A fost înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj, rechizitoriul Parchetului de pe lângă I.C.C.J. – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Serviciul Teritorial Craiova .
Prin actul de sesizare se reţin în fapt următoarele :
Prin ordonanţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Oradea s-a dispus în dosarul , disjungerea cauzei privind pe B.S. din municipiul Craiova şi declinarea acesteia în favoarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Craiova pentru efectuarea de cercetări sub aspectul infracţiunilor prev. şi ped. de art 24 şi 25 din Legea nr. 365/2002 privind Comerţul Electronic.
Prin rechizitoriu din data de 29 martie 2010
– inculpatul, Ş. C. în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracţiunilor de :
– complicitate la acces fără drept la un sistem informativ faptă prev. de art. 26 rap. la art. 42 pct. 1,2 şi 3 din Legea 161/2003, Titlul III cu aplicarea art.37 lit.a din c.p.,
– falsificarea instrumentelor de plată electronică în modalitatea deţinerii lor în vederea punerii în circulaţie, faptă prev. şi ped .de art. 24 pct. 2 din Legea 365/2002 privind comerţul electronic, cu aplicarea art. 37 lit. a din c.p. şi
– deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, faptă prev. şi ped. de art.25 din Legea 365/2002 privind comerţul electronic u aplicarea art. 37 lit. a şi b din c.p.
şi
– inculpatul, B .S , pentru săvârşirea infracţiunilor de:
– complicitate la acces fără drept la un sistem informativ faptă prev. de art. 26 rap. la art. 42 pct. 1, 2 şi 3 din Legea 161/2003, Titlul III,
– complicitate la falsificarea instrumentelor de plată electronică în modalitatea deţinerii lor în vederea punerii în circulaţie, faptă prev. şi ped .de art. 26 c.p. rap. la art. 24 pct. 2 din Legea 365/2002 privind comerţul electronic şi
– complicitate la deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, faptă prev. şi ped. de art. 26 c.p. rap. la art.25 din Legea 365/2002 privind comerţul electronic,în final toate cu aplicarea art. 33 lit. a şi b din c.p.
În după amiaza zilei de 06.01.2010, în urma unui flagrant, s-au descoperit asupra inculpatului, Ş. C. următoarele dispozitive:
– un dispozitiv de culoare gri, tip gură de bancomat, prev. cu fantă de introducere a cardului cititor al benzilor magnetice, precum şi mai multe minidispozitive electronice, fixate pe partea din spate a acestuia, legate între ele cu conductori de diferite culori;
– un dispozitiv de culoare gri, tip gură de bancomat, prev. cu fantă de introducere a cardului cititor al benzilor magnetice, precum şi mai multe minidispozitive electronice, fixate pe partea din spate a acestuia, legate între ele cu conductori de diferite culori;
– un dispozitiv de culoare gri, tip gură de bancomat, prev. cu fantă de introducere a cârdului şi cititor al benzilor magnetice;
– un dispozitiv de culoare gri, tip gură de bancomat, prev. cu fantă de introducere a cârdului şi cititor al benzilor magnetice;
– o cameră miniaturală, de culoare neagră care avea ataşată o bandă prevăzută cu mai multe circuite, având aplicat pe partea exterioară o substanţă de fixare de culoare transparentă;
– o cameră miniaturală, de culoare neagră care avea ataşată o bandă prevăzută cu mai multe circuite, având aplicat pe partea exterioară o substanţă de fixare de culoare transparentă;
– un dispozitiv electronic format dintr-un acumulator marca Nokia pentru telefoane mobile, de care era ataşat prin conductori un dispozitiv prevăzut cu mufă USB, mai multe microcomponente electronice, precum şi o cameră video miniaturală;
– un dispozitiv electronic format dintr-un acumulator marca Nokia pentru telefoane mobile, de care era ataşat prin conductori un dispozitiv prevăzut cu mufă USB, mai multe microcomponente electronice, precum şi o cameră video miniaturală;
– trei plăcuţe pentru circuite integrate, legate între ele prin conductori electrici, pe aceste plăcuţe fiind fixate prin lipire mai multe microcomponente electronice;
– trei plăcuţe pentru circuite integrate, legate între ele prin conductori electrici, pe aceste plăcuţe fiind fixate prin lipire mai multe microcomponente electronice;
– trei plăcuţe pentru circuite integrate, legate între ele prin conductori electrici, pe aceste plăcuţe fiind fixate prin lipire mai multe microcomponente electronice;
-o gură de bancomat, de culoare neagră, care prezintă în partea din spate mai multe urme de lipire;
-o gură de bancomat, de culoare neagră, care prezintă în partea din spate mai multe urme de lipire;
– un acumulator marca Nokia, pentru telefoane mobile, având la unul din capete fixaţi prin lipire ce pare a fi artizanală, doi conductori electrici;
– un suport din material plastic transparent în care se află o miniplăcuţă pentru circuite integrate prevăzută cu microcomponente electronice, de care este ataşată, prin trei conductori, o mufă din plastic cu trei ieşiri şi o carcasă de culoare gri pe care se disting inscripţiile AHB301320PS, în care se află un acumulator de 3,7V , 55mAh;
– un suport din material plastic transparent în care se află o miniplăcuţă pentru circuite integrate prevăzută cu microcomponente electronice, de care este ataşată, prin trei conductori, o mufă din plastic cu trei ieşiri şi o carcasă de culoare gri pe care se disting inscripţiile AHB301320PS, în care se află un acumulator de 3,7V , 55mAh;
-un pachet de ţigări marca Kent, în care se află un card de memorie Micro SD, capacitate 2 GB, un card de memorie marca San Disk, capacitate 128 Mb, patru capete de citire/redare, prevăzute cu pini de conectare şi un acumulator cu menţiunile H502030 250 mAh HC T0112 CA 9B22, de care sunt lipiţi doi conductori electrici şi
-un pachet de ţigări marca Kent, în care se află un card de memorie Micro SD, capacitate 2 GB, un card de memorie marca San Disk, capacitate 128 Mb, patru capete de citire/redare, prevăzute cu pini de conectare şi un acumulator cu menţiunile H502030 250 mAh HC T0112 CA 9B22, de care sunt lipiţi doi conductori electrici şi
– o fantă de introducere a cardului, din material plastic transparent ( a se vedea în acest sens planşele foto ataşate procesului-verbal Voi. 2, filele 19-22):
De asemenea, în urma percheziţiei corporale, efectuate asupra inculpatului, au fost descoperite următoarele bunuri :
-un telefon mobil marca Nokia, model 1208, cu IMEI 354177031451113, în care se afla o cartelă COSMOTE,
-suma de 700 de euro, constituită din 3 bancnote din cupiura de 100 de euro şi 8 bancnote din cupiura de 50 euro,
-suma de 450 ron, constituită din patru din cupiura de 100 ron şi o bancnotă din cupiura de 50 ron,
-o cartelă telefonică cu sigla ORTEL MOBILE, cu seria 8932030070567585453 şi
-un telefon mobil marca Nokia, model 1208, cu IMEI 354196032554964, în care se află o cartelă SIM Cosmote.
Totodată, s-a efectuat şi o percheziţie domiciliară unde s-au descoperit mai multe formulare de primire de sume de bani de către inculpat din diverse ţări, acte privitoare la un plan de supraveghere a inculpatului în urma unei condamnări, acte de condamnare a inculpatului, în străinătate, acte ale autoturismului marca Audi A6 condus de inculpat la data de 06.01.2010, mijloace informatice şi de stocare a datelor precum şi suma de 2.500 euro compusă dintr-o bancnotă din cupiura de 500 euro, 2 bancnote din cupiura de 200 euro, 9 bancnote din cupiura de 100 euro şi 14 bancnote din cupiura de 50 euro.
S-a reţinut că inculpatul, în urma unor convorbiri telefonice cu inculpatul, B.S.D aştepta să primească un pachet prin intermediul firmei de curierat rapid FUN Curier. Conţinutul pachetului a fost stabilit în urma flagrantului organizat şi consta în dispozitive ce, conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică, erau apte să falsifice carduri, să înmagazineze informaţii de pe carduri în urma amplasării a unei părţi din dispozitivele respective pe bancomatele aflate în uz.
Din discuţiile telefonice purtate între cei doi inculpaţi, parchetul a apreciat că nu numai inculpatul avea cunoştinţă de conţinutul pachetului, ci şi inculpatul, B. S.D., care a primit pachetul din Belgia cu scopul de a-l trimite cu destinaţie către primul inculpat.
Din aceleaşi conversaţii, precum şi altele purtate cu persoane identificate sub numele de S., s-a constatat că Ş. intenţiona să utilizeze dispozitivele primite prin Fun Curier pentru a culege date de pe carduri bancare cu scopul de a falsifica carduri , dar şi de a folosi datele de pe cardurile de memorie (componente aflate în pachetul primit de inculpat) să falsifice carduri.
Inculpatul, B, avea cunoştinţă de intenţia lui Ş. şi în acest scop i-a trimis pachetul al cărui conţinut a fost constatat în urma flagrantului.
Situaţia de fapt expusă anterior s-a probat cu: proces – verbal de flagrant şi planşe foto, proces – verbal de percheziţie domiciliară, note privind conţinutul convorbirilor şi comunicărilor obţinute în baza autorizaţiilor Tribunalului Bihor şi Tribunalului Dolj, procese – verbale de percheziţie informatică şi rapoarte de constatare tehnico – ştiinţifică întocmite de ITA Bucureşti..
Prin ordonanţa D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Craiova, a dispus instituirea unui sechestru asigurator asupra sumei de 3.200 euro precum şi a sumei de 450 RON, bani care au fost depuşi la D.I.I.C.O.T.- Departamentul Economico – Financiar şi Administrativ, conform chitanţelor ataşate la dosarul cauzei, urmând ca instanţa să analizeze şi oportunitatea confiscării acestor sume de bani.
Analizând procesul verbal de flagrant, planşe foto, proces verbal de percheziţie domiciliară, note privind conţinutul convorbirilor şi comunicărilor obţinute în baza autorizaţiilor Tribunalului Bihor şi Tribunalului Dolj, procese verbale de percheziţie informatice şi rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică întocmite de ITA Bucureşti, se reţine următoarea stare de fapt:
În ziua de 14.12.2009, conform redării convorbirilor telefonice, inculpatul, Ş. C. a discutat cu inculpatul, B. S. D., despre modalitatea în care ar fi trebuit să îi parvină lui B., un pachet despre a cărui componenţă aceştia nu fac vorbire explicit, dar din desfăşurarea discuţiei rezultă cu certitudine că aceştia cunoşteau componenţa pachetului (filele38-39 d.u.p.). Din aceeaşi conversaţie rezultă că inculpatul, B, aştepta pachetul şi că încerca să determine ajungerea acestuia în mâinile sale mai repede „vezi cu pachetul acesta, bă…. Cine e acela ?”
În ziua de 15.12.2009, Ş. C. are o conversaţie împreună cu o persoană numită S. . În cuprinsul conversaţiei, aceasta îi povesteşte lui Ş. despre faptul că pachetul nu a plecat şi că se află în Belgia, la anumite persoane şi că a încercat să determine pe o anume persoană, A., să trimită pachetul către Ş.: „am vorbit cu A., mă luai azi cu ea la ceartă pe mes şi îi zisei pe mine nu mă interesează pachetul să ajungă la Ş.….” (fila 40 d.u.p.).
Din discuţia celor doi, rezultă aceeaşi îngrijorare asupra faptului că pachetul nu îi parvine mai repede lui Ş. şi că eventual alte persoane s-ar putea să facă în aşa fel încât ca pachetul să nu-i mai parvină acestuia. Întreaga conversaţie (filele 40-45) se poartă în jurul pachetului şi a îngrijorării că nu ajunge în ţară. Tangenţial se discută şi despre componenţa pachetului, dar nu se identifică concret conţinutul acestuia.
La fila 46, din dosarul de urmărire penală, S. arată că cu ceea ce se află în componenţa pachetului se pot face bani atât în ţară cât şi în străinătate. În aceeaşi notă de îngrijorare şi interes, se desfăşoară şi convorbirile din data de15.12.2009 dintre Ş. şi S. (fila 46 dup), precum şi mesajul pe care în 17.12.2009, îl primeşte Ş. C. pe telefonul său.
În data de 18.12.2009, Ş. primeşte un SMS de la un post telefonic utilizat de numita S. care îl anunţă că a discutat cu inculpatul, B. S. D., că pachetul a plecat din Belgia către Satu Mare (fila 49 dup).
În data de 21.12.2009, Ş. C. discută cu B. S. D., care îl anunţă pe primul că pachetul a ajuns de 2 ore (fila 49 dup). În aceeaşi zi, circa o jumătate de oră mai târziu, între cei doi inculpaţi are loc o altă convorbire din cuprinsul căreia rezultă că B. desfăcuse pachetul, cunoştea conţinutul său şi chiar îi indică lui Ş. o parte din conţinutul acestuia. Elementele din pachet sunt prezentate în discuţia lor în jargon. Astfel, B. îi comunică că „era un ochi, şi nu ştiu ce vrăjeli de astea, două baterii, unul de acela vechi, ştii ce v-a făcut acesta acolo, atunci cînd ţi-a făcut ţie două de alea”. Ş., în replică, îl întreabă : „şi de ălea nu e niciuna?”. Răspunsul lui B. este de următoarea manieră: „de ălea nu ştiu ce îi, că e ceva mare cu 3. Dar e mare frate, e cât un ochi! Asta să fie oare? Nu ştiu că e din trei bucăţi”.
Întreaga conversaţie, în continuare se desfăşoară arătând că cei doi ştiau exact despre componenţa pachetului şi utilitatea componentelor. În cuprinsul acesteia se discută despre baterii, capuri şi se compară componentele cu altele pe care cei doi le cunoşteau fie din Germania, fie le deţineau acasă (fila 50 dup).
În aceeaşi zi, cei doi reiau aceeaşi conversaţie în legătură cu componenţa pachetului şi despre faptul că pachetul respectiv o să fie trimis prin Fun Curier. Se arată de către B. că în pachet este o carcasă gri, încercând să îi arate caracteristicile, prin comparaţia cu o altă piesă similară ce i-a fost făcută lui Ş.. La finalul conversaţiei, Ş. îi solicită să i le trimită, pe toate bunurile, despre care au stat de vorbă. Astfel i se adresează lui B. : „… pune-mi-le pe toate”.
În data de 22.12.2009, cei doi se înţeleg ca pachetul să fie trimis pe numele lui S. C. la adresa acestuia, în Craiova.
În ziua de 23.12.2009, Ş discută cu S. despre componenţa pachetului şi că din conversaţia cu B. a înţeles că nu are mare lucru în el (fila 128). S., în acelaşi jargon, vorbeşte despre faptul că i s-au trimis trei mâţe care sunt stricate şi de o gură pe care o identifică de asemenea prin comparaţie cu un alt bun pe care îl cunoşteau amândoi. O bună parte din conversaţie se derulează asupra componenţei pachetului care ar conţine carcase cu sau fără fire şi dacă, componentele sunt sau nu funcţionale.
În data de 05.01.2010, Ş. primeşte un mesaj de la un post telefonic al cărui deţinător nu este identificat că i s-a pus pachetul, iar în aceeaşi zi se poartă o conversaţie telefonică cu o persoană neidentificată care îi comunică că i s-a trimis pachetul prin Fun Curier.
În data de 06.01.2010, conform procesului verbal de prindere în flagrant, inculpatul, Ş. C., în jurul orei 14,15 s-a prezentat la sediul Fun Courier din Craiova, conducând o maşină marca Audi A 6, cu nr. de înmatriculare DJ 84 BAF. A intrat în sediu, a ridicat un colet ambalat într-un plic din material plastic de culoare albă pe care se afla o reclamă „oriunde cu plăcere”, precum şi adresa de net a lui Fun Courier. Intrând în autoturism, s-a deplasat cu acesta circa 60 m, a staţionat câteva minute, a rupt ambalajul societăţii de curierat de culoare albă, a scos din el o cutie de culoare galbenă, de formă paralelipipedică, a aruncat ambalajul afară pe geam, a examinat conţinutul cutiei şi a aşezat-o pe scaunul pasagerului din dreapta. În aceste împrejurări, dispozitivul format pentru prinderea sa, a intervenit şi s-au ridicat de pe scaunul din dreapta faţă următoarele bunuri:
– un acumulator marca Nokia, pentru telefoane mobile, model BL-5C 1020 mAh, 3,7V, având la unul din capete fixaţi prin lipire ce pare a fi artizanală, doi conductori electrici;
– o fantă de introducere a cardului, din material plastic transparent ( a se vedea în acest sens planşele foto ataşate procesului-verbal Voi. 2, filele 19-22).
În urma percheziţiei corporale efectuate asupra inculpatului Ş. C. au fost descoperite următoarele bunuri :
– un telefon mobil marca Nokia, model 1208, cu IMEI 354177031451113, în care se afla o cartelă COSMOTE,
– suma de 700 de euro, constituită din 3 bancnote din cupiura de 100 de euro şi 8 bancnote din cupiura de 50 euro,
– suma de 450 ron, constituită din patru din cupiura de 100 ron şi o bancnotă din cupiura de 50 ron,
– o cartelă telefonică cu sigla ORTEL MOBILE, cu seria 8932030070567585453 şi
– un telefon mobil marca Nokia, model 1208, cu IMEI 354196032554964, în care se află o cartelă SIM Cosmote.
Totodată, s-a efectuat şi o percheziţie domiciliară unde s-au descoperit mai multe formulare de primire de sume de bani de către inculpatul, Ş. C., din diverse ţări, acte privitoare la un plan de supraveghere a inculpatului în urma unei condamnări, acte de condamnare a inculpatului Ş. C. în străinătate, acte ale autoturismului marca Audi A6 condus de inculpat la data de 06.01.2010, mijloace informatice şi de stocare a datelor precum şi suma de 2.500 euro compusă dintr-o bancnotă din cupiura de 500 euro, 2 bancnote din cupiura de 200 euro, 9 bancnote din cupiura de 100 euro şi 14 bancnote din cupiura de 50 euro.
S-a efectuat un raport de constatare tehnico-ştiinţifică asupra dispozitivelor din pachetul transmis de către B. lui Ş. prin Fun Courier (filele 236-259).
Din desfăşurarea constatării tehnico-ştiinţifice şi concluziile acesteia,instanţa reţine următoarele:
– cardul de memorie 128 MB (fila 146) conţine un fişier ce cuprinde structuri de date bancare ce au asociate cu excepţia uneia singure, şiruri de numere ce pot reprezenta coduri PIN asociate;
– conţinutul informaţional al memoriei 45DB 161D extrase din montajul electronic, disimulat într-un dispozitiv artizanal conţine şiruri cu o structură similară celei utilizate în sistemul bancar (fila 247);
– dispozitivul tip „gură de bancomat” prezintă resursele necesare achiziţionării, procesării şi memorării (fila 247);
– capetele magnetice de citire pot fi utilizate pentru citirea informaţiilor memorate pe banda magnetică a cardurilor (fila 245);
În concluzionare, se menţionează că montajul prezintă resursele necesare achiziţionării, prelucrării şi memorării datelor bancare (fila 245).
În concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit în 15.03.2010 (filele 260-264), se reţine că dispozitivele ce au fost ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare nu conţin date care să îl incrimineze pe inculpatul Ş..
Din situaţia de fapt reţinută conform probatoriului administrat, instanţa constată că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor de art 20 Cod penal, raportat la art. 42 pct.1,3 din Legea 161/2003 cu aplicarea art 37 lit. a şi b Cod penal; art 20 Cod penal raportat la art 24 al. 1 din Legea 365/2002 cu aplicarea art 37 lit. a şi b Cod penal şi infracţiunea prev. art 25 din Legea 365/2002 cu aplicarea art 37 lit. a, b Cod penal, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul Ş. C., respectiv din infracţiunea prevăzută de art .26 c.p. raportat la art. 20 Cod penal raportat la art. 42 pct. 1,3 din Legea 161/2003 Titlul III; infracţiunea prev. de art. 26 raportat la art 20 Cod penal raportat la art 24 al. 1 din Legea 365/2002 si infracţiunea prevăzută de art 25 din Legea 365/2002 în ceea ce-l priveşte pe inculpatul B. S. D..
Astfel, instanţa reţine în sarcina inculpatului, Ş. C.:
– infracţiunea art. 20 Cod penal, raportat la art. 42 pct.1,3 din Legea 161/2003 cu aplicarea art 37 lit. a şi b Cod penal, avându-se în vedere următoarele argumente:
Din cuprinsul înregistrărilor convorbirilor telefonice pe care le-a avut inculpatul cu numita S., rezultă că acesta era destinatarul componentelor pachetului, că acesta ştia cum pot fi folosite şi că, de asemenea, s-a exprimat o teamă că o altă persoană ar putea să intre în posesia lor, cu intenţia de a produce bani cu ajutorul acestora.
Pe cardul de memorie de128 MB sunt stocate structuri de date bancare ce au asociate şiruri de numere ce pot reprezenta coduri PIN asociate. Dispozitivul tip gură de bancomat este apt să achiziţioneze, să proceseze şi să utilizeze date de pe benzile magnetice ale cardurilor bancare, camera video găsită în componenţa pachetului este, de asemenea, funcţională, iar forma şi mărimea acesteia permit disimularea.
Componenţa pachetului, aşa cum a fost reţinută, cu destinaţia arătată în cuprinsul constatării tehnico-ştiinţifice de a achiziţiona, prelucra, memora date bancare, arată că aceste instrumente aveau ca destinaţie accesarea unor bancomate atât cu scopul de a prelua date de pe cardurile bancare ce utilizau bancomatul, cât şi posibilitatea de a clona carduri. Datele bancare de pe cardul de memorie de 120 MB sunt date ce puteau fi folosite în vederea clonării unor noi carduri.
Din toate discuţiile inculpatului, Ş., purtate cu S., cât şi cu inculpatul, B., rezultă că pachetul îi era destinat acestuia, astfel cu certitudine rezulta ca pachetul nu avea un alt destinatar.
Totodată, inculpatul era familiarizat cu tehnica din conţinutul pachetului şi cu destinaţia acestuia. Jargonul folosit nu face altceva decât să întărească convingerea instanţei că acesta cunoştea foarte bine modalitatea în care pot fi folosite şi scopul acestor instrumente confecţionate artizanal, în mare parte, intrucit intelegea foarte bine jargonul si solicitase caracteristici asupra componentelor denumite in jargon. Astfel de cereri asupra unor caracteristici nu puteau fi formulate in conditiile in care nu cunostea concret bunul despre care se discuta in detaliu.
Infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, aşa cum este reglementată de art. 42 alin.1,3 din Legea nr. 161/2003 presupune accesarea unui sistem informatic, fără drept, prin încălcarea măsurilor de securitate. Altfel spus, montarea la un bancomat a unui dispozitiv de citire a benzilor magnetice a cardurilor constituie o astfel de faptă, intrucit se acceseaza un sistem informatic – bancomatul ce este legat la serverul bancii prin citirea benzii magnetice a cardului, iar accesarea este fara drept intrucit astfel se incalca normele de securitate a datelor bancare, intrucit se inregistreaza date bancare de catre o persoana care nu are acest drept recunoscut de catre banca. De asemenea, folosirea unui card clonat prin introducerea în bancomat a acestuia şi retragerea de monedă, constituie aceeaşi infracţiune, intrucit prin introducerea cardului se acceseaza sistemul informatic al bancii prin accesarea serverului, care la rindul sau citeste datele si confirma eliberarea de numerar, iar o astfel de operatiune care da posibilitatea unei persoane sa ridice numerar fara drept implica incalcarea normelor bancare .
Inculpatul, prin faptele săvârşite de posesie a unor astfel de dispozitive coroborată cu elementul subiectiv al intenţiei, de a le folosi, săvârşeşte fapta în forma sa de tentativă.
Elementul intenţional este reţinut în urma coroborării discuţiilor telefonice din care rezultă, cu certitudine, faptul că acesta îşi dorea pachetul, cu scopul de a folosi ceea ce se afla în componenţa lui. De reţinut că în conţinutul pachetului nu se aflau numai dispozitive de falsificare, ci şi guri de bancomat care îi permiteau accesul la un sistem informatic .
Apărarea inculpatului a constat în aceea că nu cunoştea conţinutul pachetului, apărare ce se impune a fi înlăturată, datorită conţinutului convorbirilor telefonice. Acesta nu indică că o eventuală altă persoană ar fi destinatarul pachetului, ca să se pună astfel la îndoială, intenţia acestuia de le folosi.
Ca atare, conţinutul faptelor coroborat cu elementul intenţional, aşa cum a fost arătat, depăşeşte stadiul actelor preparative care nu se sancţionează şi intră în sfera tentativei la infractiunea de acces la un sistem informatic fara drept prin incalcarea normelor de securitate bancara.
– infracţiunea prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 24 al. 1 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 37 lit. a şi b Cod penal avându-se în vedere următoarele argumente:
În componenţa pachetului ce îl avea ca destinatar pe inculpatul, Ş. s-au găsit guri de bancomat funcţionale, camere de luat vederi în miniatură, ce puteau fi disimulate şi un card de memorie ce conţinea un fişier ce cuprindea structuri de date bancare ce aveau asociate şiruri de numere ce pot reprezenta coduri PIN asociate.
Toate aceste dispozitive sunt dispozitive prin intermediul cărora se puteau clona carduri. O parte din componente culegeau date de pe carduri, iar alte componente deţineau astfel de date de pe carduri – card de memorie de 128 MB. Instrumentele descrise aveau ca utilitate obtinerea si detinerea de date de pe carduri. Elemetul intentional de a le folosi pentru a produce bani rezulta din convorbiri astfel: in convorbirea dintre inculpat si S. se exprima temerea ca celalalt inculpat, B., zis si Berila ar vrea sa intre in posesia pachetului sa produca bani cu el si astfel ar fi privat Ş. de beneficiul folsintei acestuia, in conditiile in care pachetul este al celui din urma, in convorbirea dintre cei doi inculpati, B. in citeva rinduri cind discuta de caracteristicile componentelor pachetului spune: este la fel cu alte dispozitive care i s-au mai facut lui Ş., sau pe care le-a mai detinut Ş.. De asemenea, din toate convorbirile rezida nerabdarea, temerea, asteptarea inculpatului in privinta sosirii pachetului. S., B. declara ca stiu ca pachetul este al lui Ş.. Din toatele cele relatate se reţine intenţia inculpatului de a falsifica instrumente de plată electronică şi anume carduri.
Ca atare, detinerea instrumentelor coroborata cu elemetul intentional de a folosi instrumentele, aşa cum a fost arătat, depăşeşte stadiul actelor preparative care nu se sancţionează şi intră în sfera tentativei la infractiunea de a falsifica instrumente de plata electronica.
– infracţiunea prev. art 25 din Legea 365/2002 cu aplicarea art 37 lit. a, b Cod penal avându-se în vedere următoarele argumente:
Conţinutul infracţiunii prev. de art.25 din Legea 365/2002 constă în deţinerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică. Interpretând gramatical şi teleologic textul arătat, instanţa reţine că simpla deţinere conştientă de echipamente apte de falsificare atrage răspunderea penală. Ca atare, reţinem că nu este necesar ca deţinerea de echipamente să implice ca element subiectiv şi intenţia de a le folosi. Dacă în componenţa acestei infracţiuni ar intra şi un astfel de element, atunci tentativa în privinţa infracţiunilor prev. de art.24 din aceeaşi reglementare nu s-ar mai pedepsi, iar ea este prevăzută în alin. 4 al art. 24.
Modalitatea de reglementare din punct de vedere gramatical denotă că deţinerea nu trebuie să presupună în mod obligatoriu şi scopul de a falsifica, întrucât deţinerea de echipamente nu este urmată de o virgulă care într-o expunere ce respecta regulile de sintaxa ale limbii române ar marca obligativitatea scopului de a falsifica.
Din constatarea tehnico-ştiinţifică rezultă că componentele pachetului sunt instrumente apte de a falsifica instrumente de plată electronice, întrucât se deţin guri de bancomat şi camere de luat vederi ce au ca scop culegerea de date de pe carduri în vederea clonării lor şi de asemenea, date ce cuprind structuri de date bancare şi şiruri de numere ce pot reprezenta coduri PIN.
Inculpatul Ş. avea cunoştinţă de componenţa pachetului precum şi de modalitatea în care pot fi utilizate dispozitivele respective, aşa cum am reţinut anterior din cuprinsul convorbirilor telefonice.
Pentru toate aceste considerente, instanţa urmează a dispune, în baza art. 334 Cpp schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în rechizitoriu respectiv din infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 42 pct.1,2,3 din Legea 161/2003 Titlul III, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, în art. 20 Cod penal, raportat la art. 42 pct.1,3 din Legea 161/2003 cu aplicarea art 37 lit. a şi b Cod penal; din infracţiunea prevăzută de art. 24 pct. 2 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, în art. 20 Cod penal raportat la art. 24 al. 1 din Legea 365/2002 cu aplicarea art. 37 lit. a şi b Cod penal.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul, B. S. D., instanţa reţine în sarcina sa:
– infracţiunea prevăzută de art .26 c.p. raportat la art. 20 Cod penal raportat la art. 42 pct. 1,3 din Legea 161/2003 Titlul III, avându-se în vedere următoarele argumente:
Inculpatul a fost cel care a ajutat ca pachetul, ce conţinea dispozitive apte de a falsifica instrumentele de plată bancare, să ajungă la inculpatul Ş. C. care, aşa cum am reţinut avea în intenţie să le folosească.
Din convorbirea lui Ş. cu S. se reţine temerea acestuia că B. ar intenţiona să intre în posesia pachetului cu scopul de a-l folosi el, pentru a produce bani de care ar fi avut nevoie anumite persoane din anturajul celor doi.
Faptul că B. trimite pachetul într-un final la destinatar, instanţa reţine că acesta l-a ajutat în cunoştinţă de cauză pe celălalt inculpat să intre în posesia dispozitivelor despre care cunoştea ce destinaţie au şi cu ce scop le va folosi destinatarul,imprejurare dedusa din cuprinsul convorbirilor telefonice dintre cei doi inculpati
Astfel, el săvârşeşte fapta de complicitate la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, prin încălcarea măsurilor de securitate prin ajutorul pe care i-a oferit celuilalt inculpat de a intra în posesia dispozitivelor, cunoscind ca acestea avea de gind sa le foloseasca.
Întrucât în sarcina inculpatului, Ş. C. s-a reţinut tentativă la infracţiunea prev. de art.42 pct.1,3 din Legea nr.161/2003, se va reţine complicitate la infracţiunea respectivă în formă de tentativă.
– infracţiunea prev. de art. 26 raportat la art. 20 Cod penal raportat la art. 24 al. 1 din Legea 365/2002 avându-se în vedere următoarele argumente:
Prin aceeaşi operaţiune de a-l ajuta pe autorul tentativei de a falsifica instrumente de plată electronică constând în înlesnirea ajungerii instrumentelor de falsificare – card de memorie128 MB – în posesia lui Ş., inculpatul B. a săvârşit fapta de complicitate la producerea faptei prev. de art.24 alin. 1 din Legea 365/2002 de către celălalt inculpat.
Se reţin toate acesta întrucât cunoştea conţinutul, destinaţia şi scopul instrumentelor respective, si intentionalitatea inculpatului, Ş., fapt deja retinut anterior.
– infracţiunea prevăzută de art. 25 din Legea 365/2002 avându-se în vedere următoarele argumente:
B. a reţinut pachetul circa o săptămână, durată de timp în care acesta practic a săvârşit elementul material al infracţiunii de deţinere de instrumente în vederea falsificării prin simpla apropiere a acestora, cât şi prin faptul că ştia că dispozitivele respective sunt apte pentru falsificare.
Transmiterea mai departe a acestor bunuri nu îl transformă pe acesta în complice al celuilalt inculpat la săvârşirea faptei de deţinere, întrucât legea sancţionează simpla deţinere, nefiind necesar ca acesta să se considere proprietarul bunurilor respective, aşa cum s-a considerat inculpatul Ş..
Aşa cum am reţinut în cuprinsul argumentaţiei reţinerii infracţiunii în sarcina celuilalt inculpat apreciem că nu este necesar pentru a fi întrunite elementele constitutive ale infracţiunii ca să existe şi scopul de a falsifica.
Pentru toate aceste considerente, instanţa urmează a dispune, în baza art. 334 Cpp schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în rechizitoriu respectiv din infracţiunea prevăzută de art 26 Cod penal raportat la art 42 pct. 1,2,3 din Legea 161/2003 în infracţiunea prevăzută de art .26 c.p. raportat la art. 20 Cod penal raportat la art. 42 pct. 1,3 din Legea 161/2003 Titlul III; din infracţiunea prevăzut de art 26 Cod penal raportat la art 24 pct. 2 din Legea 365/2002 în infracţiunea prev. de art. 26 raportat la art 20 Cod penal raportat la art 24 al. 1 din Legea 365/2002 si din infracţiunea prevăzută de art.26 raportat la art 25 din Legea 365/2002 în infracţiunea prevăzută de art 25 din Legea 365/2002.
Faţă de aceste considerente, instanţa va proceda la individualizarea pedepselor la care vor fi condamnaţi inculpaţii pentru fiecare din infracţiunile săvârşite, ţinând cont de criteriile prevăzute de art. 72 Cp respectiv dispoziţiile părţii generale a Codului penale, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârşite, de persoana infractorilor şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În cauză, ţinând cont de modul şi mijloacele de săvârşire a faptelor, de gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor, de împrejurarea că inculpatul, Ş. C., nu lucrează, este recidivist, a săvârşit fapte similare cu cele ce sunt deduse judecăţii în prezenta cauză, atât în ţară, cât şi în străinătate, fiind condamnat anterior la o pedeapsă cu suspendare în ţară, iar în Italia la o pedeapsă de doi ani cu executare, instanţa retine că se impune aplicarea pedepsei de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art 20 Cod penal raportat la art. 42 pct.1,3 din Legea 161/2003 cu aplicarea art 37 lit. a şi b Cod penal ; a pedepsei de 4 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art 20 Cod penal raportat la art 24 al. 1 din Legea 365/2002 cu aplicarea art 37 lit. a şi b Cod penal şi a pedepsei de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art 25 din Legea 365/2002 cu aplicarea art 37 lit. a, b Cod penal, pedeapsa maxima. S-a retinut o astfel de individualizare, intrucit desi pedepsit initial cu o pedeapsa cu suspendata, ulterior, cu o pedeapsa cu executare, acesta continua sa savirseasca acelasi gen de fapte, imprejurare care denota perseverenta infractionala, neindeplinirea functiei de preventie a celorlalte condamnari, si ca atare se impune o pedeapsa proportionata in raport atit de fapta cit si de persoana infractorului, in speta maximul stabilit de lege.
Instanţa, având în vedere dispoziţiile art. 65 alin. 1 Cp va interzice inculpatului Ş. C. ca pedeapsă complementară exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a şi lit. b Cp pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale pentru infracţiunea prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 24 al. 1 din Legea 365/2002, întrucât denotă periculozitate sporită prin perseverenţa de a săvârşit acelaşi gen de infracţiuni, orientare catre obtinerea unor mijloace banesti in cuantumuri ridicate, extrem de facil, tendinţă care arată dispreţul faţă de ordinea publică şi socială existentă, fata de valori unei societati democratice. În astfel de condiţii, se impune ca inculpatul să fie privat de dreptul de a alege şi de a fi ales, întrucât denotă iresponsabilitate privind asumarea obligaţiilor de natură socială.
În temeiul art. 33 lit. b, 34 lit.b Cod penal instanţa va contopi pedepsele aplicate, în pedeapsa de 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art 64 lit. a, c.p., după executarea pedepsei principale .
Instanţa reţine aplicarea instituţiei revocării prev. de art. 83 Cp beneficiului suspendării executării pedepsei de 3 ani la care a fost condamnat inculpatul prin sentinţa penală a Tribunalului Mehedinţi, întrucât în timpul termenului de încercare a săvârşit infracţiunile ce sunt deduse judecăţii în prezenta cauză, motiv pentru care în temeiul art 86 4 al. 1 Cod penal raportat la art 83 Cod penal va revoca suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare la care a fost condamnat inculpatul prin s.p. 614/2006 a Tribunalului Mehedinţi definitivă prin d.p. 3509/2007 a I.C.C.J. pe care o va adăuga la rezultanta din contopire de mai sus, inculpatul urmând să execute o pedeapsă de 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a, b Cod penal după executarea pedepsei principale.
Constată că pedeapsa de 3 ani închisoare pentru care s-a revocat suspendarea este concurentă cu pedeapsa de 2 ani închisoare la care a fost condamnat prin sentinţa nr. 4002/2007 a Tribunalului din Milano recunoscută prin s.p. 1154/2010 a Judecătoriei Craiova în executarea căruia inculpatul a fost încarcerat de la data de 17.05. 2007 la 05.02.2009, în total 1 (un ) an, 8 ( opt) luni şi 20 ( douăzeci) de zile.
În baza art. 88 c.p. şi 350 c.p.p. va deduce din pedeapsa rezultantă de mai sus, perioada detenţiei de la 17.05.2007 la 05.02.2009 şi perioada detenţiei preventive de la data de 06.01.2010 la zi si va menţine starea de arest preventiv a inculpatului, apreciind că în speţă continuă să fie incidente temeiurile reţinute în sarcina sa la arestare s-au modificat parţial.
În ceea ce priveşte temeiul prev. de art. 148 lit. c C.p.p., avut în vedere la luarea măsurii arestării preventive, inculpatul fiind cercetat pentru deţinerea de echipamente trimise acestuia prin colet poştal dintr-o altă localitate, ceea ce i-ar fi permis să cloneze carduri bancare şi să retragă numerar, iar pe de altă parte la percheziţia domiciliară a locuinţei inculpatului a rezultat că acesta ar deţine mijloace informatice de stocare a datelor, formulare pentru primirea de bani din străinătate, existând presupunerea rezonabilă că acesta pregătea săvârşirea altor infracţiuni, acesta a existat, dar în prezent acest caz de arestare care vizează o anticipare a comportamentului viitor al inculpatului şi necesită arestarea pentru preîntâmpinarea riscului săvârşirii acelei infracţiuni, nu mai subzistă, instanţa reţinând anterior în cursul cercetării judecătoreşti că inculpatul a fost cercetat în stare de arest şi în prezent este trimis în judecată.
În ceea ce priveşte temeiul de arestare preventivă prev. de art. 148 lit. b C.p.p. reţinut în sarcina inculpatului, la luarea măsurii preventive s-a reţinut acest caz pe motivul acţiunii inculpatului de abandonare a ambalajului în care fusese expediat coletul, încercând zădărnicirea aflării adevărului, însă, chiar din procesul verbal de prindere în flagrant din data de 06.01.2010 a rezultat că acesta este un simplu gest reflex şi nu poate avea valenţa susţinută a cazului de încercări de zădărnicire a aflării adevărului, în condiţiile în care inculpatul, fiind în autoturism cu pachetul ridicat de la serviciul de curierat ar fi aruncat ambalajul şi ar fi examinat conţinutul cutiei, fiind imediat surprins în flagrant, iar ambalajul ridicat de către organele de cercetare penală. Cazul de la art. 148 lit. b C.p.p. subzistă – a apreciat instanţa – numai în situaţia în care pe de o parte mijloacele materiale de probe nu au fost strânse şi conservate de către organul de urmărire penală, iar activitatea inculpatului să fie fără echivoc calificată drept o încercare de distrugere a mijlocului de probă, iar în speţă organele de urmărire penală aveau deja cunoscute informaţiile şi datele privind expedierea coletului de adresa inculpatului din cercetările efectuate în dosarul DIICOT – Serviciu Teritorial Oradea şi pe baza interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice fiind organizat în aceste condiţii flagrantul.
Singurul temei existent în continuare care justifică menţinerea aretării preventive este cel prevăzut de art. 148 lit. f C.p.p. care concluzionează că măsura arestării preventive este oportună şi în prezent, arestul este necesar, iar o altă măsură neprivativă de libertate nu este suficientă în speţă atât pentru protecţia ordinii publice, cât şi pentru necesitatea bunei desfăşurări a procesului penal, faptele pentru care este cercetat inculpatul prezintă un pericol social concret, atât având în vedere natura lor, cât şi modul şi mijloacele de acţionare – elaborat, sistematic – ceea ce relevă un risc concret pentru ordinea publică care nu justifică eliberarea sa.
Din fişa de a inculpatului rezultă că acesta a fost anterior condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu aplic. art. 861 C.p. a Tribunalului Mehedinţi tot pentru infracţiuni prevăzute de lege 365/20002 şi din actele dosarului rezultă că acesta a fost condamnat anterior printr-o hotărâre judecătorească a autorităţilor italiene pentru infracţiuni comise cu ajutorul cardurilor clonate, fiind trimis în judecată cu reţinerea stării de recidivă prevăzut de art. 37 lit. a C.p.
Ori, aceste antecedente penale trebuie avute în vedere în analiza periculozităţii pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatului, pentru că pot dovedi riscul săvârşirii de noi infracţiuni şi inculpatul nu prezintă ca atare, acele garanţii pentru luarea unei alte măsuri alternative neprivative de libertate în condiţiile în care este a treia oară cercetat pentru fapte similare.
În baza art. 118 lit. c C.p, dat fiind că în sarcina inculpatului s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de deţinere de instrumente în vederea falsificării de instrumente de plată electronică,prev., de art.24 alin. 1 din Legea nr. 365/2002, infracţiunea de deţinere de instrumente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002, iar asupra instrumentelor apte de falsificare a fost instituită măsura sechestrului asigurător, instrumente ce au fost găsite de către Parchet cu ocazia organizării flagrantului, va dispune confiscarea specială cu titlu de măsură de siguranţă de la inculpatul Ş. C. a:
-un dispozitiv de culoare gri, tip gură de bancomat, prevăzut cu fantă de introducere a cardului, cititor al benzilor magnetice, precum şi mai multe minidispozitive electronice fixate pe partea din spate a acestuia, legate între ele cu conductori de diferite culori;
– un dispozitiv de culoare gri, tip gură de bancomat, prevăzut cu fantă de introducere a cardului şi cititor al benzilor magnetice;
– o cameră miniaturală, de culoare neagră, care are ataşată o banda prevăzută cu mai multe circuite, având aplicat pe partea exterioară o substanţă de fixare de culoare transparentă;
-un dispozitiv electronic format dintr-un acumulator marca Nokia pentru telefoane mobile, de care este ataşat prin conductori un dispozitiv prevăzut cu mufă USB, mai multe microcomponente electronice, precum şi o cameră video miniaturală;
– o gură de bancomat, de culoare neagră, care prezintă în partea din spate mai multe urme de lipituri;
– un acumulator marca Nokia, pentru telefoane mobile, model BL-5C 1020mAh, 3,7 V, având la unul din capete fixaţi prin lipire ce pare a fi artizanală doi conductori electrici;
– un suport din material plastic transparent în care se află o miniplăcuţă pentru circuite integrate prevăzută cu microcomponente electronice, de care este ataşată, prin trei conductori, o mufă din plastic cu trei ieşiri şi o carcasă de culoare gri pe care se disting inscripţiile AHB301320PS, în care se află un acumulator de 3,7 V, 55 mAh;
– un card de memorie marca San Disk,capacitate 128 Mb. Patru capete de citire/redare, prevăzute cu pini de conectare şi un acumulator cu menţiunile H502030 250 mAh HC T0112 CA 9B22, de care sunt lipiţi doi conductori electrici;
-o fantă de introducere a cârdului, din material plastic transparent;
Întrucât din probele administrate în cauză nu rezultă că hard disk marca Seagate, cu seria 3LF3NHGP şi un DVD numerotat cu marker permanent “5” au fost folosite în săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului, că sumele 200 euro şi 450 de lei că sunt rezultatul sau produsul aceloraşi infracţiuni, va dispune restituirea către inculpat a unui hard disk marca Seagate, cu seria 3LF3NHGP, si a sumelor 3.200 euro şi 450 de lei, un DVD numerotat cu marker permanent “5”.
În cauză, ţinând cont de modul şi mijloacele de săvârşire a faptelor, de gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor, de împrejurarea că inculpatul, B. S. D. nu lucrează, că nu s-a prezentat niciodată în faţa instanţei, contatind totodata ca este reprezentat de avocat ales, instanţa retine ca acesta denota indiferenta fata de ideea de dreptate si fata de o eventuala angajare a responsabilitatii sale penale, că se impune aplicarea pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 c.p. raportat la art. 20 Cod penal raportat la art. 42 pct. 1,3 din Legea 161/2003 Titlul III; a pedepsei de 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art 64 lit. a, b Cod penal pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei principale pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 raportat la art 20 Cod penal raportat la art 24 al. 1 din Legea 365/2002 şi a pedepsei de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art 25 din Legea 365/2002.
În temeiul art 33 lit.b şi art 34 lit. b Cod penal va contopi pedepsele aplicate în pedeapsa de 3 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art 64 lit.a, b Cod penal după executarea pedepsei principale.
Va aplica art. 64 literele a,b si art. 71 C.p.
Instanţa, având în vedere dispoziţiile art. 65 alin. 1 Cp va interzice inculpatului B. S. D. ca pedeapsă complementară exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a şi lit. b Cp pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale pentru infracţiunea prev. de art. art 20 Cod penal raportat la art 24 al. 1 din Legea 365/2002, întrucât denotă periculozitate sporită prin modalitatea de săvârşire a faptelor, poziţionarea psihică faţă de faptele săvârşite aşa cum rezultă din conţinutul convorbirilor telefonice, împrejurări care arată dispreţul faţă de ordinea publică şi socială existentă. În astfel de condiţii, se impune ca inculpatul să fie privat de dreptul de a alege şi de a fi ales, întrucât denotă iresponsabilitate privind asumarea obligaţiilor de natură socială.
În temeiul dispoz. art. 191 alin. 2 Cpp va obliga fiecare dintre inculpaţii Ş. C. şi B. S. D. la plata sumei de 1500 lei în favoarea statului , cu titlu de cheltuieli judiciare.
