Interdicţia concedierii salariatului în această perioadă
2. Indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă. Mod de calcul
C. muncii, art. 50 alin. (1) lit. b), art. 60 alin. (1) lit. a)
1. Concedierea nu poate fi dispusă pe durata incapacităţii temporare de muncă, cât timp contractul de muncă este suspendat de drept. Decizia de concediere nu este nulă câtă vreme efectele sale au fost suspendate până la încetarea incapacităţii temporare de muncă.
2. Pe perioada în care salariatul este în incapacitate temporară de muncă, acesta este îndreptăţit să primească o indemnizaţie, prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul.
C.A Piteşti, Secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie, decizia nr. 108/R-CM din 13 februarie 2008, portal.just.ro
Prin sentinţa nr. 602/CM din 3 octombrie 2007, pronunţată de Tribunalul Argeş, Secţia civilă, a fost admisă în parte contestaţia
formulată de contestatoarca F.P. în contradictoriu cu intimata SC L.D.A.R. SRL şi s-a constatat nulitatea absolută a decizici nr. 316 din 2 februarie 2007, emisă de intimată. Au fost respinse capetele de cerere privind reîncadrarea contestatoarei pe postul avut anterior, plata drepturilor băneşti şi a daunelor morale şi a fost obligată intimata la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 125 lei.
Pentru a se pronunţa astfel, majoritatea completului a reţinut următoarele: la data de 2 februarie 2007, contestatoarei i s-a emis decizia nr. 316, prin care s-a menţionat că se desface contractul de muncă al acesteia în temeiul art. 61 lit. a) coroborat cu art. 264 lit. f) C. muncii şi a contractului colectiv de muncă, reţinându-se că salariata a săvârşit abateri grave de la regulile stabilite prin contractul colectiv de muncă, constând în: efectuarea de acte de comerţ în incinta societăţii, propunerea unei sume de bani pentru a favoriza sustragerea de bunuri din firmă, nerespectarea timpului acordat pauzelor de masă, ameninţări adresate agentului de pază. In art. 3 din decizie se menţionează însă că salariata se afla în incapacitate temporară de muncă la data emiterii deciziei, urmând ca decizia să-şi producă totuşi efectele de la data încetării incapacităţii de muncă a acesteia.
Potrivit art. 50 alin. (1) lit. b) C. muncii, contractul individual de muncă se suspendă de drept pe durata concediului pentru incapacitate temporară de muncă. De asemenea, art. 60 alin. (1) lit. a) C. muncii interzice conccdierca salariaţilor pe durata incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin certificat medical, conform legii. Ambele părţi au recunoscut că de la data emiterii deciziei şi chiar în prezent contestatoarea se află în conccdiu medical, iar aceste concedii i-au fost înregistrate de cătrc intimată şi plătite corespunzător.
Cu toate că intimata a inserat în decizia de concediere menţiunea că îşi va produce efectele la data încetării incapacităţii temporare de muncă a contestatoarei, aceasta este nulă absolut potrivit art. art. 60 alin. (1) lit. a) C. muncii. Acest lucru nu o împiedică cu nimic pe intimată să emită o nouă decizie de concediere la data când contestatoarei îi va înceta incapacitatea temporară de muncă.
Astfel, coroborând dispoziţiile art. 50 alin. (1) lit. b) cu cele ale art. 60 alin. (1) lit. a) şi ale art. 76 C. muncii, instanţa a apreciat că decizia emisă de către intimată în perioada cât contestatoarea s-a aflat în incapacitate temporară de muncă este lovită de nulitate absolută.
întrucât şi în prezent contractul individual de muncă al contestatoarei este suspendat de drept ca urmare a incapacităţii temporare de muncă a acesteia, iar contestatoarea are şi în prezent calitatca de sala
riat al intimatei, s-a constatat că nu se poate dispune reintegrarea pe postul avut anterior, acest capăt de cerere fiind respins.
Neîntemeiat este şi capătul de cerere privind acordarea drepturilor băneşti ce i s-ar cuveni contestatoarei, pentru următoarele considerente: pe perioada în care contestatoarea este în incapacitate temporară de muncă este îndreptăţită să primească o indemnizaţie prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul. Aceasta a recunoscut personal că toate concediile medicale i-au fost achitate până în prezent de către intimată.
S-a constatat, astfel, că salariata nu a suferit niciun prejudiciu material şi, în consecinţă, nu sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 269 alin. (1) C. muncii. Astfel, a fost respinsă solicitarea contestatoarei privind acordarea drepturilor băneşti la zi.
împotriva sentinţei a declarat recurs intimata SC L.D.A.R. SRL.
Potrivit art. 60 alin. (1) lit. a) C. muncii, concedierea nu poate fi dispusă pe durata incapacităţii temporare de muncă, iar potrivit art. 50 lit. b) C. muncii, pe perioada amintită, contractul de muncă este sus-
pendat de drept. Insă, în cauza de faţă, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 60 alin. (1) lit. a) C. muncii, deoarece prin decizia contestată în prezenta cauză s-a dispus suspendarea efectelor acestei decizii de concediere până la încetarea incapacităţii temporare de muncă.
Drept urmare, decizia emisă nu este lovită de nulitate absolută, cum greşit a statuat instanţa de fond, care s-a pronunţat pe această excepţie, considerând, astfel, că nu mai este necesară analizarea, pe fondul cauzei, a probelor administrate.
