Acţiunea formulată de bancă pentru restituirea unei sume de bani care din eroare a fost plătită prin debitarea contului bancar al unui terţ nu poate fi întemeiată pe dispoziţiile art. 1092 C.civ., întrcât banca nu are calitate de debitor în raport cu pârâta, beneficiară a plăţii.
Secţia comercială şi de administrativ, decizia nr. 254 din 12 februarie 2003
Prin sentinţa civilă nr. 4256 pronunţată la 2 octombrie 2002, în dosarul nr. 10004/2002 Tribunalul Cluj a admis acţiunea formulată de reclamanta Banca Ion Ţriac SA Sucursala Bucureşti şi a obligat pârâta S.C. Agroflip S.A. Bonţida să plătească reclamantei suma de 400.000 lei cu titlu de plată nedatorată, 38237.776 lei dobânzi legale, calculate pentru perioada 12.04.2002
– 31.07.2002, precum şi dobânzi în continuare, până la plata integrală a sumei cu 18.409.756 lei cheltuieli de judecată.
în motivarea sentinţei s-a reţinut că pârâta S.C. Agroflip S.A. Bonţida a recunoscut că datorită unor confuzii în ceea ce priveşte ordinele de plată nr. 581 şi 857 emise la 3 ianuarie 2002 de debitoarea S.C. Cris Prod Company S.R.L., Banca Comercială Ion Ţiriac a decontat de două ori suma de 400.000.000 lei, vărsând-o în contul pârâtei.
întrucât pârâta recunoaşte că trebuie să restituie suma de 400.000.000 lei ca plată nedatorată, în temeiul art. 992, 994, 1092 C.civ., Tribunalul a admis acţiunea şi a obligat pârâta să restituie reclamantei suma de 400.000.000 lei.
Tribunalul a motivat în drept cererea privind obligarea pârâtei la dobânzi pe dispoziţiile art. 43 Cod comercial.
împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta, solicitând admiterea acestuia şi modificarea în parte a sentinţei instanţei de fond, în sensul înlăturării obligaţiei privind plata dobânzilor şi a cheltuielilor de judecată.
Curtea, analizând recursul reţine că în cauză s-a realizat o dublă decontare a ordinelor de plată nr. 857 şi 858 datorită unei neglijenţe a reclamantei, iar aceasta nu are nici calitate de creditor nici de debitor, această relaţie existând între S.C. Agroflip S.A. Bonţida şi S.C. Cris Prod Company S.R.L. Prin urmare, dispoziţiile legale invocate de reclamantă nu îi sunt aplicabile acesteia, deci nu poate pretinde nici dobânzi, întemeiat pe dispoziţiile art. 994 C.civ.
In acest sens se reţine şi că plata către pârâta recurentă s-a făcut ca urmare a debitării contului debitoarei S.C. Cris Prod Company S.R.L., astfel că nu reclamanta este cea care a suferit prejudiciul prin dislocarea sumei de bani decontate în favoarea pârâtei.
Reclamanta nefiind persoana care a fost lipsită de folosinţa banilor, deci nefiind cea care a înregistrat un prejudiciu prezumat, nu poate beneficia nici de suma corespunzătoare cu titlu de dobânzi.
Drept consecinţă, în temeiul art. 312 alin. (1) C.pr.civ., Curtea va admite recursul, va modifica sentinţa civilă nr. 4526/2002 a Tribunalului Cluj în sensul că înlătură obligaţia de
plată privind plata dobânzilor. (Judecător Eleonora Gheţa)
