Averea debitorului, societate comercială cu răspundere
limitată, nu poate fi urmărită de creditorii personali ai unuia dintre asociaţii societăţii. (Legea nr. 31/1990, art. 3 alin. (1), art. 66)
Secţia comercială şi de administrativ, decizia nr. 2104 din 25 noiembrie 2003
Prin încheierea civilă nr. 2146 din 10 septembrie 2003 pronunţată de judecătorul-sindic în dosar nr. 1919/1998 al Tribunalului Maramureş, secţia comercială în procedura falimentului debitorului S.C. P&V Prod Com S.R.L. Baia Mare s-a dispus repartizarea sumei de 235.259.632 lei aflată în contul de faliment al debitorului astfel: 50.283.634 lei pentru creditorii L.V. şi L.C.; 184.976.000 lei pentru G.I.V.. Prin aceeaşi încheiere s-a constatat închisă procedura falimentului debitorului şi s-a dispus radierea din registrul comerţului.
împotriva acestei încheieri au declarat recurs numai creditorii L.V. şi L.C., cerând majorarea cuantumului sumei ce le este repartizată la 62.376.330 lei.
în motivarea recursului se susţine, în esenţă, că procentul dobânzii a fost greşit calculat de către judecătorul-sindic şi un calcul corect are drept rezultat cifra pretinsă prin recurs.
Creditorul Credit Bank S.A. Sucursala Baia Mare, prin avocat cu delegaţie depusă la dosar, în şedinţa publică din data de 25 noiembrie 2003, a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat, deoarece creanţa recurenţilor este faţă de asociatul societăţii comerciale şi nu faţă de debitorul din prezentul dosar.
Examinând recursul, curtea de apel constată că este nefondat.
Din încheierea nr. 3357 din 20 mai 2002 pronunţată de Judecătoria Baia Mare în dosar nr. 4169/2002 rezultă că creanţa soţilor L.V. şi L.C are ca debitori pe G.V. şi G.A., ca persoane fizice şi nu societatea comercială S.C. P&V Prod Com S.R.L. Baia Mare care are calitatea de debitor în procedură. Averea debitorului societate comercială cu răspundere limitată nu poate fi urmărită de creditorii personali ai unuia dintre asociaţii societăţii comerciale. Numai dintr-o regretabilă eroare s-a admis cererea acestor creditori pentru înscrierea creanţei lor în procedura falimentului societăţii comerciale deşi lor nu li se cuvenea din
fondul debitorului nici o sumă.
în această situaţie este evidentă netemeinicia recursului care conţine numai pretenţia lor de majorare a sumei.
De aceea, recursul va fi respins ca nefondat în baza art. 312 alin. (1) C.pr.civ. (Judecător Ion Turcu)