JUDECATORIA MOTRU
SENTINTA Nr. 723
Sedinta publica de la 08 martie 2011
Actiune în revendicare – Imposibilitatea restituirii în natura a imobilului
Afectarea unui teren de un drum de interes local fara acceptul proprietarului, echivaleaza cu o fara însa ca proprietarul sa beneficieze de o justa si prealabila despagubire. În atare situatie restituirea în natura nu mai este posibila asa încât reclamanta are dreptul la despagubiri corespunzatoare.
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Motru la data de 02.03.2010, sub nr. 830/263/2010, reclamanta A. C. R. a chemat în judecata pe pârâtii C.L. Motru, C.J. Gorj si Directia Apelor Jiu, solicitând instantei ca prin hotarârea ce se va pronunta, sa se dispuna obligarea acestora sa lase în deplina proprietate si linistita posesie o suprafata de teren de aproximativ 400 m.p. pe care i-au ocupat-o fara drept.
Reclamanta a mai solicitat si obligarea pârâtelor sa-i plateasca contravaloarea lipsei de folosinta a terenului de la data când au ocupat acest teren si pâna în prezent.
În subsidiar, reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor de a-i preda în schimbul terenului ocupat un alt teren situat în vecinatatea acestuia.
De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a aratat este proprietara unui teren situat în intravilanul satului Plostina din Municipiul Motru, în suprafata de 1.499 m.p. cu un front la strada de 42 m.
A mai aratat reclamanta ca în urma cu o perioada de timp pe o parte din terenul sau a patruns C.J. Gorj care a construit o portiune din drumul Plostina – Miculesti pe aceasta suprafata de teren, iar aceasta portiune de teren a fost ocupata fara a i se cere acordul si în mod nejustificat întrucât din planul de situatie întocmit de reprezentantii Primariei Motru se observa ca drumul Plostina – Miculesti nu trebuia sa ocupe proprietatea reclamantei.
În continuare, reclamanta a aratat ca s-a adresat Primariei Motru considerând ca în speta vina apartine acesteia, însa i s-a raspuns printr-o hotarâre a consiliului local ca drumul Plostina – Miculesti a fost declarat bun apartinând domeniului public, fara a explica însa daca în aceasta hotarâre este cuprinsa si portiunea de teren care apartinea reclamantei, iar pentru acest considerent reclamanta a decis sa cheme în judecata C. L. Motru pentru a fi obligat sa depuna documentatia care a stat la baza adoptarii H.C.L. nr. 58/27.07.2006.
De asemenea, reclamanta a aratat ca o alta portiune de teren i-a fost ocupata de catre pârâta Directia de Ape Jiu Craiova care în urma cu aproximativ un an a regularizat cursul râului Plostina, dar în timpul efectuarii lucrarilor a deviat cursul pe proprietatea acesteia, iar când reclamanta a încercat sa obtina o autorizatie de construire pentru a-si ridica pe teren o casa a constatat ca suprafata este prea mica si improprie construirii unei locuinte necesare traiului normal.
Reclamanta a mai precizat ca a formulat mai multe sesizari cu privire la aceste aspecte dar a fost purtata pe drumuri de la o institutie la alta fara a i se rezolva în vreun fel problemele.
În drept, reclamanta si-a întemeiat cererea pe dispozitiile art. 480, 998, 999 Cod civil.
În sustinerea cererii formulate, reclamanta a depus ala dosarul cauzei înscrisuri (filele 3-23).
C. J. Gorj a formulat întâmpinare prin care a invocat exceptia calitatii sale procesuale pasive, aratând ca drumul la care face referire reclamanta se afla în proprietatea publica a Primariei Municipiului Motru si în administrarea C. L. Motru.
În sustinerea întâmpinarii formulate, C. J. Gorj a depus la dosarul cauzei înscrisuri (filele 26-27).
Administratia Nationala Apele Române a formulat la rândul sau întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamantei ca nelegala si nefondata, aratând ca împreuna cu Asociatia S.C. L. S.R.L. a încheiat un contract de lucrari având ca obiect „regularizare pârâu Plostina pe tronsonul Rosiuta – confluenta râu Motru”, iar pentru efectuarea acestei lucrari s-au întreprins toate demersurile legale si s-au obtinut toate avizele necesare si ca nu s-a ocupat terenul proprietate privata a reclamantei.
În sustinerea întâmpinarii formulate, Administratia Nationala Apele Române a depus la dosarul cauzei înscrisuri (filele 38-48).
De asemenea, C. L. Motru a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantei fata de acesta, invocând exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, aratând ca nu a ocupat nici o suprafata de teren din proprietatea reclamantei, iar drumul judetean la care aceasta face referire nu este proprietatea C. L.Motru ci face parte din domeniul public al judetului Gorj.
În virtutea rolului activ, în conformitate cu dispozitiile art. 129 alin. 5 Cod procedura civila, instanta a solicitat C. L. Motru sa comunice Hotarârea de Guvern prin care DC 102 a fost încadrat în categoria functionala a drumurilor de interes judetean si sa precizeze daca acest drum a fost inclus în domeniul public al Municipiului Motru, iar în caz afirmativ sa se înainteze hotarârea consiliului local în acest sens, relatiile solicitate fiind comunicate cu adresa nr. 10634/09.04.2010.
La data de 29.0 4.2010 reclamanta a depus la dosarul cauzei o precizare la actiunea formulata, aratând ca întelege sa se judece în contradictoriu cu Municipiul Motru reprezentat prin primar H. D. si cu Judetul Gorj, reprezentat prin presedintele consiliului judetean C. I..
În dovedirea actiunii, reclamanta a solicitat admiterea probei testimoniale, a probei cu înscrisuri si interogatoriul civil al pârâtilor, precum si efectuarea unei expertize de specialitate.
Instanta a încuviintat si administrat probele solicitate de reclamanta, declaratiile martorilor fiind consemnate în scris si atasate la dosarul cauzei, raportul de expertiza fiind întocmit de catre domnul expert M. A..
Având în vedere dispozitiile art.137 cod procedura civila, instanta se va pronunta cu precadere asupra exceptiilor invocate.
Astfel , cu privire la exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtilor C. L. Motru si Municipiul Motru, respectiv C. J. Gorj si Judetul Gorj, instanta retine ca prin HG nr.816 din 25.07.2007 a fost aprobata încadrarea în categoria functionala a drumurilor comunale a unor drumuri de interes public local situate în judetul Gorj, printre care si DC 102 Dealul Pomilor (DN 67- Miculesti(DN 673), acest drum aflându-se asadar în proprietatea publica a municipiului Motru si în administrarea C. L. Motru, fiind de interes local.
Potrivit art.3 alineat 4 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia domeniul public al comunelor, al oraselor si al municipiilor este alcatuit din bunurile prevazute la pct. III din anexa si din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotarare a consiliului local, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national ori judetean, la punctul III din anexa fiin mentionate drumurile si strazile.
Art.21 din acelasi act normativ prevede ca inventarul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al oraselor se intocmeste, dupa caz, de comisii special constituite,fiind însusit prin hotarâre de consiliile locale. Ulterior, inventarele astfel insusite se centralizeaza de consiliul judetean, si se trimit Guvernului, pentru ca, prin hotarare, sa se ateste apartenenta bunurilor la domeniul public judetean sau de interes local.
În cazul de fata, în conditiile în care drumul în discutie a fost atestat prin HG nr.816/2007 ca facând parte din categoria functionala a drumurilor comunale, fiind de interes public local al municipiului Motru, cu privire la portiunea ce drum situata pe raza acestui municipiu este evident ca nu se poate retine ca facând parte din domeniul public al judetului Gorj.
Chiar daca prin Hotarârea C. L. Motru nr.58 din 27.07.2006 s-a aprobat încadrarea DC 102 în categoria drumurilor publice de interes judetean, acest fapt este lipsit de relevanta atât timp cât este o decizie unilaterala, C. J. Gorj neadoptând nici o hotarâre cu privire la includerea drumului respectiv în domeniul public al judetului Gorj si nefiind finalizata astfel procedura prevazuta de Legea nr.213/1998 care impune atestarea domeniului public prin Hotarâre de Guvern. Mai mult, în situatia în care C. L. Motru se considera prejudiciat ca urmare a adoptarii HG nr.816/2007 avea posibilitatea de a ataca în administrativ actul respectiv, ceea ce nu s-a întâmplat însa.
Prin urmare, drumul în litigiu face parte din domeniul public al municipiului Motru si nu din domeniul public al Judetului Gorj si fata de argumentele mai sus expuse, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a C. J. Gorj, respectiv a Judetului Gorj si va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Municipiului Motru si C. L. Motru.
Pe fondul cauzei, analizând actele si lucrarile dosarului, instanta constata si retine urmatoarele:
În fapt, reclamanta a revendicat un teren în suprafata de 400 m.p, cu privire la care sustine ca este ocupat în mod abuziv de catre pârâti, obligarea pârâtelor la plata contravalorii lipsei de folosinta, iar în subsidiar obligarea pârâtelor sa-i predea un teren în schimb.
Potrivit art.480 proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru în mod exclusiv si absolut, însa în limitele determinate de lege. Rezulta asadar ca actiunea în revendicare este actiunea prin care proprietarul neposesor cerere restituirea lucrului si recunoasterea dreptului de proprietate de catre posesorul neproprietar.
S-a retinut astfel ca pentru admisibilitatea unei cereri în revendicare este necesar ca reclamantul sa faca dovada îndeplinirii cumulative a doua conditii: dreptul de proprietate asupra bunului revendicat si ocupatiunea exercitata de catre pârât. În situatia în care ambele parti litigante prezinta titluri de proprietate, acestea urmeaza a fi comparate pentru a se stabili care dintre acestea este preferabil.
În privinta primei conditii de admisibilitate a actiunii în revendicare, instanta constata ca prin contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr.5531 din 30 mai 1996 , reclamanta a cumparat de la numita I. G. un teren în suprafata de 1499 m.p situat în intravilanul satului Plostina, având un front la strada de 42 m, lungime pe partea de nord de 35,40 m si o lungime pe partea de sud de 36 m, act cu care reclamanta face dovada proprietatii asupra terenului revendicat.
Cât priveste cea de-a doua conditie se retine ca si aceasta este îndeplinita, având în vedere ca prin raportul de expertiza întocmit în cauza de expert M. A. a fost identificat terenul mentionat în actul de vânzare cumparare, în urma masuratorilor efectuate rezultând ca din suprafata totala de 1499 m.p, doar suprafata de 119 m.p este ocupata de drumul DC 102, care asa cum s-a mentionat mai sus apartine municipiului Motru. De asemenea, relevante în cauza sunt si depozitiile martorilor audiati în cauza care au declarat ca o parte din terenul reclamantei a fost ocupat de catre Primarie prin extinderea strazii.
Instanta apreciaza însa ca restituirea în natura nu mai este posibila, atât timp cât terenul reclamantei este afectat de un drum de interes local, fapt ce echivaleaza într-o oarecare masura cu o expropriere, fara însa ca reclamanta sa fi primit despagubiri corespunzatoare. În astfel de situatii, practica judiciara a fost unanim exprimata în sensul ca daca restituirea în natura nu mai este posibila din punct de vedere material, restituirea se face prin echivalent stabilit în considerarea valorii bunului. De altfel, însasi reclamanta si-a precizat actiunea, ulterior solicitând acordarea de despagubiri pentru terenul ocupat. Cât priveste valoarea terenului, instanta va avea în vedere raportul de expertiza întocmit în cauza de expert C. P. A. prin care s-a stabilit o valoare de 18.154,521 lei. Se retine totodata ca asa cum s-a mentionat mai sus
În privinta capatului de cerere privind obligarea pârâtelor la acordarea de despagubiri, instanta retine ca dreptul de proprietate consacrat de art.480 cod civil confera titularului sau trei atribute: dreptul de a folosi bunul ceea ce presupune exercitarea de catre titularul dreptului de proprietate a unei stapâniri efective asupra bunului în materialitatea sa, direct si nemijlocit, prin putere proprie si în interesul sau propriu; dreptul de a culege fructele bunului, ceea ce înseamna dreptul proprietarului de a-si pune în valoare bunul prin exploatarea acestuia; dreptul de a dispune de bun, ceea ce presupune prerogativa proprietarului de a hotarî cu privire la soarta bunului.
În speta, prin ocuparea abuziva a terenului reclamantei de catre pârâtii municipiul Motru si C. L. Motru, terenul respectiv nemaifiind la dispozitia reclamantei se încalca dreptul de proprietate al acesteia din urma, din moment ce nu poate uza de atributele dreptului de proprietate, astfel ca este justificata cererea de acordare a despagubirilor pentru lipsa de folosinta a terenului. La aprecierea cuantumului despagubirilor se va avea în vedere raportul de expertiza întocmit de expert C. P. A. , prin care s-a stabilit valoarea lipsei de folosinta ca fiind de 64,26 lei.
Cât priveste pârâta Administratia Nationala Apele Române se constata ca din probatoriul administrat în cauza a rezultat ca aceasta nu ocupa nici o parte din terenul reclamantei. De asemenea anexa la raportul de expertiza întocmit de expert M. A. este edificatoare în sensul ca prin regularizarea cursului apei Plostina nu a fost afectata proprietatea reclamantei.
Capatul de cerere privind obligarea pârâtelor sa predea teren în schimb reclamantei este de asemenea neîntemeiat având în vedere ca un astfel de contract trebuie întocmit în forma autentica si impune acordul ambelor parti, instanta neputându-se substitui vointei partilor în ceea ce priveste transferarea dreptului de proprietate din patrimoniul unei parti în patrimoniul celeilalte.
Fata de considerentele de mai sus, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Judetului Gorj si C. J. Gorj si va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Municipiului Motru si C. L. Motru.
Va admite în parte actiunea precizata formulata de reclamanta în contradictoriu cu pârâtii Municipiului Motru si C. L. Motru.
Va obliga Municipiul Motru si C. L. Motru sa plateasca reclamantei suma de 18.154,52 lei reprezentând contravaloarea terenului în suprafata de 119 m.p. identificat conform raportului de expertiza întocmit în cauza de expert M. A..
În baza art.480 cod civil va obliga Municipiul Motru si C. L. Motru sa plateasca reclamantei suma de 64,26 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosinta a terenului respectiv, în perioada 2007-2010.
Va respinge actiunea fata de Administratia Nationala Apele Române – Administratia de Apa Jiu.
În baza art.274 cod procedura civila va obliga pârâtii Municipiul Motru si C. L. Motru, în mod corespunzator admiterii în parte a actiunii, sa plateasca reclamantei suma de 2.079 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, din care 1204 lei taxa de timbru, 300 lei onorariu avocat, 575 lei reprezentând jumatate din suma achitata cu titlu de onorarii experti.
