Suspendarea plăţii pensiei Drepturile omului


A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1280 lei cu titlu de de invaliditate aferentă lunilor octombrie şi noiembrie 2010.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul a avut în vedere următoarele :

Prin cererea înregistrată sub numărul 5298/103/2010 din data de 14.12.2010, reclamanta A. I., a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii Neamţ, pentru ca în contradictoriu cu aceasta şi pe baza probelor administrate să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei datorate în cuantum de 1280 lei cu titlu de de invaliditate aferentă lunilor octombrie şi noiembrie 2010.

În fapt, s-a arătat că prin decizia nr. 215453/25.08.2006 a fost stabilită o pensie de invaliditate în cuantum de 279 lei ulterior indexată la 640 lei, pensie care nu a mai fost acordată pentru lunile octombrie şi noiembrie 2010 fără un temei legal. Petenta consideră că revizuirea medicală nu era necesară motivat de prevederile art. 62 alin.7 din Legea 19/2000. Acest fapt deoarece prin decizia din 2429/26.08.2008 emisă de cabinetul de expertizare medicală, i s-a stabilit gradul II de invaliditate fără termen de revizuire fiind nerevizuibilă.

Au fost depuse în copie: decizia nr. 215453/25.08.2006, decizia nr. 2429/26.08.2006, decizia nr. 1476/25.11.2010.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată motivat de următoarele aspecte: Chiar dacă reclamanta era nerevizuibilă medical aceasta îşi păstrează celelalte obligaţii de a se prezenta la oficiul de expertiză medicală la solicitarea medicului expert în vederea reexpertizării, în caz de neprezentare fiind suspendate drepturile băneşti. Astfel, în septembrie 2010 a fost citată contestatoarea pentru prezentare la oficiul de expertiză medicală, aceasta neprezentându-se decât mult mai târziu iar pentru perioada cât nu s-a prezentat la cabinetul de expertiză medicală urmează a îi fi suspendate drepturile băneşti.

S-au depus în copie: adresa nr. 1962/DDP/23.06.2010, adresa nr. 3075/MCS/22.06.2010 a MMFPS, decizia privind suspendarea plăţii drepturilor de pensie, borderou de reluare a plăţii pensiei.

Instanţa analizând actele depuse la dosarul cauzei precum şi susţinerile părţilor a reţinut următoarea situaţie de fapt şi de drept: Reclamanta este pensionară pe caz de boală având grad II de invaliditate fără termen de revizuire fiind un caz nerevizuibil.

Reclamantei i-a fost suspendată plata pensiei de invaliditate pentru lunile octombrie şi noiembrie motivat de faptul că nu s-ar fi prezentat la cabinetul de expertizare medicală.

Instanţa a admis acţiunea şi a dispus plata pensiei de invaliditate pentru perioada pentru care a fost suspendată motivat de următoarele considerente:

Pârâta nu a făcut dovada în prezenta cauză a citării reclamantei la comisia de expertizare medicală şi mai mult de atât chiar în condiţiile existenţei citaţiei, nu există dovada certă a confirmării de către reclamantă că a avut cunoştinţă despre acest fapt.

Chiar şi aşa, instanţa a reţinut că reclamanta nu a fost solicitată pentru revizuirea gradului de invaliditate deoarece aceasta reprezenta un caz nerevizuibil, ci a fost solicitată pentru verificarea domiciliului acesteia, aşa după cum rezultă şi din adresa nr. 1962/DDP/23.06.2010 a MMFPS, deci, din motive pur administrative, fără a fi în discuţie gradul de invaliditate şi deci dreptul la asistenţă socială în consistenţa lui.

Deşi petenta ulterior s-a prezentat chiar în decursul lunii noiembrie la comisia medicală aşa după cum a susţinut pârâta, iar situaţia juridică şi faptică a reclamantei asupra dosarului său de invaliditate nu a suferit modificări sub nici un aspect, pârâta a considerat în continuare că nu i se cuvine pensia pentru luna octombrie şi noiembrie, motivat de neprezentarea acesteia în luna septembrie la comisie. Trebuie arătat că deşi reclamanta s-a prezentat în cursul lunii noiembrie, pârâta nu i-a acordat drepturile de pensie nici pentru această lună în mod cu totul abuziv.

Trebuie arătat că prevederile Ordinului 340/2001 secţiunea C capitolul III punctul 39 raportate la art. 62 din Legea 19/2000, la care face referire pârâta în întemeierea suspendării drepturilor de pensie fac referire strict la revizuirea medicală şi nu la situaţia petentei care era nerevizuibilă medical.

De altfel instituţia suspendării unui drept presupune ca până la lămurirea situaţiei juridice să subziste suspendarea însă ulterior după stabilirea cadrului juridic, suspendarea unui drept trebuie să se materializeze fie într-o încetare a dreptului, fie într-o repunere în situaţia anterioară a dreptului, fapt care nu a fost în deplinătate realizat în cazul reclamantei.

Este vădit faptul că reclamanta apare păgubită în dreptul său atât timp cât în situaţia sa juridică nu a intervenit nicio modificare, însă nu beneficiază de dreptul stabilit prin decizia de stabilire a capacităţii de muncă şi implicit prin decizia de pensionare.

Împotriva sentinţei civile mai sus menţionate a formulat în termen legal recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Neamţ, recurs motivat şi scutit de plata taxei judiciare de timbru conform art.15 lit.a din Legea 146/1997.

Motivând recursul, recurenta pârâtă a arătat, în esenţă, că, instanţa de fond a admis greşit cererea reclamantei, neavând în vedere dispoziţiile art.96 din Legea nr.19/2000 conform căreia reclamanta avea obligaţia de a comunica casei teritoriale de pensii noua adresă în vederea comunicării corespondenţei.

Intimata legal citată a depus întâmpinare.

Analizând sentinţa civilă recurată sub aspectul motivelor de recurs invocate, dar şi potrivit art.304 şi 3041 Cod procedură civilă, Curtea de Apel reţine următoarele :

Prin Decizia asupra capacităţii de muncă nr. 2429 din 26.08.2008 contestatoarea a fost încadrată în gradul II de invaliditate nerevizuibil conform art. 62 alin. 7 lit. c) din Legea nr. 19/2000 potrivit căruia „nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care au vârsta mai mică cu până la 5 ani fată de vârsta standard de pensionare şi care au realizat stagiile complete de cotizare conform prezentei legi.”

Aşa cum textul legal mai sus menţionat prevede, pensionarii de invaliditate aflaţi în situaţia prezentată la acest articol, nu mai sunt supuşi revizuirii periodice însă îşi păstrează celelalte obligaţii prevăzute de lege în cazul persoanelor beneficiare de pensie de invaliditate. Una dintre aceste obligaţii este aceea de a se prezenta la Oficiul de expertiză medicală la solicitarea medicului expert (în vederea reexpertizării) în exercitarea activităţii de control (propriu sau la solicitarea organelor de control ale CNPAS).

În aceste sens menţionăm dispoziţiile Ordinului nr. 340/2001 – secţiunea C, capitolul III. punctul 39 – potrivit cărora:

„Oficiile de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă judeţene şi cele ale municipiului Bucureşti au obligaţia de a efectua reexpertizarea cazurilor stabilite, prin control propriu sau la solicitarea organelor de control ale CNPAS, precum şi la sesizarea părţii interesate. […]

Decizia emisă de oficiul de expertiză medicală ca urmare a acţiunii de control, se aplică de la data emiterii, indiferent de modul de rezolvare. […]

În caz de neprezentare a pensionarului la reexpertizare, pentru evitarea achitării unor drepturi băneşti necuvenite, după ce s-au cercetat motivele neprezentării, oficiul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă va anunţa casa teritorială de pensii pentru luarea măsurilor legale.”

Date fiind dispoziţiile legale de mai sus, având în vedere şi adresa CNPAS nr. 1962/DDP/23.06.2010 prin care se dispune efectuarea unor verificări în cazul pensionarilor de invaliditate, oficiile de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă judeţene, au procedat (în exercitarea atribuţiilor de control conferite de lege) la citarea pensionarilor de invaliditate în vederea reexpertizării.

În aceste condiţii a fost citată şi contestatoarea pentru luna septembrie 2010, aceasta prezentându-se la oficiul de expertiză pe data de 25.11.2010, medicul expert comunicant C.J.P. Neamţ faptul că d-na I. nu justifică neprezentarea, situaţie în care s-a proceda în mod legal (art. 62 alin. 4 din Legea nr. 19/2000) la suspendarea plăţii pensiei pentru perioada 01.10.2010-01.12.2010.

În concluzie, în speţă nu este vorba despre revizuire medicală periodică aşa cum în mod eronat a considerat intimata şi a reţinut instanţa de fond ci despre reexpertizare în exercitarea atribuţiilor de control ale oficiilor de expertiză medicală şi recuperare capacităţii de muncă judeţene.

Prin adresa nr. 583/8.06.2011 Cabinet II Piatra Neamţ, a Casei Judeţene de Pensii Neamţ – fl.5 dosar recurs – se arată că intimata nu a făcut cunoscut Cabinetului de expertiză schimbarea domiciliului, fiind citată la adresa din Piatra Neamţ, str. A.P. nr…, astfel că în dosarul acesteia există plicul returnat prin care i se făcea cunoscut faptul că este convocată pentru 7.09.2010 la Serviciul de expertiză medical Piatra Neamţ.

Potrivit art. 96 din Legea nr. 19/2000 „Beneficiarul dreptului de pensie este obligat să comunice casei teritoriale de pensii orice modificare privind condiţiile de acordare şi de plată a pensiei, în termen de 15 zile de la apariţia acesteia.”

Prin urmare, pensionarii trebuie să comunice casei de pensie orice modificare privind condiţiile de acordare şi de plată a pensiei precum şi alte situaţii intervenite şi care au legătură cu calitatea de pensionar, de exemplu: schimbarea adresei de domiciliu, indicarea unei adrese în vederea efectuării corespondenţei, etc.

Astfel că, intimata, având calitatea de pensionar avea obligaţia de a se adresa recurentei cu o cerere în care să indice noua adresă în vederea comunicării corespondenţei.

Prin urmare, neprezentarea la comisia de expertiză medicală fiind din motive imputabile pensionarului, reiese cu certitudine, faptul că Casa Judeţeană de Pensii Neamţ a procedat în mod legal la suspendarea plătii pensiei pentru perioada 01.10.2010 – 01.12.2010.

Pentru motivele mai sus reţinute, Curtea de Apel a admis recursul, a modificat sentinţa civilă recurată şi a respins acţiunea ca nefondată.