Prin sentinţa civilă nr. 2521/2011 pronunţată în dosar nr. 1702/208/2009, instanţa a admis acţiunea civilă formulată de reclamanţii RP şi RE împotriva pârâtului VI, pentru grăniţuire şi revendicare, precum şi cererea reconvenţională formulată de pârât împotriva reclamantului pentru revendicare.
Stabileşte linia de hotar dintre imobilul evidenţiat în CF 5176 Caransebeş nr.top. 2827/2 arabil în Valea Potocului cu casa nr. 3 din str. George Coşbuc de 1504 mp ( proprietatea reclamanţilor) şi imobilul evidenţiat în CF 31234 Caransebeş nr. top. 2841/1/4/1 de 274 mp ( proprietatea pârâtului) pe aliniamentul punctelor A, B, C conform variantei A a raportului de expertiză întocmit de ing. Tomoiagă Vasile.
Obligă pârâtul să lase în deplină proprietate reclamanţilor suprafaţa de teren configurată între punctele A, B, M, L ( schiţa tehnică fila 71 dosar), iar reclamanţii să lase în deplină proprietate pârâtului suprafaţa de teren configurată între punctele B, C, O, N ( aceeaşi schiţă tehnică).
Obligă pârâtul să plătească reclamanţilor 239 lei cheltuieli de judecată, şi compensează restul cheltuielilor.
Deliberând, constată:
Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. 1702/208/2009/18.06.2009 reclamanţii RP şi RE au chemat în judecată pârâtul VI, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să le lase în deplină proprietate şi posesie terenul evidenţiat în CF 5176 Caransebeş nr. top. 2827/2 Arabil în Valea Potocului cu casa nr. 3 din str. G. Coşbuc de 1504 mp şi să se stabilească linia de hotar ce desparte proprietăţile.
În motivarea acţiunii se arată că reclamanţii sunt proprietarii terenului arătat în petit, iar pârâtul este proprietarul terenului învecinat. Din terenul asupra căruia reclamanţii sunt pârâtul posedă aproximativ 50 mp fără nici un drept şi cu toate acestea refuză să le cedeze deplina proprietate şi posesie. Se mi arată că pârâtul a ridicat şi un gard care desparte cele două proprietăţi, gard care nu se află pe linia de hotar corectă.
Cererea a fost întemeiată în drept pe disp. art. 480 şi 584 şi urm. Cod civil.
Pârâtul a depus la data de 07.09.2009 întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care a solicitat stabilirea liniei de hotar, arătând că reclamanţii ocupă parte din terenul său, motiv pentru care a solicitat respingerea capătului de cerere privind revendicarea şi admiterea propriei sale cereri ce are acelaşi obiect.
În drept s-au invocat disp. art. 480 Cod civil.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri şi a fost efectuată o expertiză tehnică de specialitate având ca obiect identificarea imobilelor, stabilirea liniei de hotar şi stabilirea împrejurării că vreun dintre părţile din litigiu ar ocupa proprietatea celeilalte.
Din analiza tuturor acestor probe se reţine următoarele:
Asupra imobilului înscris în CF 5176 Caransebeş, nr. top. 2827/2 Arabil în Valea Potocului cu casa nr. 3 din str. George Coşbuc de 1504 mp sunt proprietari în cotă de 1/1 părţi bun comun reclamanţii RP şi RE. Acest imobil se învecinează cu imobilul înscris în CF 31234 Caransebeş nr. top. 2841/1/4/1 intravilan de 274 mp care este proprietatea pârâtului VI în cotă de 1/1 părţi. Între părţi au apărut unele divergenţe determinate de modul în care până în prezent au fost stabilite raporturile de vecinătate, astfel că în faţa instanţei de judecată atât reclamanta RE cât şi pârâtul VI au precizat că doresc ca linia de hotar dintre cele două imobile să o constituie o linie dreaptă ( astfel cum a fost configurată de către inginer Tomoiagă Vasile în suplimentul raportului de expertiză de la fila 71 dosar), şi nu una sinuoasă astfel cum a existat până în prezent.
Prin urmare, văzând atât lucrarea tehnică, cât şi acordul deplin al părţilor în privinţa aspectului menţionat, în baza art. 584 Cod procedură civilă linia de hotar dintre cele două imobile se va stabili pe aliniamentul punctelor A, B, C, conform raportului de expertiză întocmit de inginer Tomoiagă Vasile ( supliment, fila 71 dosar).
Stabilind linia de hotar în această variantă agreată de părţi, expertul a concluzionat că situaţia rezultată determină ca fiecare dintre părţile aflate în litigiu să ocupe parte din terenul proprietatea celeilalte. Suprafeţele ocupate au fost configurate în planul de expertiză tehnică judiciară, situaţia în acre făcând aplicarea disp. art. 480 instanţa va admite atât cererea principală, cât şi cererea reconvenţională având ca obiect revendicare imobiliară. Astfel, se va obliga pârâtul să şlas4e în deplină proprietate reclamanţilor suprafaţa de teren configurată între punctele A, B, M, L, iar reclamanţii se vor obliga să lase în deplin ă proprietate pârâtului suprafaţa de teren configurată între punctele B, C, O, N.
În baza art. 274 Cod procedură civilă se va obliga pârâtul să plătească reclamanţilor 239 lei cheltuieli de judecată, ( parte din cele solicitate, întrucât în privinţa grăniţuirii cheltuielile de judecată se suportă în mod egal de către părţile aflate în litigiu) şi va compensa restul cheltuielilor ce au reprezentat taxă timbru, timbru judiciar, onorarii avocaţiale şi onorariu pentru expertul tehnic.
