Provocare
Pentru a se reţine starea de provocare, este necesar ca săvârşirea infracţiunii să fie determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune ilicită gravă, ceea ce nu este dovedit, şi chiar dacă astfel de acte ar fi existat, capacitatea victimei de a produce o puternică tulburare în ceea ce-l priveşte pe inculpat, prin agresiune, mai ales că victima se afla într-o stare de ebrietate avansată, este puţin probabilă.(Trib. Bistriţa-Năsăud, secţ. pen., sent. nr. 53 F 6 mai 2010)
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud a fost trimis în judecată inculpatul LDC pentru săvârşirea infracţiunii de lovituri cauzatoare de moarte, prev. de art.183 C.penal., cu motivarea că acesta, la data de 19.02.2007, l-a lovit pe FA, agresiune în urma căreia acesta a fost spitalizat, în final decedând.
Părţile vătămate AAB, MCF, fiicele victimei, s-au constituit iniţial părţi civile în cauză cu suma de câte 5.000 lei cu titlu de despăgubiri civile şi cu suma de câte 75.000 lei cu titlu de daune morale, însă la termenul de judecată din data de 5.11.2009 s-a depus la dosar un document intitulat Înţelegere”, prin care acestea au arătat că au primit de la inculpat, prin mandatarul său, numitul LD suma de câte 3.000 de euro, reprezentând despăgubiri civile şi daune morale, părţile civile declarând că s-au împăcat cu inculpatul, fiind de acord cu stingerea acţiunii civile, şi că pe viitor nu vor mai avea pretenţii penale şi civile sau solicitări legate de cheltuielile de judecată pe care le-ar putea cere în cauză.
Partea vătămată BFA, soră a victimei, a arătat la termenul de judecată din data de 4.06.2007 că se constituie parte civilă în cauză, însă că va preciza cuantumul despăgubirilor ulterior, lucru nerealizat.
Partea vătămată Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 1.353 lei cu titlu de despăgubiri civile, iar partea vătămată Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 989,96 lei şi dobânda legală aferentă acestei sume, calculată începând cu ziua următoare externării şi până la data achitării integrale a prejudiciului, cu titlu de despăgubiri civile, ocazionate de internarea victimei în aceste unităţi spitaliceşti.
Din probatoriul administrat în cauză instanţa reţine în fapt următoarele:
În seara zilei de 19 februarie 2007 inculpatul a consumat băuturi alcoolice (bere) şi a jucat biliard împreună cu numitul MBC, la barul din cadrul Căminului Cultural Viişoara, mun.Bistriţa, după care împreună fiind, au plecat spre locuinţa bunicii inculpatului, unde era cazat şi el în acea perioadă. Când s-au apropiat de această li s-a alăturat şi grupul de prieteni format din HMS, MBC, în spatele lor mergând soţii CR şi CAV.
La un moment dat, inculpatul s-a desprins de grupul respectiv, şi a luat-o la fugă afirmând ce caută la poarta mea, că-i dau” întrucât o observase pe victimă, care încerca să deschidă poarta, şi pe mătuşa sa DL căzută la pământ.
Între bărbatul în vârstă – FA (aflat sub influenţa băuturilor alcoolice) şi inculpat a izbucnit o altercaţie, în cadrul căreia inculpatul a devenit agresiv şi l-a lovit cu pumnul în zona feţei, victima căzând pe spate, lovindu-şi zona capului de pavajul din piatră, rămânând inconştient şi sângerând.
Între timp au sosit şi ceilalţi membri din grupul inculpatului, care au constatat că mătuşa inculpatului, martora Dl este într-o avansată stare de ebrietate, căzută la poartă (după cum a declarat ea însăşi, audiată fiind în instanţă), şi că victima FA este căzută şi plină de sânge, urmare pumnului aplicat de către inculpat.
Văzând starea victimei, căreia nu dorise să-i provoace urmări atât de grave ca urmare a pumnului aplicat, LDC a sărit peste poartă, a adus apă şi a spălat-o pe faţă, astfel că acesta şi-a revenit în simţiri, iar inculpatul, ajutat de martorii HMS şi MBC l-au ajutat să se deplaseze de la poarta locuinţei cu nr.168 (locuinţa bunicii inculpatului) înspre centrul cartierului, după care MBC a chemat un care a şi 1-a transportat pe FA în mun. Bistriţa, lăsându-1 în apropierea locuinţei lui, pe strada AI, lângă unitatea militară.
Pe parcursul drumului efectuat din cartierul Viişoara, până în apropierea locuinţei sale, FA a fost conştient, însă gemea, şi se observau la faţă contuzii aparent superficiale, ce l-au făcut pe şoferul maşinii, martorul ZCG să deducă că datorită stării de ebrietate ar fi căzut, din acelaşi motiv acesta nebănuind că victima avea nevoie de ajutor calificat.
Datorită leziunilor suferite, în cursul nopţii familia victimei a transportat-o pe aceasta la Spitalul Judeţean Bistriţa, ulterior, datorită agravării stării de sănătate, fiind transferată la Spitalul de Neurochirurgie Cluj-Napoca, cu toate îngrijirile acordate, FA care suferise cu peste un an de zile înainte o operaţie pe cord fiindu-i transplantată inima (cord transplantat) – decedând în data de 25 februarie 2007.
Din raportul de constatare medico-legală întocmit de Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca rezultă că FA a decedat la 25 februarie 2007, că moartea a fost violentă şi că s-a datorat unui traumatism cranio-cerebral acut (fractura cutiei craniene, hemoragie, contuzie, dilacerare cerebrală), operat complicat cu bronhopneumonie, că leziunile s-au putut produce prin lovire activă cu corp dur şi cădere pe un plan dur în condiţiile precizate în ancheta judiciară, că între leziunile craniocerebrale şi deces există legătură de cauzalitate directă, şi că acestea pot data din cursul nopţii de 19 20 februarie 2007.
În cursul judecării cauzei a fost întocmită o expertiză medico-legală la nivelul Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca, care a concluzionat că moartea numitului FA a fost violentă, datorându-se traumatismului cranio-cerebral acut cu fractura cutiei craniene, hemoragie meningeală, contuzie şi dilacerare cerebrală, complicat cu bronhopneumonie.
Leziunea prezentată la punctul 4 din examenul extern al raportului de necropsie s-a putut produce printr-o singură lovitură activă cu un corp dur, urmat de căderea victimei de la acelaşi nivel pe un plan dur. Leziunile descrise la punctele 5,6,7 şi 8 din acelaşi raport de necropsie s-au putut produce cel mai probabil prin căderea victimei de la acelaşi nivel pe un plan dur cu neregularităţi, aceasta fiind variabilă în timp şi spaţiu.
Între lovirea activă cu corp dur urmată de căderea acesteia de la acelaşi nivel pe un plan dur şi leziunile cerebrale prezentate există legătură directă de cauzalitate.
Împrejurările enumerate în cadrul obiectivelor fixate, respectiv afecţiunile patologice anterioare, influenţa alcoolului, întârzierea victimei în a se supune tratamentului medical, spitalizarea tardivă şi respectiv controlul de specialitate tardiv, nu au influenţat cauzele decesului victimei.
Leziunile cerebrale tanatogeneratoare sunt tipice în aceste mecanisme de producere) lovire activă urmată de căderea victimei pe un plan dur cu constituirea ulterioară a fracturilor craniene şi leziunilor grave meningo-cerebrale).
Comisia de avizare şi control a actelor medico-legale din cadrul IML Cluj-Napoca, analizând raportul de expertiză medico-legală întocmit, a concluzionat că moartea numitului FA fost violentă, datorându-se hemoragiei meningeale, contuzie cerebrale şi de trunchi cerebral, şi dilacerării cerebrale din cadrul unui traumatism cranio-cerebral cu fractura cutiei craniene, complicat cu bronhopneumonie.
Leziunea prezentată la punctul 4 (în examenul extern al cadavrului al raportului de necropsie), s-a putut produce printr-o singură lovitură activă cu un corp dur, urmat de căderea victimei de la acelaşi nivel pe un plan dur. Leziunile descrise la punctele 5,6,7 şi 8 din acelaşi raport de necropsie s-au putut produce cel mai probabil prin căderea victimei de la acelaşi nivel pe un plan dur cu neregularităţi.
Leziunile tanatogeneratoare sunt reprezentate de leziunile meningo-cerebrale şi de trunchi cerebral care s-au produs prin mecanism de contralovitură, consecutive unei loviri active cu corp dur la nivelul feţei, urmată de căderea susnumitului şi impactul occipital al cutiei craniene cu un plan dur; între lovirea activă cu corp dur urmată de căderea acesteia de la acelaşi nivel pe un plan dur şi leziunile cerebrale prezentate există legătură directă de cauzalitate.
Împrejurările enumerate în obiectivul nr.5, respectiv afecţiunile anterioare, influenţa alcoolului, întârzierea victimei în a se supune tratamentului medical, spitalizarea tardivă nu au influenţat cauzele decesului.
Având în vedere această stare de fapt instanţa a apreciat că inculpatul se face vinovat de comiterea infracţiunii de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art. 183 Cod penal, text legal în baza căruia va fi condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, făcându-se totodată aplicarea art. 71 raportat la art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal, fapta fiind dovedită prin declaraţiile martorilor audiaţi, actele medico-legale şi celelalte probe aflate la dosarul cauzei.
Nu s-au reţinut dispoziţiile legale prev. de art.73 lit.b Cod penal privind starea de provocare, dat fiind faptul că s-a apreciat faptul că probele administrate în cauză nu au dovedit comiterea faptei în aceste condiţii.
Declaraţia martorului MBC, dată în faza judecăţii, care a arătat că în fapt victima l-a împins pe inculpat, şi datorită acestui gest acesta l-a agresat pe FA, nu se coroborează cu depoziţiile celorlalţi martori audiaţi, legat de acest aspect. De altfel, chiar acest martor, audiat în faza de urmărire penală, arată că în fapt nu a văzut ceea ce s-a întâmplat, sosind la locul faptei după consumarea actului violent.
Depoziţia martorului HMS dată în faza judecăţii, relevă faptul că victima şi inculpatul, după un schimb dur de replici, s-au împins reciproc (martorul neputând indica cine a fost iniţiatorul altercaţiei), deşi în faza de urmărire penală nu a declarat că aceste persoane s-au împins, ci doar că inculpatul a întrebat-o pe victimă ce se întâmplă acolo, apoi victima l-a întrebat pe inculpat ce caută acolo, iar apoi inculpatul a lovit-o cu pumnul.
Depoziţiile acestor martori nu se coroborează cu cele ale martorilor CAC şi CR, care au arătat că, întorcându-se de la un bar, însoţiţi fiind de martorul MBC şi de inculpat, acesta din urmă s-a desprins de grup, şi a luat-o la fugă afirmând ce caută la poarta mea, că-i dau” întrucât o observase pe victimă (în aceste condiţii fiind exclusă vreo provocare din partea acesteia, inculpatul fiind enervat de simpla prezenţă a victimei la poarta respectivă), iar persoanele rămase au trecut apoi pe lângă locul faptei, unde l-au văzut pe inculpat ţinându-se cu mâinile de cap şi spunând ce-am făcut”, victima fiind căzută la pământ, momentul agresiunii nefiind perceput de cele trei persoane rămase, şi deci nici de către martorul MBC.
De altfel, acest aspect este confirmat de martora DL, care fusese prezentă la derularea întregului eveniment violent, chiar dacă era în stare de ebrietate.
Pe de altă parte, pentru a se reţine starea de provocare, este necesar ca săvârşirea infracţiunii să fie determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune ilicită gravă, ceea ce nu este dovedit, şi chiar dacă astfel de acte ar fi existat, capacitatea victimei de a produce o puternică tulburare în ceea ce-l priveşte pe inculpat, prin agresiune, mai ales că victima se afla într-o stare de ebrietate avansată, este puţin probabilă.
La individualizarea pedepsei aplicate s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal, şi anume: gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, persoana inculpatului, care s-a prezentat la fiecare termen de judecată, a avut o atitudine de regret imediat după săvârşirea faptei, concretizată în faptul că a spălat victima, a încercat să o aducă în simţiri, a ajutat-o să se întoarcă acasă (chiar dacă nu a transportat-o la spital), martorii audiaţi arătând că speriat fiind de cele petrecute, exclama ce-am făcut” şi a recunoscut săvârşirea faptei, luându-se în considerare şi concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, care relevă faptul că inculpatul prezintă perspective de reintegrare socială în condiţiile în care ar da dovadă în continuare de atitudine dezirabilă în familie şi comunitate, ar fi integrat în continuare în anturaje cu orientare pro-socială, în paralel cu accesarea unui loc de muncă stabil, menţinerea stabilităţii afective şi materiale în cadrul familiei şi dezvoltarea abilităţilor de a gestiona situaţiile critice de genul celei care face obiectul prezentului dosar penal, abilitate constatată ca deficitară în producerea altercaţiei cu victima.
De asemenea, s-a avut în vedere faptul că a acoperit prejudiciul cauzat părţilor civile AAB şi MCF, făcându-se în consecinţă aplicarea disp.art. 74 lit. b, c raportat la art. 76 lit. b Cod penal.
Cu toate acestea, dat fiind faptul că în urma agresiunii exercitate de inculpat, în directă legătură de cauzalitate cu rezultatul infracţiunii, şi că cele petrecute au avut drept rezultat decesul unei persoane, chiar neintenţionat a fi produs, instanţa a apreciat că se impune aplicarea unei pedepse în regim de detenţie.
În baza art.88 Cod penal va fi dedusă din pedeapsa aplicată reţinerea de 24 de ore din data de 21.02.2007 şi reţinerea de 19 ore din data de 25.02.2007.
În baza art.7 din Legea nr.76 2008 se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat, la eliberarea din penitenciar.
În baza art.313 din Legea nr.95 2006 modificată şi completată prin O.U.G nr.72 2006, inculpatul va fi obligat să plătească părţii civile Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud suma de 1.353 lei cu titlu de despăgubiri civile, ocazionată de îngrijirile medicale şi internarea victimei la data de 20.02.2007, iar în baza art.313 din Legea nr.95 2006 modificată şi completată prin O.U.G nr.72 2006 şi a art.2 din Ordonanţa nr.9 2002 (în cauză nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedură fiscală, care sunt incidente doar în materie de impozite şi taxe) părţii civile Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj suma de 989,96 lei şi dobânda legală aferentă acestei sume, calculată începând cu ziua următoare externării şi până la data achitării integrale a prejudiciului, cu titlu de despăgubiri civile, ocazionată de internarea victimei în perioada 20.02.2007-25.02.2007.
În baza art.14, 346 Cod procedură penală se va constata că prejudiciul cauzat părţilor civile AAB şi MCF a fost acoperit.
În baza art.14, 346 Cod procedură penală rap. la art.998 va fi respinsă acţiunea civilă formulată de partea civilă BFA ca fiind neîntemeiată, nefiind precizate cuantumul despăgubirilor solicitate, natura acestora (dacă sunt daune materiale sau daune morale), şi nefiind propuse probe pentru dovedirea vreunui prejudiciu suferit.În baza art.191 Cod procedură penală inculpatul va fi obligat să plătească statului suma de 1.810 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
