Prin sentinţa penală nr.1229/19.06.2012 Judecătoria Galaţi a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Iaşi, unde a fost înregistrată sub numărul 20617/245/2012.
La termenul de judecată din data de 05.10.2012, instanţa a pus în discuţia contradictorie a părţilor excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Iaşi, declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Judecătoriei Galaţi şi sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă
Instanţa, analizând actele şi lucrările dosarului, a reţinut următoarele:
Petentul S.C. a sesizat Judecătoria Galaţi la data de 27.04.2012 cu o cerere având ca obiect recunoaşterea pe cale principală a unei hotărâri penale pronunţată de o instanţă judecătorească din străinătate.
Prin sentinţa penală nr.1229/19.06.2012, Judecătoria Galaţi a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Iaşi, motivându-şi soluţia pe faptul că petentul S.C. şi-a ales domiciliul procedural la cabinetul de avocat al apărătorului său, cabinet situat în mun.Iaşi.
Instanţa a apreciat că în mod greşit Judecătoria Galaţi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iaşi.
Sub aspectul competenţei teritoriale, instanţa reţine că, potrivit art.133 alin.2 din Legea nr.302/2004 republicată, competenţa de soluţionare a cererii de recunoaştere pe cale principală a unei hotărâri penale pronunţată de o instanţă judecătorească din străinătate aparţine „judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială se află condamnatul”. Chiar dacă formularea textului de lege menţionat este una oarecum deficitară, prin locul unde se află condamnatul trebuie înţeles locul unde acesta domiciliază (cum, de altfel, a reţinut şi Judecătoria Galaţi) sau, cel puţin, unde acesta locuieşte în mod stabil, iar nu locul unde se află un anumit domiciliu procesual ales. În cauză, petentul domiciliind în mun.Galaţi, competenţa de soluţionare a cererii revine Judecătoriei Galaţi, instanţa căreia i s-a şi adresat în mod corect petentul (depunând la dosarul Judecătoriei Galaţi şi copia cărţii de identitate pentru „a face dovada adresei de domiciliu”, aşa cum a menţionat chiar petentul condamnat)
Domiciliul procesual ales este locul unde, conform mat.177 alin.2 Cod procedură penală, se comunică citaţia şi celelalte acte de procedură (cum, de altfel, a şi menţionat petentul condamnat în cuprinsul cererii).
A se admite o soluţie contrară, înseamnă a lipsi de efect dispoziţiile art.133 alin.2 din Legea nr.302/2004 republicată, care stabilesc o competenţă teritorială exclusivă, întrucât orice persoană şi-ar putea „alege instanţa” care să îi soluţioneze cererea, indicându-şi un domiciliu procesual ales în circumscripţia acelei instanţe.
Pentru aceste motive, instanţa a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Iaşi şi, în temeiul art.42 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.133 alin.2 din Legea nr.302/2004 republicată, a declinat în favoarea Judecătoriei Galaţi competenţa de soluţionare a cererii formulate de petentul S.C. având ca obiect recunoaşterea pe cale principală a unei hotărâri penale pronunţată de o instanţă judecătorească din străinătate.
În baza art.43 Cod procedură penală, constatând conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Iaşi şi Judecătoria Galaţi (ca urmare a declinărilor reciproce de competenţă), a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
