Dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 64/1995 nu sunt aplicabile, dacă creditorul bugetar nu a sesizat judecătorul-sindic şi a formulat o cerere întemeiată pe aceste dispoziţii pentru prima dată în recurs şi după ce o parte din averea falitei a fost vândută.
Secţia comercială şi de administrativ, decizia nr. 667 din 17 aprilie 2003
Prin încheierea civilă nr. 5613 pronunţată la 12 decembrie 2002 în dosarul nr. 3591/2002, Tribunalul Cluj a admis cererea
formulată de lichidatorul S.C. Euroconsult S.R.L. Cluj-Napoca, a încuviinţat vânzarea activelor debitoarei S.C. Agromec S.A. Bonţida în conformitate cu propunerile înregistrate la 27 noiembrie 2002, s-a stabilit renumeraţia lichidatorului la 40.000.000 lei plus un procent de 12% din valoarea vânzărilor de active, au fost încuviinţate măsurile adoptate de lichidator în cadrul acestei proceduri şi s-a dispus continuarea activităţii de lichidare.
în motivarea încheierii s-a reţinut că în dosarul nr. 3591/2002 este deschisă procedura judiciară de faliment a debitoarei S.C. Agromec S.A. Bonţida.
Tribunalul a apreciat că este întemeiată cererea formulată de lichidatorul S.C. Euroconsult S.RL Cluj-Napoca privind vânzarea directă a unor active ale debitoarei în condiţiile art. 102 alin. (1)din Legea nr. 64/1995, reţinând că este singura modalitate viabilă de vânzare, iar această modalitate a fost discutată cu creditorii.
De asemenea, s-a reţinut că referitor la renumeraţia lichidatorului creditorii şi-au exprimat acordul cu ocazia acestei adunări.
împotriva acestei încheieri a declarat recurs Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Cluj solicitând admiterea acestuia, modificarea încheierii în sensul respingerii cererii formulate de lichidator pentru încuviinţarea vânzării directe a imobilelor aparţinând debitoarei.
S-a susţinut că procedura de faliment a debitoarei S.C. Agromec S.A. Bonţida a fost deschisă anterior intrării în vigoare a O.G. nr. 38/2002 astfel că această procedură este guvernată de dispoziţiile Legii nr. 64/1995 cu modificările ulterioare. Se arată că deşi valoarea imobilelor a fost stabilită la 908.000.000 lei, s-a convenit la o valoare de vânzare de 650.000.000 lei, la care adăugând suma de 198.350.000 lei, reprezentând valoarea utilajelor, se ajunge la o sumă care nu depăşeşte cuantumul creanţelor statului, astfel că statul trebuia autorizat să-şi exercite drepturile conform art. 109 din Legea nr. 64/1995.
Recurenta a mai arătat că deşi se reţine în încheiere că propunerile formulate de lichidator au fost discutate şi aprobate de creditori deţinând 78% din totalul creanţelor, această aprobare este lipsită de valoare întrucât ponderea creanţelor creditorilor care au discutat şi aprobat vânzarea directă a bunurilor nu
depăşeşte 50% din totalul creanţelor, convocarea făcută pentru 24 septembrie 2002 a fost depusă la registratura recurentei în aceeaşi zi, fiind în imposibilitate de a se prezenta şi de a-şi exprima poziţia, şi că deşi în principiu lichidatorul a încuviinţat cererea recurentei de prelungire a termenului pentru depunerea declaraţiei de creanţă, în fapt s-a trecut la votarea cu privire la modul de valorificare a bunurilor debitoarei. Se precizează că declaraţia de creanţă a recurentei a fost depusă la registratura tribunalului la data de 2 octombrie 2002, după terminarea controlului.
întrucât la data aprobării modului de valorificare a bunurilor debitoarei exista declaraţia de creanţă a recurentei, aceasta susţine că erau îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 109 din Legea nr. 64/1995, iar judecătorul-sindic trebuia să facă din oficiu aplicarea acestor dispoziţii.
Referitor la renumeraţia lichidatorului recurenta a arătat că se impune restabilirea acesteia în funcţie de activitatea efectiv prestată şi în considerarea faptului că recurenta se opune vânzării bunurilor debitoarei.
Intimata Euroconsult, în calitate de lichidator al debitoarei S.C. Agromec S.A. Bonţida solicitat respingerea recursului şi menţinerea încheierii instanţei de fond, concluziile fiind prezentate în scris şi susţinute oral de reprezentantul acesteia
Curtea, analizând recursul declarat, reţine că acesta este nefondat pentru considerentele ce urmează:
Din probele existente la dosar rezultă că recurenta a făcut o declaraţie provizorie de creanţă la data de 11 iulie 2002 pentru suma de 175.135.603 lei, urmând a fi completată după definitivarea controlului la S.C. Agromec S.A. Bonţida.
O astfel de declaraţie a fost făcută la 3 octombrie 2002 pentru suma de 923.095.409 lei. Nici în cuprinsul acestor declaraţii de creanţă şi nici în vreun alt document, recurenta nu a solicitat judecătorului-sindic să facă aplicarea dispoziţiilor art. 109 din Legea nr. 64/1995.
Recurenta, în calitate de creditoare, nu a participat la adunările creditorilor şi nu şi-a exprimat opţiunea în sensul aplicării dispoziţiilor legale menţionate nici în cadrul acestor adunări şi nici în şedinţa publică din 12 decembrie 2002, când s-a pronunţat încheierea recurată.
Principiul disponibilităţii ce guvernează procesul civil împiedică judecătorul-sindic să dispună în conformitate cu art. 109 din Legea nr. 64/1995 atât timp cât D.G.F.P. Cluj, beneficiara acestor dispoziţii legale, nu şi-a exprimat această opţiune.
Prin urmare, sub aspectul soluţionării recursului este lipsită de relevanţă împrejurarea că a fost necesar mai mult timp pentru finalizarea controlului, că la adunarea creditorilor au fost prezenţi creditori reprezentând mai puţin de 50% din valoarea creanţelor, că s-a primit mai târziu convocarea pentru adunarea creditorilor, că i-a fost comunicat tabelul creditorilor numai la 11 decembrie 2002 şi că nu i-a fost comunicat nici un raport de evaluare a bunurilor.
Situaţia reglementată de art. 109 din Legea nr. 64/1995 se aplică numai atunci când se constată la deschiderea procedurii prevăzute de art. 77 şi următoarele, că valoarea bunurilor din averea debitorului este inferioară creanţelor statului. Dacă această realitate nu a fost invocată în timp util, ci numai după ce au fost vândute o serie de bunuri din patrimoniul debitorului (aşa cum rezultă din raportul lichidatorului) nu mai este posibilă aplicarea art. 109.
Pentru aceste considerente, în temeiul ait 312 alin. (1) C.pr. civ., curtea va respinge recursul declarat de creditoarea D.G.F.P. Cluj împotriva încheierii civile nr. 5613/2002.
(Judecător Gheţa Eleonora)
