.
Ca urmare, recursul a fost admis, cu consecinţa obligării pârâtei la plata penalităţilor de întârziere în plată.
