Insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurile băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile, iar la lit.a, se prevede că insolvenţa este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 90 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de creditor, prezumţia fiind relativă.
Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. II civ., de cont. adm. şi fisc., sent. nr. 388/2 martie 2012
Prin cererea de opoziţie formulată de creditorul S.C. VSV IG SRL Cluj-Napoca în dosarul de insolvenţă nr. 6489/ll2/20ll privind pe debitorul SC. BS SRL Bistriţa şi transpusă în prezentul dosar asociat pentru soluţionare s-a solicitat, în temeiul art.32 alin.2 din L.85/2006, revocarea încheierii de deschidere a procedurii insolvenţei faţă de debitorul SC. BS SRL Bistriţa şi să fie obligată debitoarea pârâtă la plata cheltuielilor de judecată.
Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Prin încheierea civilă nr.l/04.01.2012 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosar nr. 6489/112/2011 s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei la cererea debitorului S.C. BS SRL, în baza prev.art.27 şi 32 alin.l din L.85/2006.
Prin aceeaşi încheiere, a fost numit administratorul judiciar în condiţiile art.ll alin.l lit.c din acelaşi act normativ şi au fost fixate termenele prev.de art. 62 alin.l din lege.
In considerentele acestei hotărâri, s-a reţinut că prin cererea înregistrată la acest tribunal sub nr. de mai sus, debitoarea S.C. BS SRL a solicitat, ca în temeiul disp.art.27 din privind procedura insolvenţei, să se dispună deschiderea procedurii generale a insolvenţei, cu motivarea că se află în stare de insolvenţă iminentă, la 30.11.2011 obligaţiile către bugetul de stat fiind în valoare de 20.673 lei, către furnizori în sumă de 266.296 lei iar obligaţiile către alţi creditori în cuantum de 498.511 lei.
S-a arătat că societatea are ca obiect de activitate principală realizarea lucrărilor de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale precum şi activităţi de tâmplărie din aluminiu şi PVC, iar ca urmare a crizei economice şi financiare a scăzut drastic cererea de locuinţe şi volumul comenzilor pentru produsele realizate de societate.
S-a mai arată că s-a intenţionat reorganizarea societăţii pe baza unui plan de reorganizare judiciară.
S-au anexat la cerere actele prev. de art.28 alin.1 din Legea nr. 85/2006.
Tribunalul, a constatat că, sunt îndeplinite condiţiile pentru deschiderea procedurii generale a insolvenţei la cererea debitorului potrivit art.27 şi urm. şi art. 32 alin. l din L.85/2006, astfel că în baza prev. art. 11 alin.1 lit. a din acelaşi act normativ s-a admis cererea debitorului aşa cum a fost formulată.
Analizând cererea de opoziţie prin prisma criticilor formulate, tribunalul constată că această cerere este neîntemeiată, cu atât mai mult cu cât petenta se referă la insolvabilitate şi nu la insolvenţă, aşa cum este ea definitivă de L.85/2006.
Potrivit disp.art.3 pct.l din lege, insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurile băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile, iar la lit.a, se prevede că insolvenţa este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 90 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de creditor, prezumţia fiind relativă.
Pe de altă parte, tribunalul reţine că în cererea de deschidere a procedurii insolvenţei, debitorul a invocat faptul că se află în insolvenţă iminentă, potrivit disp.art.27 alin.2 din L.85/2006.
Potrivit disp.art.3 pct.l lit.b insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.
Din actele depuse la dosar de debitor conf. art.28 alin.l din L.85/2006, a rezultat că la data 30.ll.20ll, debitorul avea obligaţii către bugetul de stat în val.de 20.673 lei, către furnizori în sumă de 266.296 lei şi către alţi creditori în sumă de 498.5ll lei (în total datoriile însumau 785.480 lei).
In aceste condiţii, în care datoriile scadente nu puteau fi plătite cu fonduri băneşti disponibile, în mod justificat şi legal a fost deschisă procedura generală a insolvenţei, fiind incidente disp.art.27 alin.2, care se referă la starea de insolvenţă iminentă.
Pentru acest motiv, s-a apreciat de instanţă în prezentul dosar că nu este pertinentă suplimentarea probatoriului cerut de petentă, de a mai fi depuse încă odată actele prevăzute de art.28 alin.l din lege, care au fost depuse la dosarul nr.6489/112/2011, şi nici acte din care să rezulte că debitorul deţine bunuri în patrimoniul săi, întrucât insolvenţa,aşa cum s-a arătat, se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile, neavând relevanţă dacă în patrimoniul debitorului există bunuri mobile sau imobile şi valoarea acestora.
Petenta a mai criticat faptul că nu a fost notificat despre cererea de deschidere a procedurii, însă potrivit disp.art.27 alin.5 din L.85/2006, cererea debitorului se judecă de urgenţă în termen de 5 zile în camera de consiliu, fără citarea părţilor, iar notificările privind deschiderea procedurii şi a termenelor în care creditorii vor depune cerere de creanţă, conf. art.62 alin.l din lege, stabilite prin hotărârea de deschidere a procedurii, urmează să fie notificate de către administratorul judiciar, în condiţiile legii.
