C. muncii, art. 41
■ Prevederile Contractului colectiv de muncă sunt obligatorii pentru părţi şi se aplică în mod egal tuturor salariaţilor.
■ Potrivit Contractului colectiv de muncă unic al Societătii Naţionale a Sării, negocierea salariilor brute individuale se face în limita fondului total destinat plăţii salariilor; salariile individuale de bază brute negociate conform prevederilor acestui contract nu vor putea fi inferioare celor avute de salariaţi la data negocierii, cu condiţia păstrării funcţiei avute sau ocupării uneia similare.
■ Salariaţii care nu vor să semneze actul adiţional la contrac-
tul individual de muncă vor fi analizaţi la nivelul conducerii exe-
cutive, care va stabili salariul de bază brut individual, cu ocazia consultării organizaţiei sindicale, decizia fiind definitivă; în cazul în care salariatul refuză şi această ultimă decizie, salariatului i se va menţine salariul negociat anterior.
■ Decizia de stabilire a salariului nu reprezintă o modificare unilaterală a contractul de muncă, ci angajatorul, prevalându-se de dreptul său izvorât din Contractul colectiv de muncă, a oferit
un salariu majorat salariatului, în limita procentului negociat, în caz de neacceptare, aşa cum se menţionează expres în conţinutul actului, salariul urmând să rămână acelaşi, astfel că niciunul dintre elementele contractului individual de muncă nu s-a modificat unilateral.
C.A. Alba lulia, s. civ., confl. mun. şi asig. soc., decizia civilă nr. 745/2008, în Jurindex
Prin sentinţa civilă nr. 115/2008, pronunţată de Tribunalul Alba, s-a respins cererea de intervenţie în interes propriu formulată de interve-nientul Federaţia Sindicală S.B. şi s-a admis cererea de intervenţie în favoarea reclamantului, formulată de intervenientul Sindicatul Independent A. Ocna M. Totodată, s-a admis acţiunea formulată de reclamantul I.D. împotriva pârâtei Societatea Naţională a Sării S.A. B – Sucursala T. Ocna M. şi, ca urmare, s-a anulat decizia nr. 29/25.06.2007, emisă de pârâtă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că, în baza CCM unic pe anul 2007 al Societăţii Naţionale a Sării SA, s-a încheiat protocolul nr. 1001/9.03.2007, prin care s-a stabilit negocierea salariilor brute de bază cu 17%. Negocierea individuală a avut lor în perioada 5.04.2007-9.05.2007.
In aplicarea dispoziţiilor art. 37, art. 38, art. 41, art. 157, art. 281, art. 144, art. 148-152 C. muncii, s-a apreciat că la renegocierea salariului trebuie avute în vedere aceleaşi criterii ca şi la negociere, respectiv competenţa individuală, capacitatea şi experienţa salariatului, gradul de complexitate al lucrărilor, instanţa având competenţa de a verifica respectarea legalităţii modificării contractului individual de muncă, şi nu să stabilească un salariu angajatului.
In acest context, în speţă, instanţa a reţinut că, în condiţiile în care angajatorul nu a stabilit niciun fel de criterii pentru efectuarea negocierii, se poate concluziona că nu a avut loc o negociere reală, ci o impunere unilaterală a unui salariu arbitrar.
S-a mai reţinut că la cele 3 runde de negocieri (din 23.04.2007,
3.05.2007 şi 14.06.2007) nu s-au încheiat procese-verbale, din care să rezulte modalitatea de negociere, astfel încât s-a apreciat că s-au încălcat drepturile salariatului prevăzute de art. 39 lit. d) şi k) C. muncii.
Decizia nr. 29/25.06.2007 s-a considerat a fi nulă, întrucât aceasta, fiind emisă în baza art. 168 alin. (3) C. muncii, nu poate modifica unilateral contractul individual de muncă al angajatului.
Cererea de intervenţie în interes propriu formulată de Federaţia Sindicală S. s-a apreciat, ca nefondată, câtă vreme intervenientul nu pretinde drepturi proprii conform art. 49 alin. (2) C. proc. civ., ci, în realitate, formulează o cerere de intervenţie în interesul pârâtei, fară a dori să precizeze expres cererea în acest sens.
împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Societatea Naţională a Sării SA B. – Sucursala T. Ocna ML, solicitând admiterea acestuia şi desfiinţarea hotărârii atacate.
In expunerea de motive, se arată că decizia atacată nu este nulă, întrucât ea constată că oferta salarială a fost refuzată, astfel că salariatul a rămas cu un salariu de 869 lei, şi nu de 940 lei, din cauza refuzului său, şi nu pentru alte considerente.
In privinţa neasistării salariatului de un membru de sindicat la negocieri, se arată că acest lucru reprezintă o acţiune a salariatului de a depune diligenţe în acest sens, conform art. 144 alin. (2) CCM unic al Societăţii Naţionale a Sării SA B. pe anul 2007.
Susţine că au avut loc negocieri în datele de 23.04.2007 şi 3.05.2007, iar la 14.06.2007 s-a analizat cererea reclamantului de către conducerea executivă, în prezenţa liderului sindical, fiindu-i menţinută oferta salarială de 940 lei.
Mai susţine că sentinţa atacată cuprinde motive contradictorii şi că instanţa a interpretat greşit actul dedus judecăţii, sens în care invocă dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 8 C. proc. civ. şi art. 312 pct. 4 C. proc. civ.
Federaţia Naţională Mine Energie B. a formulat cerere de intervenţie în interesul salariatului, prin care a înţeles să apere interesul membrului lor, I.D.
Verificând legalitatea şi temeinicia sentinţei atacate, prin prisma aspectelor critice invocate, cât şi potrivit dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., Curtea apreciază recursul de faţă ca fondat, urmând a-1 admite, în temeiul art. 312 C. proc. civ., raportat la art. 81 din Legea nr. 168/1999, pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse:
Reclamantul este angajatorul societăţii pârâte începând cu 06.01.1981, fiind încadrat pe postul de electrician. Unitatea pârâtă a procedat la negocierea salariilor angajaţilor în lunile aprilie, mai şi iunie 2007.
Potrivit art. 168 CCM unic al Societăţii Naţionale a Sării pe anul 2007, semnat de reprezentanţii patronatului şi reprezentanţii salariaţilor, Federaţia Sindicală S., înregistrat la DMSSF B. sub nr. 6941/19.12.2006, negocierea salariilor brute individuale, în baza prezentului contract, se face în limita fondului total destinat plăţii salariilor, stabilit în funcţie de posibilităţile financiare reale ale fiecărei sucursale, respectiv secţie,
scctor, după caz, de comun acord cu sindicatele, cu rcspectarca tuturor prevederilor legale în vigoare, astfel încât plata salariilor să poată fi asigurată din veniturile proprii programate [alin. (1)].
Salariile individuale de bază brute negociate conform prevederilor prezentului contract nu vor putea fi inferioare celor avute de salariaţi la data negocierii, cu condiţia păstrării funcţiei avute sau ocupării uneia similare [alin. (2)].
Salariaţii care nu vor să semneze actul adiţional la contractul individual de muncă vor fi analizaţi la nivelul conducerii executive, care va stabili salariul de bază brut individual, cu ocazia consultării organizaţiei
sindicale, decizia fiind definitivă. In cazul în care salariatul refuză şi această ultimă decizie, salariatului i se va menţine salariul negociat anterior[ alin. (3)].
Potrivit Protocolului încheiat între sindicatele reprezentative şi semnatare ale CCM unic pe anul 2007 al Societăţii Naţionale a Sării SA
B. cu patronatul acestei societăţii, înregistrat sub nr. 1001/09.03.2007, s-a convenit că „negocierea salariilor de bază brute se va face cu o majorare medie de 17% aplicată fondului de salarii brute individuale …, urmând ca majorarea salarială să opereze începând cu data de 01.02.2007”.
în speţă, conformându-se acestei prevederi contractuale, pârâta-recu-rentă a iniţiat procedura negocierii. De altfel, acest aspect reiese din răspunsul reclamantului la interogatoriu, prin care recunoaşte că în momentul negocicrii salariului şi al prezentării ofertei salariale a fost asistat de către liderul sindicatului din care reclamantul făcea parte în acel moment, în acelaşi sens reiese şi din depoziţiile martorilor.
Faptul că, în urma discuţiilor purtate, părţile nu au ajuns la un acord în ce priveşte cuantumul salariului, motiv pentru care recurentul-recla-mant a refuzat să semneze actul adiţional şi a intrat în altă organizaţie sindicală, nu înseamnă că între părţi nu s-a derulat procedura negocierii.
In acest context, în mod justificat intimata a făcut aplicarea prevederilor art. 168 alin. (3) CCM, stabilind prin decizia nr. 29/25.06.2007, care face obiectul litigiului de faţă, un salariu în cuantum de 940 lei, începând cu data de 01.02.2007 în favoarea reclamantului, iar în caz de refiiz „i se va menţine salariul anterior de 869 lei”.
Susţinerile reclamantului-intimat, în sensul că art. 168 alin. (3) CCM nu este aplicabil salariatului în cauză, sunt nefondate, deoarece, potrivit art. 4 CCM al S.N.S. SA B., „prevederile prezentului contract sunt obligatorii pentru părţi şi se aplică în mod egal tuturor salariaţilor …” în acelaşi sens, potrivit art. 9 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, „prevederile contractului colectiv de muncă produc
cfectc pentru toţi salariaţii din unitate, indiferent de data angajării sau de afilierea lor la o organizaţie sindicală din unitate”.
De asemenea, decizia atacată nu reprezintă o modificare unilaterală a contractului individual de muncă, ci pârâta, prevalându-se de dreptul său izvorât din art. 168 CCM, a oferit un salariu majorat salariatului în cauză, în limita procentului negociat, în caz de neacceptare, aşa cum se menţionează expres în conţinutul actului, salariul urmând să rămână acelaşi, deci, niciunul dintre elementele contractului individual de muncă nu s-a modificat unilateral.
Drept urmare, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., a fost admis recursul de faţă, a fost modificată sentinţa atacată, în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantul l.D. Pe cale de consecinţă, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 49-55 C. proc. civ., Curtea a respins şi cererea de intervenţie accesorie în favoarea reclamantului formulată de inter-venientul Sindicatul Independent A. Ca o consecinţă a respingerii acţiunii, în baza art. 274 C. proc. civ., a fost înlăturată obligaţia pârâ-tului-recurent de plată a cheltuielilor de judecată de la instanţa de fond. S-au menţinut în rest celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate. De asemenea, ca urmare a admiterii recursului pârâtei şi a respingerii acţiunii reclamantului, în temeiul art. 49-55 C. proc. civ., cererea de intervenţie în interesul salariatului I.D., formulată de intervenienta Federaţia Naţională Mine Energie B., a fost respinsă în consecinţă.
