Instanţa nu poate considera că adunarea este nelegală doar pentru motivul că administratorul judiciar provizoriu deşi a fost notificat nu a asigurat convocarea şi secretariatul adunării ce avea ca singur punct de pe ordinea de zi tocmai înlocuirea sa.
Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. II civ., de cont. adm. şi fisc., sent. nr. 1466/25 octombrie 2011
Prin cererile înregistrate contestatorii PAG şi FS M & G INC, în calitate de creditori ai debitoarei SC M SRL au formulat contestaţii împotriva procesului verbal al adunării generale a creditorilor din data de 1.11.2010.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa în baza prevederilor art. 137 Cod procedură civilă se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care împiedică în totul sau în parte cercetarea în fond a pricinii.
Referitor la excepţia tardivităţii contestaţiei contestatorului PGA invocată de practicianul în insolvenţă BNP C SPRL, se constată că este neîntemeiată, deoarece adunarea creditorilor a avut loc în data de 1 noiembrie 2010 iar contestaţia a fost înregistrată la instanţă în data de 8 noiembrie 2010.
În condiţiile în care în data de 6 şi 7 noiembrie 2010 au fost zile de sâmbătă şi duminică, rezultă că contestaţia a fost înregistrată în termenul legal de 5 zile libere ce rezultă din coroborarea prev. art. 14 alin. 8 din cu privire la art. 101 Cod procedură civilă.
Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatorului PAG invocată de creditoarea BCR SA, se constată că şi această excepţie este nefondată, deoarece contestatorul se încadrează în categoria creditorilor îndreptăţiţi să participe la procedura insolvenţei, dar care au lipsit motivat de la şedinţa adunării creditorilor prevăzută de art. 14 alin. 7 din Legea nr. 85/2006, astfel cum rezultă din copiile ordinului de deplasare şi a foii de parcurs depuse la dosar.
Referitor la fondul cauzei se constată că în cauză problema litigioasă derivă din a se stabili care articol din Legea nr. 85/2006 este aplicabil în speţă şi anume dacă sunt aplicabile prev. art. 19 alin. 2, 21 şi 4 referitoare la creditorii sau creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea creanţelor, ori sunt aplicabile prev. art. 15 alin. 1 din lege referitoare la prezenţa titularilor de creanţe ce însumează cel puţin 30% din valoarea totală a creanţelor.
Or având în vedere modalitatea în care a procedat creditoarea BCR SA şi anume prin publicarea în BPI nr. 8312/27 septembrie 2010 a convocării adunării creditorilor nr. 2929/26.10.2011, pentru data de 1 octombrie 2010 cu precizarea obiectului ordinii de zi ca fiind alegerea unui administrator judiciar care să îl înlocuiască pe administratorul judiciar desemnat de judecătorul sindic la propunerea debitoarei, instanţa apreciază că în cauză nu sunt incidente disp. art. 19 alin. 2, 21 şi 4 ci sunt incidente disp. art. 15 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
În cauză ar fi incidente disp. art. 19 alin. 2 dacă în cauză nu ar fi fost nicio ofertă în condiţiile alin. 1, ceea ce nu a fost cazul în speţă unde au existat atât ofertă cât şi cererea debitoarei exprimată în acest sens, şi ar fi fost incidente prev. alin. 21 dacă creditoarea BCR SA ar fi decis înlocuirea lichidatorului judiciar fără consultarea adunării creditorilor ceea ce nu s-a întâmplat astfel cum s-a arătat mai sus.
Or în aceste circumstanţe, având în vedere că la adunarea creditorilor convocată pentru data de 1 noiembrie 2010 au participat creditorii BCR SA ce deţine 39,69% din totalul creanţelor şi ING Bank ce deţine 10,04% din totalul acestora, împreună totalizând 49,73%, instanţa constată că în cauză este îndeplinită cerinţa prevăzută de disp. art. 15 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 referitoare la cuantumul de 30% din valoarea totală a creanţelor.
Se mai reţine că la acest articol nu se face vorbire de recomandarea creditorilor şi că cei doi contestatori nu indică ce prejudiciu li s-a produs prin înlocuirea administratorului judiciar desemnat iniţial la propunerea debitoarei în condiţiile în care creanţele lor nu suferă nici o modificare prin luarea acestei măsuri.
De asemenea instanţa nu poate considera că adunarea este nelegală doar pentru motivul că administratorul judiciar provizoriu deşi a fost notificat nu a asigurat convocarea şi secretariatul adunării ce avea ca singur punct de pe ordinea de zi tocmai înlocuirea sa.
În acest sens se mai reţine că convocarea adunării creditorilor a fost făcută cu respectarea prev. art. 7 şi 14 din Legea nr. 85/2006 referitoare la publicarea în BPI şi la menţionarea ordinii de zi, iar prevederea referitoare la citarea conform dispoziţiilor Codului de procedură civilă nu este aplicabilă convocării în afara instanţei a unei adunări a creditorilor făcută la iniţiativa unuia dintre creditori.
În final se mai reţine că hotărârea de înlocuire a administratorului judiciar a fost adoptată în mod legal cu unanimitatea creditorilor prezenţi la adunare.
