Sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile ale debitorului se poate înfiinţa şi la solicitarea apărătorului creditoarei, dacă aceasta şi-a însuşit cererea de sechestru şi sunt îndeplinite cerinţele înscrise în art. 594 şi următoarele Cod procedură civilă, respectiv debitorul şi s-a dat cauţiunea stabilită la instanţă.
Secţia Comercială, decizia nr. 2965 din 9 iulie 1998.
Tribunalul a admis cererea formulată de creditoarea S.C.”DAR AL DAWA” Bucureşti şi a dispus înfiinţarea unui sechestru asigurător simplu asupra bunurilor mobile ale debitoarei S. C. “ZUREIGAT COMPANI” SRL Craiova, în limita valorii de 1.852.627.000 lei.
S-a reţinut că în speţă creditoarea a făcut dovada existenţei pe roi a unei acţiuni pentru obligarea debitoarei la plata sumei privitor la care s-a cerut instituirea sechestrului asigurător.
Apelul declarat de pârâtă debitoare a fost respins de Curtea de Apel care a reţinut că petiţionara a plătit cauţiunea de 5.000.000 lei dispusă de instanţa de fond.
Pârâta debitoare a declarat recurs susţinând că sechestrul s-a înfiinţat la cererea avocatului creditoarei, iar cauţiunea stabilită este mult prea mică faţă de valoarea bunurilor indisponibilizate. Recurenta a mai susţinut că soluţia în dosarul de fond, nu este definitivă, fiind atacată cu apel aflat în curs de judecată.
Recursul este nefodat.
Din verificarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că la înfiinţarea sechestrului asigurător de către instanţa de fond au fost respectate prevederile art. 594 şi urm. Cod procedură civilă.
Astfel, creditoarea reclamantă a făcut dovada acţionării pârâtei pentru recuperarea debitului, iar împrejurarea că litigiul de fond este în curs de soluţionare nu justifică ridicarea măsurii sechestrului asigurător.
Sunt neîntemeiate şi celelalte critici întrucât stabilirea cuantumului cauţiunii rămâne la latitudinea instanţei iar cererea de sechestru a fost însuşită de directorul general al societăţii creditoare.
