Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de XXX sub nr. XXX, reclamanta XXX a chemat în judecata pe pârâta XXX, solicitând instantei obligarea pârâtei la plata sumei de 8310 lei reprezentând suma pe care a achitat-o reclamanta la XXX prin achizitionarea de bunuri electrocasnice pentru pârâta si banii pe care i-a scos pârâta pe de cardul XXX fara acordul reclamantei, cu cheltuieli de judecata.
În motivare, reclamanta a aratat ca a fost colega de serviciu cu pârâta la XXX. În luna XXX, pârâta a solicitat ajutorul reclamantei în sensul contractarii pe numele reclamantei a unui contract cu XXX pentru achizitionarea de produse electrocasnice, întrucât pârâta nu mai putea contract alte credite, având deja mai multe împrumuturi bancare. Pârâta i-a spus reclamantei ca abia se mutase în casa noua si îi trebuiau mai multe bunuri electrocasnice, pârâta promitându-i reclamantei ca va plati ratele lunar.
Pentru ca pârâta îi era sefa, reclamanta nu a putut-o refuza si acceptat sa faca acel credit pe numele sau, urmând ca ratele lunare sa fie achitate de pârâta pâna la terminarea creditului.
Odata cu contractarea acelui credit, i s-a dat reclamantei un card XXX cu care se efectuau platile, card pe care reclamanta l-a dat tot pârâtei XXX, fiindca ea urma sa le plateasca. La semnarea contractului s-au ridicat si bunurile achizitionate, care au fost ridicate de pârâta si duse în domiciliul acesteia, respectiv: LCD XXX, combina frigorifica XXX, frigider XXX, aparat aer conditionat, cafetiera, prajitor de pâine.
Reclamanta a aratat ca valoarea totala a bunurilor este de 4999,40 lei, iar împreuna cu dobânda si costurile se ridica la suma de 7111,84 lei. Cardul pe care l-a ridicat reclamanta odata cu semnarea contractului si pe care i l-a înmânat pârâtei avea si o linie de creditare în limita a 2600 lei, bani pe care tot pârâta i-a scos în totalitate fara acordul reclamantei.
În luna XXX, reclamanta a fost anuntata de la serviciu ca XXX a creat niste probleme la locul de munca, în sensul ca si-a însusit niste bani de la firma, ocazie cu care reclamanta a verificat daca pârâta si-a respectat întelegerea pe care o facuse cu reclamanta, în sensul de a achita ratele pâna la terminarea creditului.
Cu aceasta ocazie, reclamanta a aflat ca este încadrata la rau-platnici, întrucât în perioada XXX pârâta nu mai achitase nimic, dar si accesase linia de credit de 2600 lei fara macar sa o anunte pe reclamanta. Reclamanta a luat legatura cu greutate cu pârâta, a rugat-o sa faca platile datorate, ocazie cu care pârâta a asigurat-o pe reclamanta ca va plati, ceea ce nu s-a întâmplat.
Totodata, reclamanta a formulat plângere penala la Parchetul XXX împotriva pârâtei pentru savârsirea infractiunii prevazute de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, însa nu s-a dispus începerea urmaririi penale. În fata organelor de ancheta penala, pârâta a recunoscut în scris cele învederate de reclamanta.
În drept, reclamanta s-a întemeiat pe prevederile art. 969 Cod civil.
În dovedire, reclamanta a depus la dosar, în fotocopii, urmatoarele înscrisuri: declaratie XXX, rezolutia nr. XXX a Parchetului XXX, referat cu propunere de a nu se începe urmarirea penala, rezolutie nr. XXX a XXX, notificare nr. XXX, înstiintare privind întârzierea la plata nr. XXX.
La solicitarea instantei, XXX a înaintat la dosar istoricul cardului nr. XXX titular XXX.
Analizând probele administrate în cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
Reclamanta XXX si pârâta XXX au fost colege de serviciu la XXX, unde pârâta avea calitatea de sef, pâna la data de XXX, când reclamanta a parasit acel loc de munca. În luna XXX, pârâta a solicitat reclamantei sa o ajute sa achizitioneze niste aparate electrocasnice de la XXX, reclamanta urmând a încheia un contract de credit cu XXX, iar pârâta urmând a beneficia de produsele achizitionate cu acel credit si a plati lunar ratele aferente.
Reclamanta a dat curs solicitarilor pârâtei, iar la data de XXX reclamanta a contractat împrumutul în discutie, din care pârâta a cumparat un televizor cu ecran LCD, o combina frigorifica, un frigider, o cafetiera, un aparat de aer conditionat si un prajitor de pâine, în valoare totala de 4999,4 lei, creditul cu tot cu dobânzi si comisioane fiind de 7111,84 lei, rambursabili în 3 ani (36 de rate lunare).
La primirea bunurilor, care au fost livrate la domiciliul pârâtei si de care aceasta a beneficiat de atunci, reclamantei XXX i s-a înmânat si un card XXX care urma a fi folosit pentru plata ratelor lunare, card pe care exista si o descoperire de cont de 2600 lei. În baza întelegerii verbale a partilor, cardul a fost înmânat de reclamanta pârâtei, cu PIN-ul aferent, iar pârâta a folosit cardul pentru plata ratelor, pâna în luna XXX, când a returnat cardul reclamantei, la solicitarea acesteia. În plus, aceasta a folosit în interes personal descoperirea de cont, înainte de a-i returna cardul reclamantei.
În ceea ce priveste returnarea cardului, aceasta a fost solicitata de reclamanta deoarece aceasta din urma a descoperit ca figura în evidentele bancii ca rau-platnica, ceea ce însemna ca pârâta nu platise ratele aferente creditului, desi reclamanta îi înmânase lunar pârâtei extrasele de cont în plic nedeschis, tocmai pentru ca pârâta sa achite obligatiile fata de banca. De la data returnarii cardului, de achitarea debitului s-a ocupat chiar reclamanta, care a solicitat pârâtei sa îi plateasca ratele restante, urmând ca reclamanta sa depuna la banca banii înmânati de pârâta. Desi initial reclamanta nu a reusit sa o contacteze pe pârâta, aceasta evitând contactul cu reclamanta, într-un final pârâta, în perioada XXX, i-a dat reclamantei suma de 2100 lei, reclamanta ramânând la XXX cu o datorie fata de banca de 9580 lei. Ulterior, pârâta a continuat sa îi plateasca reclamantei diverse sume de bani, aceasta având la data de XXX o datorie de 8067,29 lei fata de banca.
Toate aceste aspecte rezulta din actele dosarului nr. XXX, aflat pe rolul Judecatoriei XXX, si în care au fost parti chiar partile din prezenta cauza, aspectele rezultând mai exact din declaratiile reclamantei din XXX, date în fata organelor de cercetare penala, care se coroboreaza cu declaratia pârâtei, data în fata organelor de cercetare penala la data de XXX si cu procesul-verbal de confruntare întocmit la data de XXX la Parchetul XXX. De asemenea, aceste probe sunt sustinute de relatiile furnizate de XXX si depuse la filele XXX din dosarul de cercetare penala. În plus, s-a dovedit existenta creditului contractat de reclamanta prin copia de pe contract depusa la dosarul de cercetare penala la fila XXX si prin factura de la fila XXX. Instanta retine ca situatia de fapt pe care a prezentat-o este sustinuta si de probele aflate în prezentul dosar, respectiv dosarul nr. XXX, în care se regasesc copia declaratiei pârâtei, data în fata organelor de cercetare penala la data de XXX, si referatul cu propunere de neîncepere a urmaririi penale întocmit în dosar nr. XXX al Parchetului XXX, în care s-au coroborat probele în sensul stabilirii acelorasi concluzii ca si cele stabilite la acest moment de instanta de judecata.
În acest sens, analizând natura raporturilor dintre partile prezentei cauze, instanta retine ca acestea îmbraca forma unei simulatii prin interpunere de persoane, în sensul ca, desi în actul public reprezentat de contractul de credit apare ca împrumutat reclamanta, în actul secret, încheiat anterior actului public, în forma verbala, adevaratul beneficiar al împrumutului este pârâta, aceasta fiind obligata în realitate la plata ratelor aferente creditului contractat. Desigur, întelegerea secreta a partilor nu este opozabila bancii, motiv pentru care reclamanta este cea care figureaza ca datornic si care trebuie sa plateasca în continuare ratele scadente.
În schimb, în relatia dintre partile prezentei cauze îsi produce efecte depline întelegerea secreta a partilor, care are natura unei conventii cu putere de lege între partile care au încheiat-o, conform prevederilor art. 969 din Codul civil de la 1864. Se constata, cu aceasta ocazie, ca pârâta nu si-a respectat obligatiile contractuale pe care si le-a asumat prin încheierea acelei întelegeri secrete cu reclamanta, în sensul ca, desi s-a obligat sa achite ratele scadente, nu a facut acest lucru, reclamanta fiind, din aceasta cauza, nevoita sa achite personal creditul pe care nu îl contractase pentru sine, ci pentru pârâta.
În temeiul acestor considerente si al întelegerii secrete a partilor prezentei cauze, instanta va lua act de faptul ca pârâta datoreaza reclamantei suma neachitata pe care reclamanta a împrumutat-o de la banca pentru pârâta si de care a beneficiat exclusiv pârâta, suma în cuantumul indicat de creditoarea XXX, adica 8527,45 lei. Cu toate acestea, în temeiul principiului disponibilitatii actiunii civile, instanta va lua în considerare doar suma solicitata de reclamanta, motiv pentru care va admite actiunea reclamantei, astfel cum aceasta a fost formulata, si o va obliga pe pârâta la plata catre reclamanta a sumei de 8310 lei, reprezentând suma datorata de pârâta reclamantei în temeiul întelegerii secrete a partilor.
Cu privire la cheltuielile de judecata, instanta constata ca pârâta este partea cazuta în pretentii, motiv pentru care, în temeiul prevederilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ., o va obliga pe pârâta la plata catre reclamanta a sumei de 1591 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, din care 1000 lei reprezinta contravaloarea onorariului de avocat si 591 lei reprezinta contravaloarea taxei judiciare de timbru.
