Legea nr. 188/1999, art. 79 alin. (2)
Eliberarea dintr-o funcţie publică de conducere, ce s-a desfiinţat ca urmare a reorganizării instituţiei publice, şi numirea într-o funcţie publică de execuţie corespunzătoare nu echivalează cu o modificare a raportului de serviciu, astfel că, în această situaţie, îndeplinirea condiţiei acordului scris al funcţionarului public nu mai este necesară.
I.C.C.J., Secţia de administrativ şi fiscal, decizia nr. 712 din 2 martie 2006, www.scj.ro
Prin acţiuni separate, dar ulterior conexate de către Curtea de Apel Galaţi, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul L.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pe de o parte, anularea Ordinului nr. 298 din 29 aprilie 2005, emis de pârât, şi. pe de altă parte, suspendarea menţionatului ordin până la soluţionarea cauzei.
Reclamantul a arătat că, prin ordinul contestat, pârâtul a dispus eliberarea sa din funcţia de director executiv al Direcţiei Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare Focşani şi trecerea în funcţia de consilier superior, în temeiul H.G. nr. 333/2005 pentru reorganizarea direcţiilor teritoriale de regim silvic, că sus-menţionatul ordin nu este motivat în fapt şi în drept, fiind emis după ce într-o acţiune disciplinară pornită împotriva sa s-a dispus suspendarea măsurii disciplinare a trecerii sale într-o funcţie inferioară.
Curtea de Apel Galaţi, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea, a dispus anularea Ordinului nr. 298 din 29 aprilie 2005 emis de pârât şi a repus reclamantul în funcţia anterior deţinută, cu plata drepturilor salariale cuvenite la zi, instanţa reţinând că ordinul atacat este vădit şicanator, întrucât autoritatea emisese deja, la data de 21 aprilie 2005, un alt ordin de trecere disciplinară a acestuia în aceeaşi funcţie de execuţie şi, pe de altă parte, au fost încălcate prevederile art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, potrivit cărora la trecerea într-o funcţie inferioară este necesar acordul scris al funcţionarului public.
Pârâtul a declarat recurs, susţinând că instanţa de fond a adoptat o soluţie netemeinică şi nelegală, în cauză nefiind vorba de mutarea reclamantului în cadrul altui compartiment pentru a fi necesar acordul scris al acestuia, ci de eliberarea lui din funcţia publică de conducere şi numirea lui într-o funcţie publică de execuţie corespunzătoare, ca urmare a reorganizării instituţiei publice şi a desfiinţării funcţiei publice de conducere.
Recursul este întemeiat. Ordinul nr. 298 din 29 aprilie 2005, prin care reclamantul a fost eliberat din funcţia publică de conducere de director executiv al D.T.R.S.V. Vâlcea, a fost emis de Ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în baza prevederilor H.G. nr. 333/2005 pentru reorganizarea direcţiilor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare în inspectorate teritoriale de regim silvic şi de vânătoare.
H.G. nr. 333/2005 a fost adoptată în baza art. 12 din O.U.G. nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul
administraţiei publice centrale, carc, la art. 5, dispune că direcţiile teritoriale de regim silvic şi vânătoare, constituite în baza O.G. nr. 41/2004, se reorganizează ca inspectorate teritoriale de regim silvic şi de vânătoare, instituţii publice cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Prin art. 3 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă au fost desfiinţate inspectoratele teritoriale de regim silvic şi cinegetic, instituţii cu personalitate juridică din subordinea Gărzii de Mediu, atribuţiile şi posturile acestor inspectorate fiind preluate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Astfel, prin H.G. nr. 333/2005, art. 7 pct. B, inspectoratele de regim silvic şi de vânătoare au dobândit atribuţiile specifice controlului silvic şi controlului activităţii de vânătoare.
Este adevărat că, potrivit art. 4 din H.G. nr. 330/2005, funcţia de inspector şef este echivalentă cu cea de director executiv, însă atribuţiile celor două funcţii sunt diferite, fiind apreciat cu peste 50%, împrejurare confirmată şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, care a acordat aviz favorabil pentru organizarea concursului în vederea ocupării funcţiilor de inspector şef şi inspector şef adjunct din cadrul inspectoratelor respective.
Astfel fiind, în mod greşit a reţinut instanţa de fond, chiar dacă în textul ordinului atacat se foloseşte expresia „şi se mută”, că în cauză ar fi fost vorba de o modificare a raportului de serviciu prin mutarea în cadrul altui compartiment al instituţiei publice, în timp ce este evident că reclamantul a fost eliberat din funcţia publică de conducere, carc s-a desfiinţat ca urmare a reorganizării instituţiei publice, el fiind
numit într-o funcţie publică de execuţie corespunzătoare.
In concluzie, instanţa de fond a aplicat în mod greşit prevederile art. 79 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, republicată, care nu aveau incidenţă asupra raportului juridic dedus judecăţii, astfel că nu era necesar acordul scris al reclamantului, nefiind vorba de mutarea sa în cadrul altui compartiment, ci de numirea sa într-o funcţie publică de execuţie, ca urmare a eliberării din funcţia publică de conducere.
