Înregistrarea dezbaterii cauzei s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile art. 304 C.p.p.
Pe rol pronunţarea hotărârii cauzei penale privind pe inculpatul G A trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că fondul cauzei s-a dezbătut în şedinţa publică din 12.09.2011 când părţile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată şi care face parte integrantă din prezenta hotărâre şi când în vederea depunerii de concluzii scrise s-a amânat pronunţarea pentru 19.09.2011, dată la care s-a pronunţat hotărârea.
JUDECĂTORIA
DELIBERÂND:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria … din ….2011 – dosar … s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului G A, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia i s-a suspendat dreptul de a conduce autovehicule prev. şi ped. de art. 86 alin. 2 din republicată cu aplic. art. 37 lit. b C.penal, reţinându-se în sarcina sa că în data de 08.05.2010 a condus autoturismul marca WV Golf cu nr. de înmatriculare … pe DN 79 în loc. Nojorid, în condiţiile în care avea suspendat dreptul de a conduce.
Audiat fiind în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, declarând că avea cunoştinţă despre faptul că nu are dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice având pe rol două dosare penale, precizând că a solicitat instanţei de judecată menţinerea dreptului de a conduce, dar cererea i-a fost respinsă.
Din conţinutul dosarului, instanţa reţine următoarele:
În data de 08.05.2010, în jurul orei 09,56, organele de poliţie au oprit pentru control, ca urmare a înregistrării radar, pe DN 79 în loc. Nojorid, autoturismul marca WV Golf cu nr. de înmatriculare …, care rula cu o viteză de 72 km/h în localitate, autoturism ce era condus de un bărbat, cu privire la identitatea acestuia stabilindu-se ulterior opririi, că se numeşte G A, fiul lui … şi …, ns. la data de … în …, jud. …. La momentul opririi în trafic inculpatul a declarat organelor de poliţie faptul că a condus autoturismul din Oradea înspre Salonta şi nu are asupra sa permisul de conducere, deoarece este reţinut, întrucât este cercetat în două dosare penale aflate pe rolul instanţelor de judecată.
Inculpatul a fost verificat în baza de date a Serviciului Rutier …r, rezultând că acesta avea dreptul de conducere suspendat, ca urmare a faptului că a săvârşit mai multe infracţiuni la regimul rutier, nesoluţionate până la momentul respectiv, motiv pentru care permisul de conducere categoria B seria … a fost reţinut de către organele de poliţie (filele 18 şi 20 dosar u.p.).
În declaraţia dată în cursul urmăririi penale (filele 26-27 dosar u.p.) inculpatul G A a recunoscut că în data de 08.05.2010 în jurul orei 09,56 a condus autoturismul maca VW Golf înmatriculat sub nr. … pe DN 79 din direcţia Oradea spre Salonta, fiind înregistrat în loc. Nojorid de către aparatul radar, ca rulând cu o viteză de 72 km/h, motiv pentru care a fost oprit de un echipaj de poliţie. Cu ocazia controlului inculpatul a recunoscut că a condus autoturismul în cauză în condiţiile în care cunoştea că permisul de conducere îi este reţinut din anul 2008. Inculpatul mai arată că la data comiterii faptei, prin avocat, formulase o cerere prin care solicita instanţei de judecată acordarea dreptului de a conduce în baza art. 111 alin. 7 din OUG 195/2002, cu privire la care a aflat că a fost respinsă.
Inculpatul nu a fost audiat în cursul cercetării judecătoreşti, deoarece s-a prezentat la un singur termen de judecată, când prin apărător a solicitat amânarea cauzei în vederea pregătirii apărări, dată după care nu s-a mai prezentat în faţa instanţei pentru a putea fi audiat.
Starea de fapt reţinută de instanţă şi vinovăţia inculpatului sunt pe deplin dovedite cu probele administrate în cursul urmăririi penale: procesul – verbal de constatare, care se coroborează cu declaraţia de recunoaştere dată de inculpat în cursul urmăririi penale, cu declaraţiile martorilor C M A şi S A (filele 32,34), care au declarat că au asistat la oprirea în trafic a autoturismului condus de inculpat şi la discuţiile purtate de acesta cu lucrătorii de poliţie, discuţii din care au reţinut că inculpatul cunoştea că avea permisul de conducere suspendat, cu adresa nr. 66840/27.05.2010 emisă de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (fila 18 dosar u.p.) din care rezultă că inculpatul figura ca posesor de permis de conducere pentru categoria B care însă era reţinut, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 184 C.penal – faptă săvârşită la data de 18.05.2007 şi art. 85 alin. 1 şi art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002 – fapte săvârşite la data de 17.02.2008, nesoluţionate până în prezent ( astfel cum rezultă din adresa serviciului rutier al IPJ … nr. 257556 din 21.06.2010).
Fapta inculpatului G A, de a conduce în data de 08.05.2010, pe DN 79 pe raza loc. Nojorid, autoturismul marca VW Golf cu nr. de înmatriculare …în condiţiile în care cunoştea că i s-a reţinut permisul de conducere şi nu mai are dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia i s-a suspendat dreptul de a conduce autovehicule, faptă prev. şi ped. de art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002 republicată cu aplic.art.37 lit.b Cod penal, primul termen al recidivei constituindu-l infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin sent. penală nr. … a Tribunalului …definitivă prin decizia penală nr. … a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, text în baza căruia instanţa îl va condamna pe inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare în regim de detenţie.
În ceea ce priveşte apărările inculpatului în sensul că nu ar fi întrunite elementele constitutive ale infracţiunii reţinute în sarcina sa, atât sub aspectul laturii subiective, lipsind vinovăţia sub forma intenţiei, pe considerentul că suspendarea dreptului de conducere ar fi fost nelegală şi prin urmare inculpatul în mod justificat credea că are dreptul de a conduce autovehicule, cât şi sub aspectul laturii obiective, deoarece în ipoteza nelegalităţii suspendării dreptului de circulaţie nu ar fi realizată nici latura obiectivă, instanţa apreciază că acestea nu pot fi primite pentru considerentele ce vor fi expuse. Astfel, infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are permisul de conducere suspendat, presupune sub aspectul laturii obiective o acţiune de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice în condiţiile în care în mod legal persoanei respective i s-a suspendat exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice. Apărările inculpatului vizează nelegalitatea acestei măsuri dispusă în 18.05.2007, aspect cu privire la care instanţa s-a pronunţat anterior cu ocazia soluţionării excepţiei invocate pe parcursul cercetării judecătoreşti, în sensul că măsura suspendării dreptului de a conduce, ca urmare a constatării unor defecţiuni la sistemul de frânare a autovehiculului nu este nelegală doar pentru considerentul că expertizarea nu a fost făcută de către reprezentanţii RAR. Dar, pentru analizarea laturii obiective a infracţiunii trebuie avut în vedere şi un alt aspect şi anume acela al legalităţii suspendării dreptului de circulaţie nu la momentul invocat de către inculpat ( 18.05.2007), ci la momentul comiterii infracţiunii ce face obiectul prezentului dosar. Pentru a fi realizată latura obiectivă a acestei infracţiuni este necesar ca la data de 08.05.2010, data când se reţine comiterea infracţiunii ce face obiectul prezentului dosar, inculpatului să i se fi suspendat dreptul de a conduce în mod legal. Astfel, anterior datei de 08.05.2010, inculpatului i se reţinuse permisul de conducere datorită împrejurării că prezenta defecţiuni la sistemul de frânare (raportat la faptele comise în data de 18.05.2007), iar la data de 20.07.2007 acesta a comis alte 4 infracţiuni dintre care 3 prevăzute de art. 87 alin. 1, art. 86 alin. 2 şi art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002, care, potrivit art. 111 lit. b din OUG 195/2002 atrag reţinerea permisului de conducere şi eliberarea unei dovezi înlocuitoare fără drept de circulaţie. Prin urmare, se impune analizarea ambelor situaţii care atrag independent reţinerea permisului şi eliberarea unei dovezi fără drept de circulaţie, cu privire la prima situaţie ce a fost analizată de instanţă pe parcursul soluţionării excepţiei invocate, neintervenind aspecte noi, instanţa nu o va reanaliza, menţinându-şi punctul de vedere exprimat cu ocazia soluţionării excepţiei. În ceea ce priveşte cea de a doua situaţie ce atrage independent suspendarea dreptului de a conduce, instanţa reţine că art. 111 lit. b din OUG 195/2002 prevede în mod expres că în cazul săvârşirii unei dintre infracţiunile menţionate la art. 86, 87 şi 89 din OUG 195/2002, conducătorului auto i se reţine permisul de conducere şi potrivit alin. 3 i se eliberează o dovadă înlocuitoare fără drept de circulaţie. Analizând această situaţie instanţa reţine că inculpatul a fost trimis în judecată în dosarul nr. … al Judecătoriei …, pentru săvârşirea a 3 infracţiuni prevăzute de OUG 195/2002, care de drept atrag reţinerea permisului de conducere, fără a fi necesară luarea vreunei alte măsuri administrative. Cum până la data de 08.05.2010, data săvârşirii faptei ce face obiectul prezentului dosar, instanţa nu s-a pronunţat definitiv în sensul achitării inculpatului sub aspectului săvârşirii acestor 3 infracţiuni, rezultă că la data de 08.05.2010 inculpatului în mod legal şi de drept îi era suspendat permisul de conducere şi prin urmare este realizată latura obiectivă a infracţiunii prevăzută de art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002, chiar independent de legalitatea sau nu a măsurii administrative de reţinere a permisului de conducere luată anterior, în urma infracţiunilor comise în data de 18.07.2007. Prin urmare, chiar dacă am aprecia că prima măsură de suspendare a dreptului de circulaţie, ar fi nelegală, rămâne legală cea de a doua măsură ce operează în virtutea legii ca urmare a comiterii de către inculpat a două infracţiuni prev. de art. 87 alin. 1 şi 89 alin,. 1 din OUG 195/2002.
În ceea ce priveşte latura subiectivă a acestei infracţiuni, instanţa reţine că fapta săvârşită de către inculpat în data de 08.05.2010 a fost comisă cu intenţie, chiar acesta declarând în cursul urmăririi penale faptul că, cunoştea că nu are dreptul de a conduce pe drumurile publice, deoarece i se suspendase exercitarea acestui drept şi că, cu privire la acest aspect instanţa în mod explicit, s-a pronunţat, atunci când a respins cererea formulată de către inculpat în temeiul art. 111 alin. 6 din OUG 195/2002. Dacă inculpatul nu ar fi avut cunoştinţă de suspendarea dreptului de a conduce, nu avea nici un motiv să formuleze o cerere în faţa instanţei tocmai pentru a i se acorda dreptul de a conduce.
În baza art. 71 alin. 2 C. penal instanţa va aplica inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II şi b C. penal, pe durata pedepsei principale.
La individualizarea pedepsei aplicate, instanţa a ţinut cont de limitele de pedeapsă, de gradul de pericol social al faptelor comise, de împrejurările în care a fost comisă fapta, de persoana inculpatului, dar si de atitudinea inculpatului, care trebuia să fie conştient de faptul că, în condiţiile în care cunoştea că nu are dreptul de conduce autovehicule pe drumurile publice trebuia să respecte această obligaţie şi nu în ultimul rând circumstanţele personale ale inculpatului cu referire la perseverenţa de care a dat dovadă în comiterea infracţiunilor la regimul rutier.
Raportat la împrejurările concrete ale comiterii infracţiunii şi la persoana inculpatului nu se poate reţine că fapta nu ar prezenta gradul de pericol social al unei infracţiuni, întrucât nu există nici un element de natură să reducă în aşa măsură gravitatea faptei, încât să facă posibilă aplicarea disp. art. 181 C.penal. O opinie contrară ar reprezenta încurajarea comiterii unor astfel de fapte şi de către alte persoane, în contextul în care scopul pedepsei este nu doar acela al reeducării inculpatului şi acela de prevenţie generală. În nici un caz nu se poate aprecia că aplicarea unei sancţiuni administrative ar fi suficientă pentru reeducarea inculpatului, în contextul în care este evident din actele de la dosar că acesta nesocoteşte constant şi cu consecinţe grave, regulile rutiere şi implicit dispoziţiile legale aferente.
In baza art. 191 alin. 1 C.p.p. instanţa va obliga inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare in favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
In baza art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002 republicată cu aplic. art. 37 lit. b C. penal, condamnă pe inculpatul G A, ns. la … în …, judeţ …, fiul lui … şi …, , dom. în …, str. … nr. …, ap. …, judeţ …, CNP …, recidivist postexecutoriu, la pedeapsa de:
– 6 luni închisoare, în regim de detenţie.
În baza art. 71 alin. 2 C. penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II şi b C. penal, pe durata pedepsei principale.
In baza art. 191 alin. 1 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare in favoarea statului.
Cu recurs in 10 zile de la pronunţare cu procurorul şi comunicare cu inculpatul.
Pronunţată în şedinţa publică din ….
??
??
??
??
5
