Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut in ceea ce priveste pedepsele accesorii, ca natura faptei comise conduce la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitiul drepturilor de natura electorala, prevazute de art.64 lit.a teza a II-a si lit.b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau în functii elective publice, precum si dreptul de a ocupa o functie implicând exercitiul autoritatii de stat, motiv pentru care exercitiul acestora va fi interzis inculpatului pe perioada executarii pedepsei, in temeiul art.71 Cod penal.
Nu se va interzice inculpatului dreptul de a alege, ci doar pe cel de a fi ales, având in vedere exigentele CEDO, reflectate in cauza Hirst împotriva Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, in care Curtea a apreciat, pastrând linia stabilita prin decizia Sabou si Pârcalab împotriva României, ca nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuind sa fie dispusa in functie de natura faptei sau de gravitatea deosebita a acesteia. Or, fapta care a facut obiectul prezentei cauze nu are conotatie electorala, asa încât dreptul de a alege nu va fi interzis.
Dreptul de a fi ales se impune însa a fi interzis, întrucât condamnatii nu ar putea reprezenta un model de conduita pentru cetateni.
