SCHIMBAREA FORMEI SOCIETĂTII COMERCIALE. MENŢINEREA PERSONALITĂŢII JURIDICE. PRELUAREA DATORIILOR. DESCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENŢEI. CONSECINŢE


Schimbarea formei, din societate în comandită simplă în societate unipersonală cu răspundere limitată, ca urmare a

retragerii unuia dintre cei doi asociaţi, nu atrage, conform art. 200 al Legii nr. 31/1990 crearea unei persoane juridice noi, astfel încât datoriile societăţii în comandită simplă au fost automat preluate de societatea cu răspundere limitată, inclusiv obligaţia de plată faţă de asociatul retras a sumei stabilite prin sentinţă irevocabilă. Este legală înscrierea acestei creanţe în procedura insolvenţei societăţii cu răspundere limitată, pentru că titlul executoriu a fost emis atât faţă de societatea debitoare cât şi faţă de asociatul unic, în solidar, şi procedura trebuie să continue şi fată de averea asociatului unic (art. 112 – Legea nr. 64/1995; art. 200 – Legea nr. 31/1990).

Secţia comercială şi de administrativ, decizia nr. 516 din 25 martie 2003

Prin sentinţa civilă nr. 3224 din 11 decembrie 2002, pronunţată de judecătorul-sindic în dosar nr. 670/2000 al Tribunalului Maramureş s-a admis cererea creditorului N.I.A. şi a fost autorizat lichidatorul desemnat în procedura insolvenţei debitorului S.C. Dragoş & Co S.R.L. Dumbrăviţa să continue executarea contra bunurilor din averea personală a codebitorului D.l. pentru recuperarea creanţei neîncasate de 1.008.815.090 lei.

Judecătorul-sindic a reţinut în esenţă că iniţial S.C Dragoş & Co S.R.L. a fost constituită ca societate în comandită simplă, din care N.I.A. s-a retras, societatea adoptând forma de societate cu răspundere limitată, conform sentinţei civile nr. 589/1999 pronunţată de Tribunalul Maramureş în dosar nr. 1197/1999. Prin aceeaşi sentinţă, D.L, devenit unic asociat al societăţii cu răspundere limitată a fost obligat în solidar cu societatea la plata sumei de 1.218.000.000 lei către asociatul retras N.I.A. Ulterior, la 8 mai 2000 s-a dispus deschiderea procedurii de faliment faţă de debitorul S.C Dragoş & Co S.R.L. în care creditorul N.l. a reuşit să recupereze numai 244.812.850 lei, astfel că la 9 iulie 2002 acest creditor a cerut continuarea executării silite împotriva asociatului D.I., codebitor solidar cu societatea. Acţiunea sa este inadmisibilă întrucât creanţa s-a născut cu ocazia schimbării formei societăţii care nu a atras modificarea personalităţii juridice şi nu a creat o nouă societate, ci a continuat personalitatea

juridică a fostei societăţi în comandită simplă, conform art. 200 din Legea nr. 31/1990.

împotriva acestei sentinţe a declarat recurs debitorul D.l. în recursul declarat nu se contestă obligarea solidară cu societatea dar se susţine că în mod greşit s-a făcut referire la art. 112 din Legea nr. 64/1995, deşi societatea şi-a schimbat forma de societate în comandită simplă în societate cu răspundere limitată.

Examinând recursul, curtea de apel constată că este nefondat.

Aşa cum reţine corect judecătorul-sindic şi recunoaşte explicit recurentul D.l. în motivarea recursului prin sentinţa civilă nr. 589/1999 a Tribunalului Maramureş s-a dispus schimbarea formei societăţii comerciale Dragoş &Co, societate în comandită simplă, în societate cu răspundere limitată cu aceeaşi denumire, ca urmare a retragerii din societatea în comandită simplă a lui N.I.A şi a continuării societăţii cu asociat unic cu răspundere limitată. Este important de reţinut că această schimbare a formei societăţii, conform dispoziţiilor art. 200 din Legea nr. 31/1990 nu atrage crearea unei persoane juridice noi, astfel încât datoriile societăţii în comandită simplă au fost automat preluate de societatea cu răspundere limitată.

în baza aceleiaşi sentinţe, D.l. a fost obligat în solidar cu societatea să plătească creditorului N.I.A., care a renunţat la calitatea de asociat, suma de 1.218.000.000 lei. Ulterior, s-a deschis procedura insolvenţei comerciale faţă de debitorul S.C Dragoş & Co S.R.L. Dumbrăviţa, şi în această procedură şi-a înregistrat creanţa şi N.I.A, iar lichidatorul a reuşit să recupereze pentru acest creditor o parte din creanţă, rămânând nerecuperată suma de 1.008.815.090 lei.

Sentinţa atacată cu recurs este legală întrucât societatea comercială debitor în procedură şi asociatul acesteia D.l. sunt solidar obligaţi faţă de creditor în temeiul dispoziţiilor sentinţei pronunţate în 1999, astfel încât D.l. răspunde pentru întreaga creanţă nerecuperată din averea societăţii comerciale care a avut calitatea de debitor în procedură.

în consecinţă, recursul declarat de D-.l. va fi respins ca nefondat în baza art.312 alin. (1) C.pr.civ. (Judecător Ion Turcu)