Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelantul-reclamant M. A. domiciliat în Tg.Mureş, str.Bogatei, nr.16, jud.Mureş, împotriva sentinţei civile nr. 3090 din data de 22 aprilie 2009 pronunţată de Judecătoria Târgu-Mureş în dosarul nr. 1704/320/2006
La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părţilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată depuse la dosar prin registratura instanţei concluzii scrise din partea părţilor.
Mersul dezbaterilor şi susţinerile în fond ale părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 20 mai 2010, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, când s-a dispus amânarea pronunţării deciziei pentru data de 27 mai 2010.
T R I B U N A L U L
Prin sentinţa civilă nr. 3090/22 aprilie 2009 pronunţată de Judecătoria Tg. Mureş în dosarul nr. 1704/320/2006, a fost respinsă cererea formulată de reclamantul M. A. în contradictoriu cu pârâţii N. I, şi N. T. ca fiind neîntemeiată. Şi s-a dispus obligarea reclamantului să plătească pârâţilor suma de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că, prin cererea introductivă, reclamantul a solicitat instanţei ca pe calea ordonanţei preşedinţiale, să dispună obligarea pârâţilor la repararea zidului de calcan, care constituie zidul despărţitor dintre proprietăţile părţilor, de către o firmă de construcţie specializată şi dezinfectarea peretelui de ciupercile de case, ce invadaseră imobilul, precum şi hidroizolarea peretelui respectiv, obligarea pârâţilor să respecte hotarul stabilit dintre cele două proprietăţi, să înlăture centura de beton cu care şi-au împrejmuit casa şi să-şi readucă acoperişul pe linia hotarului proprietăţii lor, iar în subsidiar a solicitat ca instanţa să încuviinţeze efectuarea tuturor reparaţiilor necesare pe cheltuiala pârâţilor.
Ulterior reclamantul şi-a precizat cererea de chemare în judecată, în sensul că a solicitat ca aceasta să se judece pe calea dreptului comun şi nu pe calea specială a ordonanţei preşedinţiale.
Din analiza materialului probator, instanţă a constatat că potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de către ing. M. C., în prezent nu sunt urme de mucegai sau pete de umezeală pe pereţii casei pârâţilor iar pardoseala a fost realizată din parchet lamelar care este rezistent la ciuperci şi nu poate fi infestat şi prin urmare a respins cererea.
Privitor la cererea reclamantului de obligare a pârâţilor la respectarea hotarului stabilit dintre cele două proprietăţi, înlăturarea centurii de beton cu care pârâţii şi-au împrejmuit casa, readucerea acoperişului pe linia hotarului proprietăţii sale, instanţa a reţinut că, potrivit aceluiaşi raport de expertiză, îndepărtarea centurii de beton care protejează hidroizolaţia casei pârâţilor poate duce la deteriorarea hidroizolaţiei cu consecinţe dăunătoare pentru ambele părţi , fiind deci în interesul ambilor păstrarea centurii de beton astfel cum a fost aplicată pentru prevenirea unor pagube iminente. De asemenea, din acelaşi raport de expertiză, rezultă că, acoperişul casei pârâtului nu depăşeşte linia de hotar dintre cele două proprietăţi. În consecinţă , şi această cerere a reclamantului a fost respinsă.
Totodată, instanţa a făcut aplicarea prevederilor art. 274 Cod de procedură civilă .
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul, solicitând admiterea apelului, modificarea sentinţei atacate în sensul admiterii cererii introductive, cu cheltuieli de judecată.
Se arată în motivarea apelului că instanţa de fond în mod greşit s-a pronunţat asupra cererii cu privire la înlăturarea centurii de beton, întrucât o cerere similară a format obiectul dosarului nr. 698/2006 al Judecătoriei Tg. Mureş, cererea fiind admisă iar judecarea apelului promovat împotriva hotărârii pronunţate a fost suspendat până la soluţionarea prezentei cauze – în consecinţă, nu se mai justifica pronunţarea instanţei asupra acestui petit.
Se mai arată că, în dosarul nr. 698/2006 al Judecătoriei Tg. Mureş a fost efectuată o expertiză completă, prin care s-a stabilit faptul că imobilul construcţie are fundaţia de cărămidă, care absoarbe apa, nefiind executată nici hidroizolaţia peste fundaţia de cărămidă şi de asemenea s-a stabilit că pârâtul a adus sub parchetul din cameră zgură de locomotivă contaminată cu ciuperci care au infectat zidul cu scheletul de lemn.
Se susţine prin declaraţia de apel că asupra cererii de reparare a zidului de calcan, instanţa de fond nu s-a pronunţat, menţionând doar că proprietarii vecini au obligaţia de a depune diligenţele necesare în vederea menţinerii unor bune relaţii de vecinătate.
Sub acest aspect, se arată că anterior, pârâţii au formulat o cerere de ordonanţă preşedinţială prin care au solicitat acordul pentru repararea zidului despărţitor, cerere cu care apelantul a fost de acord, în acţiunea formulată chiar aceştia arătând că locuinţa lor a suferit degradări prin infiltrarea apei şi că astfel în structura de lemn au apărut ciuperci. Apelantul susţine că a permis intrarea în imobilul său pentru efectuarea lucrării, însă nici o lucrare nu a fost efectuată în vederea eradicării ciupercii de casă, ci doar s-a acoperit partea de sus a casei cu bucăţi de carton din bitum peste scândura infestată iar partea din mijloc a peretelui a fost acoperită cu placaj din poliester.
În ceea ce priveşte expertiza efectuată în cauză, se susţine că aceasta se bazează strict pe declaraţiile pârâtului şi nu corespunde realităţii . În concret, se arată că pe partea deasupra solului este montată o centură de beton de proastă calitate, pe care s-a prins prin cuie o bucată de plastic – care în prezent este desfăcută – şi care menţine apa după ploaie, nepermiţând scurgerea acesteia. Întrucât ciuperca avansează sub aceste materiale de plastic, acestea cad de pe perete , reprezentând un pericol. De asemeni, scheletul de lemn nu a fost nici schimbat şi nici tratat cu o soluţie dezinfectantă.
În drept au fost invocate prevederile art. 282 şi urm. Cod de procedură civilă.
Alăturat declaraţiei de recurs au fost depuse planşe fotografice ale imobilului .
Prin întâmpinare, intimatul N. I, a solicitat respingerea apelului, arătând în acest sens că lucrările la peretele de calcan al imobilului proprietatea sa au fost executate de specialişti, iar expertiza efectuată în cauză a concluzionat că lucrările au fost de bună calitate, în prezent nemai existând urme de mucegai sau pete de umezeală pe pereţii casei intimatului. Se mai arată prin întâmpinare că nu a fost posibilă repararea în totalitate a peretelui de calcan, atât datorită opoziţiei apelantului cât şi faptului că acesta are construit lângă perete un garaj, motiv pentru care intimatul a promovat o acţiune – ce formează obiectul dosarului nr. 5920/320/2008 al Judecătoriei Tg. Mureş – şi prin care s-a solicitat eliberarea peretelui prin mutarea garajului . Se susţine că reaua-credinţă a reclamantului –apelant rezidă din aceea că acesta a distrus o parte din reparaţiile făcute la peretele de calcan, prin dislocarea cartonului de bitum care a fost fixat peste scândura afectată.
Alăturat întâmpinării au fost depuse copii după: sentinţa civilă nr. 2800/ 15.06.2006 a Judecătoriei Tg. Mureş, copia cererii de chemare în judecată ce formează obiectul dosarului nr. 698/2004 al Judecătoriei Tg. Mureş şi plângerea penală formulată împotriva apelantului.
La dosarul cauzei în apel au fost depuse înscrisuri şi s-a dispus efectuarea unei expertize de specialitate.
Părţile au formulat concluzii scrise.
Examinând legalitatea şi temeinicia hotărârii primei instanţe sub aspectul motivelor de apel şi în considerarea caracterului devolutiv al apelului consacrat de dispoziţiile art.294, art. 295 Cod de procedură civilă, tribunalul reţine următoarele considerente:
În ceea ce priveşte susţinerile apelantului că instanţa s-a pronunţat asupra cererii cu privire la îndepărtarea centurii de beton – în condiţiile în care fusese deja pronunţată o hotărâre, tribunalul constată că prin cererea introductivă, reclamantul apelant a formulat un astfel de petit, acesta nu a înţeles să renunţe la judecarea petitului respectiv şi nici nu a înţeles să aducă la cunoştinţa instanţei existenţa pe rol a unui litigiu similar şi invoce litispendenţa, prin urmare, instanţa avea obligaţia să se pronunţe asupra tuturor capetelor de cerere cu care a fost sesizată.
Referitor la soluţia dată de instanţă cu privire la acest petit, respectiv respingerea sa în condiţiile în care raportul de expertiză efectuat în cauză a concluzionat că îndepărtarea acestei centuri de beton ar duce la deteriorarea hidroizolaţiei , tribunalul reţine că această soluţie nu a fost criticată decât prin prisma faptului că nu se impune ca instanţa să se mai pronunţe asupra ei; pe de altă parte, ca urmare a efectuării în cale de atac a unei noi lucrări de expertiză, a reieşit că nu se impune desfiinţarea centurii de beton (ci eventuala sa remediere).
În ceea ce priveşte al doilea petit al cererii introductive, referitor la repararea zidului de calcan dintre imobile , tribunalul are în vedere că în faţa primei instanţe au fost efectuate 2 expertize de specialitate. Astfel, expertiza efectuată de expertul Dumitraşcu Sergiu Romeo (filele 52-58 dosar fond) a concluzionat în sensul că între părţi nu a existat o colaborare între părţi pentru eliminarea ciupercii din casă, însă şi faptului că datorită lucrărilor realizate nu este posibilă stabilirea prezenţei în continuare a ciupercii de casă sau pericolul de extindere, iar expertiza efectuată de expert M. C. (filele 193-197 dosar fond) a constatat că nu mai sunt urme de mucegai sau urme de umezeală pe pereţi , iar pardoseala a fost realizată din parchet lamelar care este rezistent la ciuperci şi nu poate fi infectat.
Pornind de la concluziile acestor lucrări de specialitate, prima instanţă a constatat că cererea reclamantului apelant nu este întemeiată.
Cu toate acestea, trebuie observat că în dosarul nr.698/ 2004 al Judecătoriei Tg. Mureş, într-o cauză promovată de pârâţii din prezenta cauză, s-a constat prin expertiză ( filele 218 – 266 dosar fond) că datorită acţiunii destructive a „ciupercii de casă” s-a produs degradarea parchetului, mobilierului şi a elementelor de lemn din structura pereţilor casei proprietatea familiei N. şi că deşi au fost realizate în anul 2003 lucrări de remediere , în anul 2004 infecţia cu ciuperci de casă a reapărut şi a produs din nou degradarea parchetului, a elementelor din lemn ale scheletului structurii pereţilor şi a mobilierului, fiind în final recomandată consultarea unor specialişti în domeniu, atât pentru găsirea soluţiei corespunzătoare pentru reabilitate cât şi pentru executarea lucrărilor de reabilitare printr-o firmă specializată în domeniul protecţiei lemnului. În acest context , a fost pronunţată de Judecătoria Tg. Mureş sentinţa civilă nr. 2800/2006 prin care s-a dispus obligarea pârâtului din prezenta cauză de a permite efectuarea lucrării de reabilitare pe proprietatea sa – hotărâre care a fost pusă în executare, în condiţiile în care potrivit proceselor verbale întocmite de judecătoresc, reclamantul apelant din prezenta cauză a refuzat iniţial să permită accesul în curtea imobilului său.
Expertiza de specialitate efectuată în cursul soluţionării apelului ( filele 79-83) arată că lucrările efectuate la imobilul construcţie al intimaţilor, pe latura dinspre vecinul reclamant apelant au constat în: executarea unei centuri de beton, executarea hidroizolaţiei verticale în dreptul soclului şi termoizolaţia peretelui de calcan, însă aceste lucrări nu au fost executate corespunzător, lucrarea de hidroizolaţi executată în fapt permiţând introducerea umezelii în elementele de construcţie (ceea ce duce la propagarea ciupercii), astfel încât se recomandă refacererea urgentă a acestei lucrări – cu respectarea normelor tehnice privind izolaţiile .
Coroborând toate aceste concluzii, tribunalul conchide că pârâţii intimaţi din prezenta cauză au fost cei care au demarat procedurile în vederea obţinerii unei hotărâri judecătoreşti prin care să le fie permis accesul în curtea reclamantului intimat pentru efectuarea lucrărilor necesare la imobilul ce le aparţine, aceştia având interes în realizarea acestor reparaţii în lipsa cărora imobilul se degradează; lucrările efectuate ulterior nu au fost corespunzătoare ( potrivit expertizei efectuate în faţa instanţei de apel) întrucât nu au înlăturat posibilitatea de introducere a umezelii în elementele de construcţie (umezeala fiind, potrivit expertizei efectuate de expert Kocs Ludovic în dosarul nr. nr.698/ 2004 al Judecătoriei Tg. Mureş unul din factorii care duce la proliferarea ciupercii lacrimogene „ ciupercă de casă” şi la răspândirea acesteia), impunându-se deci executarea acestor lucrări de către o firmă specializată şi cu respectarea normelor tehnice.
În consecinţă, pentru considerentele mai sus arătat, tribunalul, în temeiul art. 296 Cod de procedură civilă, urmează a admite apelul dedus judecăţii şi pe cale de consecinţă va schimba în parte hotărârea atacată, în sensul că va admite în parte cererea introductivă formulată de reclamantul M. A. şi va dispune obligarea pârâţilor la repararea zidului de calcan dintre imobilele situate în Tg. Mureş, str. Bogatei, nr. 16 şi 18 de către o firmă specializată în construcţii şi dezinfectarea peretelui, în caz de refuz autorizând reclamantul să efectueze aceste lucrări pe cheltuiala pârâtului, respingând totodată restul cererilor formulate şi eliminând dispoziţia de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În temeiul prevederilor art. 274 Cod de procedură civilă, va dispune obligarea pârâţilor intimaţi la plata sumelor de 902,22 lei şi respectiv 241,85 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanţă şi în apel, constând în taxă de timbru, timbru judiciar şi onorariu avocaţial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE
Admite apelul declarat de apelantul M. A., cu domiciliul în Tg. Mureş, str. Bogatei, nr. 16, jud. Mureş, împotriva Sentinţei civile nr. 3090 din 22.04.2009, pronunţată de Judecătoria Tg. Mureş, în dosarul nr. 17014/320/2006.
Schimbă în parte hotărârea atacată, în sensul că:
Admite în parte cererea formulată de reclamantul M. A., în contradictoriu cu pârâţii N. I,, cu domiciliul în Tg. Mureş, str. Bogatei, nr. 18, jud. Mureş şi N. T., cu domiciliul în Tg. Mureş, str. Petru Dobra, nr. 11, ap. 7, jud. Mureş şi în consecinţă:
Obligă pârâţii la repararea zidului de calcan dintre imobile situate în Tg. Mureş, str. Bogatei, nr. 16 şi 18, de către o firmă specializată în construcţii (îndepărtare tencuială veche, hidroizolare şi tencuire) şi dezinfectarea peretelui, iar în caz de refuz autorizează pe reclamant să efectueze reparaţiile respective printr-o firmă specializată, pe cheltuiala pârâţilor.
Respinge restul pretenţiilor.
Obligă pârâţii, în solidar la plata către reclamant a sumei de 902,22 lei, cheltuieli de judecată în primă instanţă.
Obligă intimaţii, în solidar, la plata către apelant a sumei de 241,85 lei, cheltuieli de judecată, în apel.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică azi 27 Mai 2010
