Prin încheierea nr.81/19 februarie 2004, a Tribunalului Dolj, s-a admis cererea lichidatorului şi s-a încuviinţat distribuirea fondurilor către BCR – 1.003.886.588 lei, AFP -128.965.500 lei şi lichidatorului 117.741.337 lei, reţinându-se că activul vândut era grevat de sarcini, potrivit contractelor de ipotecă încheiate de debitor cu creditorul BCR.
Împotriva încheierii a declarat recurs creditorul AFP care a susţinut că, distribuirea este nelegală, deoarece creditorul recurent a dobândit un drept de ipotecă, potrivit art.143 alin.6 Cod procedură fiscală, asupra bunurilor valorificate ca urmare a aplicării sechestrului de către organele sale de la 29 mai 2001 şi înscris la Biroul de Carte Funciară la 7 iunie 2001, aşa încât sumele trebuiau distribuite proporţional între BCR şi AFP .
Prin decizia nr.302 din 26 aprilie 2004, Curtea de Apel a respins recursul , motivând că distribuirea fondurilor se realizează conform tabelului definitiv al creanţelor care cuprinde toate obligaţiile debitorului, iar în tabel creanţa recurentului nu a fost trecută ca fiind garantată cu ipotecă, aşa încât nu se poate solicita stabilirea priorităţii unei creanţe cu ocazia distribuirii fondurilor .
Pe de altă parte, s-a apreciat că, procesul verbal de identificare a imobilului şi adresa de înscriere a somaţiei depuse de recurent, nu echivalează cu procesul verbal de sechestru, respectiv cu înscrierea ipotecii.
