În motivarea cererii a arătat că în titlul de proprietate eliberat pârâtei este inclusă şi suprafaţa de 227,5 mp care îi aparţine în temeiul deciziei — din dosarul nr. — şi contractul de vânzare-cumpărare nr. — din 19 iulie 1985.
La următorul termen, cum pârâta a decedat au fost introduşi în cauză moştenitorii acesteia, pârâţii din cauza de faţă.
La termenul din 28 aprilie 2006 a intervenit în proces BG în interes propriu care a cerut să-i fie respectat dreptul de proprietate pentru terenul în litigiu, teren pe care l-a cumpărat de la pârâta defunctă DE.
La termenul din 4 mai 2006, prin apărător, reclamantul şi-a precizat cererea în sensul că solicită constatarea nulităţii absolute parţiale, respectiv pentru suprafaţa de 227,5 mp cu vecinii: N-rest proprietate reclamant, E-drum comunal, S- BG şi V- proprietate autoarea pârâţilor.
Pusă în discuţie la termenul din 1 iunie 2006, cererea de intervenţie a fost respinsă, ca inadmisibilă.
La acelaşi termen au fost respinse excepţia autorităţii lucrului judecat invocată de pârâta BP şi s-a dispus efectuarea unei expertize de specialitate care să identifice terenul în litigiu.
Expertiza a fost efectuată de expertul DI care la 24 ianuarie 2007 a depus raportul de expertiză şi cu privire la care reclamantul a formulat obiecţiuni, ce au fost încuviinţate de instanţă şi s-a dispus refacerea expertizei de către un alt expert, fiind desemnat pentru efectuarea noii expertize expertul TI.
La termenul din 6 septembrie 2007 părţile au solicitat suspendarea judecăţii cauzei până la depunerea raportului de expertiză.
La 4 septembrie 2008 s-a cerut repunerea pe rol a cauzei.
Urmare a neefectuării expertizei de către expertul TI, la 2 martie 2009 acesta a fost înlocuit cu expertul VN care a depus raportul de expertiză la 24 noiembrie 2009 şi cu privire la care pârâta BP a formulat obiecţiuni, răspunsul la aceste obiecţiuni fiind depus la 4 ianuarie 2010.
Prin sentinţa civilă nr. —/02.03.2010, a fost respinsă cererea în constatarea nulităţii parţiale a titlului de proprietate.
S-a reţinut, în esenţă, că este evident că pârâtei defuncte i s-a reconstituit dreptul de proprietate în conformitate cu dispoziţiile legale, cu respectarea chiar mai mult decât suprafaţa la care este îndreptăţit reclamantul, aşa cum rezultă din raportul de expertiză efectuat în cauză.
Împotriva sentinţei a declarat recurs recurentul reclamant GL, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Tribunalul analizând motivele de recurs formulate, în raport de disp. art. 258 c.pr.civ. a reţinut că hotărârea este lovită de nulitate, deoarece minuta aflată la pagina 1 dosar instanţă de fond nu este semnată de judecătorul care a pronunţat hotărârea, atrăgând casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare .
Cu ocazia rejudecării, instanţa va avea în vedere apărările formulate de către părţi.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată la 15.06.2010, sub nr. 1262/267/2010.
Instanţa de fond, din examinarea actelor depuse la dosar, respectiv hotărâri judecătoreşti, acte de proprietate şi având în vedere şi răspunsul dat de Comisia locală de fond funciar A, a constatat faptul că titlul de proprietate, a cărui anulare parţială se solicită de către reclamant, s-a emis în condiţii de deplină legalitate.
Reclamantul nu a făcut dovada contestării actelor premergătoare emiterii titlului eliberat pe numele autoarei pârâţilor şi nici nu a urmat procedura prealabilă de reconstituire a proprietăţii, până la contestarea în instanţă a prezentului titlu.
S-a apreciat că, întrucât în cauza de faţă reclamantul nu a contestat actele premergătoare emiterii titlului, situaţie ce prezumă achiesarea atât la întinderea dreptului de proprietate, cât şi la amplasamentul terenului atribuit, se respingerea prezentei acţiuni, în acest sens fiind pronunţată sentinţa civilă nr. —-/15.11.2010.
Împotriva sentinţei a declarat recurs recurentul reclamant GL criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie .
Recurentul a solicitat casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria N pentru a fi cercetat fondul cauzei, arătând că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra cererii de chemare în judecată aşa cum a fost precizată la 04.05.2006, precizare consemnată şi în decizia de casare nr.—-/02.06.2010 a Tribunalului G, că instanţa nu a analizat conţinutul hotărârilor judecătoreşti – decizia —/16.05.2002 a Tribunalului G şi sentinţele nr.—/20.09.1999 şi —/06.04.2004 ale Judecătoriei N, precum şi contractul de vânzare cumpărare nr.—/19.07.1985, că nu au fost valorificate depoziţiile martorilor şi expertiza efectuată în cauză, care nu au fost nici înlăturate, deşi decizia de casare stabilea obligaţia primei instanţe de a avea în vedere apărările formulate de părţi.
În subsidiar, recurentul a solicitat modificarea sentinţei în sensul constatării nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr.—/10.06.2004 pentru suprafaţa de 158 mp, teren identificat în raportul de expertiză întocmit de expertul VN.
Tribunalul, analizând actele şi lucrările dosarului a constatat întemeiate criticile formulate de recurent, cele reţinute de instanţa de fond fiind greşite.
S-a apreciat că verificarea legalităţii titlului de proprietate trebuie să se facă în raport de obiectul acţiunii şi motivele de fapt invocate în acţiune şi, întrucât reclamantul nu era parte în procedura prealabilă de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea autoarei pârâţilor (procedură care s-a desfăşurat doar între autoarea pârâţilor şi comisiile de fond funciar), nu ar fi putut contesta actele emise în această procedură, anterior emiterii titlului.
De asemenea, că verificarea legalităţii titlului de proprietate implică verificarea concordanţei titlului de proprietate cu actele premergătoare emise în procedura Legii 18/1991 (hotărâre de validare, adeverinţă de proprietate, proces-verbal de punere în posesie), dar şi cu hotărârile judecătoreşti privind reconstituirea dreptului de proprietate.
A reţinut instanţa de control judiciar că litigiul dintre părţi poartă asupra lăţimii la stradă a terenului reconstituit lui GL, lăţime care nu afectează suprafaţa totală reconstituită fiecărei părţi, ci doar amplasamentul, impunându-se la rejudecare, prin efectuarea unei expertize topografice, să se stabilească dacă titlul de proprietatea contestat respectă sentinţa civilă nr.—/2003 a Judecătoriei N, pronunţată în dosarul nr.—/2003, definitivă prin decizia civilă nr.—/2003 a Tribunalului G, dacă include şi terenul la care se referă sentinţa nr.—/1999, în caz afirmativ să fie identificat acest teren prin dimensiuni, vecinătăţi, tarla şi parcelă, urmând ca instanţa să se pronunţe ulterior asupra obiectului acţiunii aşa cum a fost precizat, respectând totodată cele stabilite prin prezenta decizie.
În acest sens, s-a pronunţat decizia civilă nr. —/21.02.2011.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 17.03.2011, sub nr. —-/—/2010*.
Având în vedere îndrumările deciziei de casare, prin încheierea de şedinţă din data de 13 aprilie 2011, în mod aleatoriu a fost desemnat ca expert în cauză inginer CS şi s-a fixat un onorariu provizoriu în cuantum de 500 lei, stabilind următoarele obiective:
– să se individualizeze prin schiţe şi vecinătăţi terenul menţionat în sentinţa civilă nr.—/2003 a Judecătoriei N, pronunţată în dosarul nr.—/2003, rămasă definitivă prin decizia civilă nr.—/2003 a Tribunalului G, şi să se precizeze prin suprafaţă, vecini, dacă include terenul la care se referă sentinţa civilă nr.—/1999.
– în caz afirmativ, să fie identificat acest teren prin dimensiuni, vecinătăţi, tarla şi parcelă;
– să se concluzioneze dacă suprafaţa de 227,5 m.p. atribuită reclamantului GL, conform deciziei nr.— din dosarul —/2002, menţionată conform contractului de vânzare-cumpărare nr.— din 19 iulie 1985 este inclusă în titlul de proprietate eliberat pârâtei cu nr.—–/2004, a cărei anulare se solicită.
La termenul de judecată din data de 6 iunie 2011, având în vedere cererea de recuzare formulată împotriva preşedintelui completului căruia i-a fost repartizată pentru soluţionare cauza, precum şi declaraţia prin care acesta a arătat că se abţine de la soluţionare, cauza a fost repartizată aleatoriu completului cu numărul 2.
La data de 23/06/2011 s-a depus raportul de expertiză întocmit de către expert CS.
La raportul de expertiză întocmit în cauză, au fost formulate obiecţiuni.
Procuratoarea reclamantului, la termenul de judecată din data de 5 iulie 2011, a solicitat încuviinţarea probei testimoniale, probă la care pârâta BP s-a opus.
Instanţa având în vedere obiectul cauzei şi probele administrate, a respins cererea privind proba testimonială, apreciind că nu este utilă pentru soluţionare, dispunându-se emiterea unei adrese către expertul desemnat să răspundă la obiecţiunile formulate, răspunsul fiind comunicat la data de 15/09/2011.
De asemenea, proba cu cercetarea locală a fost respinsă de instanţă, reţinându-se că, faţă de obiectul cauzei, îndrumările deciziei de casare, probele administrate, nu prezintă utilitate.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Prin acţiunea formulată, astfel cum a fost precizată, reclamantul a solicitat constatarea nulităţii parţiale a titlului de proprietate nr. —–/10.06.2004 eliberat pe numele autoarei DE, pentru suprafaţa de 227,5 mp.
În susţinerea acţiunii, reclamantul a invocat contractul de vânzare cumpărare încheiat cu autoarea la data de 19.07.1985, prin care suprafaţa aferentă construcţiei ce a făcut obiectul contractului, de 250 mp, a trecut în proprietatea statului conform art. 30 alin. 2 din Legea nr. 58/1974.
Conform adeverinţei nr. —/25.01.1992 eliberată de Comisia Locală de Fond Funciar A, reclamantul a fost pus în posesie, potrivit Legii nr. 18/1991, cu suprafaţa de 1000 mp (fila 6 dosar nr. —/—/2006), în baza a HCJ G nr. 9/16.09.1991 pentru suprafaţa de 1000 mp curţi construcţii, având ca vecinătăţi N- GI, E-drum judeţean, S-BG, V-GI, eliberându-i-se titlul de proprietate nr.—–/17.05.1996.
Prin sentinţa civilă nr. —-/1999 a Judecătoriei N (fila 9 dosar nr. —/—/2006), a fost anulat, la cererea reclamantului, titlul de proprietate eliberat acestuia, dispunându-se eliberarea unui nou titlu care să respecte vecinii din contractul de vânzare cumpărare din 19.07.1985, respectiv la sud să fie menţionat ca vecin BG. În litigiul respectiv, a figurat în calitate de pârâtă autoarea DE, fiindu-i opozabilă această hotărâre pronunţată în contradictoriu cu Comisia Locală de Fond Funciar A şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar G.
Pe de ală parte, se reţine că între DE şi BG s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. —-/11.07.1997, pentru suprafaţa de 2842 mp.
Cu privire la acest contract, s-a pronunţat decizia civilă nr. —/16.05.2002 a Tribunalului G, prin care s-a admis acţiunea reclamantului GL şi s-a constatat nulitatea absolută parţială a contractului de vânzare încheiat între DE şi cumpărătorul BG, pentru suprafaţa de 227,5 mp, cu lăţimea la stradă de 5 m şi lungimea de 45,5 m, având ca vecini la sud- BG, N- GL, E- şoseaua judeţeană şi la V- BG.
În motivarea acestei decizii s-a reţinut că terenul respectiv fusese vândut de DE şi lui GL şi prin sentinţa civilă nr.—/1999 s-a dispus ca acestuia să i se elibereze titlul de proprietate care să respecte vecinii din contractul de cumpărare din 19.07.1985, respectiv la sud proprietatea lui BG şi nu proprietatea vânzătoarei DE.
Reclamantul a promovat acţiune pentru a fi obligată Comisia Locală A să întocmească documentaţia pentru emiterea titlului de proprietate conform sentinţei civile —-/1999, cererea fiind admisă prin sentinţa civilă nr.—/06.04.2004 a Judecătoriei N (fila 40 dosar nr. —/—/2006), definitivă prin decizia nr.—/29.06.2005 a Tribunalului G (fila 73 dosar nr. —/—/2006), irevocabilă prin decizia nr.—-/18.01.2006 a Curţii de Apel C (fila 94 dosar nr. —/—/2006).
Cu toate acestea, pe numele autoarei DE s-a emis, la data de 10.06.2004, titlul de proprietate nr. —- cu privire la care reclamantul a promovat acţiunea de faţă.
În apărare, moştenitorii autoarei au invocat decizia civilă nr. —/2003 pronunţată în apel de Tribunalul G (fila 86 dosar nr. —/—/2006), cu privire la acţiunea în obligaţie de a face promovată de DE, respectiv înaintarea documentaţiei în vederea eliberării titlului de proprietate, prin care s-a înlăturat menţiunea ca amplasamentul să fie stabilit conform deciziei civile nr. —/2002 a Tribunalului G.
Observând motivarea acestei decizii (fila 87-verso dosar nr. —/—/2006), se constată că sentinţa instanţei de fond pronunţată în acea cauză (s.c. nr. —/2003 a Judecătoriei N), a fost modificată în sensul arătat pe considerentul strict juridic că s-a acordat mai mult decât s-a cerut, urmând a fi înlăturată din dispozitiv, însă instanţa de control judiciar a reţinut şi că judecătorul fondului, în baza rolului activ, a apreciat că această menţiune era necesară întrucât, în raport de evoluţia litigiilor dintre părţi, în condiţiile în care documentaţia ar fi înaintată fără stabilirea clară a vecinilor terenului de 3847,5 mp la care era îndreptăţită DE, între părţi se vor naşte multiple neînţelegeri.
De asemenea, în aceleaşi considerente, s-a arătat că deşi înlăturată respectiva menţiune din dispozitivul sentinţei, în fapt comisia locală nu poate să nu ţină seama de faptul că în contractul nr. —/11.07.1997 vecin la N nu este rest proprietate DE, ci GGL.
În ceea ce priveşte sentinţa civilă nr. —/2007 pronunţată de Judecătoria N, invocată de asemenea de pârâţi (fila 291), se constată că prin aceasta s-a desfiinţat HCJ G nr. —-/2006 şi s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de 648 mp teren agricol pe raza satului B, com. A, rezultată ca o diferenţă dintre suprafaţa de 1498 mp teren agricol solicitată de petenta BP şi suprafaţa de 850 mp (600 mp vânduţi de autoare lui GI şi 250 mp vânduţi de autoare lui GL), avându-se deci în vedere contractul de vânzare-cumpărare al acestuia din urmă.
În acea cauză reclamantul nu a fost parte iar conform considerentelor acestei hotărâri, la dosar a fost înaintată adresa Primăriei com. A prin care s-a comunicat că cererea autoarei a fost invalidată prin HCJ atacat pentru motivul că numiţilor GI şi GL li se repartizaseră câte 1000 mp, fiindu-le constituit dreptul în baza Legii nr. 18/1991.
În baza sc. nr. —-/2007 a fost pronunţată s.c. nr. —/2010 de Judecătoria N (fila 14 dosar nr. —/—/2010) prin care comisia locală a fost obligată să întocmească documentaţia în vederea eliberării titlului de proprietate.
Instanţa nu poate da eficienţă nici deciziei civile nr. —-/2000 pronunţată de Curtea de Apel C în dosarul nr. —-/civ/2000 (fila 480 dosar din primul ciclu procesual), prin care a rămas irevocabilă sentinţa nr. —/24.01.2000 pronunţată de Judecătoria N în dosarul nr. —–/1999, într-o acţiune în grăniţuire promovată de reclamant BG, în contradictoriu cu pârâţii GI, GL, GI şi GR, dat fiind că situaţia juridică reţinută la data soluţionării acelei cauze nu mai subzistă, având în vedere că prin decizia nr. —-/2002 a Tribunalului G s-a constat nulitatea absolută parţială a contractului de vânzare încheiat între Drăgulescu DE şi cumpărătorul BG, ori tocmai acest contract, care îşi producea pe deplin efecte la acea dată, a stat la baza pronunţării hotărârii judecătoreşti invocate.
De altfel, chiar Curtea de Apel C a reţinut, în considerente, că sentinţa civilă nr. —/1999 pronunţată de Judecătoria N nu este opozabilă lui BG, atâta timp cât actul său de vânzare-cumpărare şi titlul său de proprietate nu au fost anulate.
Instanţa mai reţine că, prin decizia de casare a Tribunalului G pronunţată în prezenta cauză, s-a avut în vedere că sentinţa —/1999 a stabilit cu putere de lucru judecat, opozabilă tuturor pârâţilor din prezenta cauză că reclamantului i se cuvine a i se emite titlu de proprietate pentru terenul de 1000 mp având ca limită la sud proprietatea lui BG, astfel încât emiterea titlului de proprietate pentru o parte din acest teren în favoarea altei persoane face incidente dispoziţiile art. III lit. a din Legea nr.169/1997.
Din expertiza efectuată în cauză de exp. ing. CS, se reţine că din totalul suprafeţei de 227,5 mp ce face obiectul acţiunii, astfel cum a fost precizată, în titlul de proprietate eliberat autoarei pârâţilor se regăseşte suprafaţa de 182 mp (cu lăţimea de 4 m şi lungimea de 45,5 m) iar diferenţa de 45,5 m (lăţime 1 m, lungime 45,5 m) se regăseşte în contractul încheiat cu BG, nr. —–/1997, a cărui nulitate parţială s-a constatat.
Aceste suprafeţe au fost identificate în schiţa anexă la raportul de expertiză (fila 77 dosar).
Prin urmare, faţă de cele reţinute mai sus, se constată că acţiunea formulată este întemeiată în ceea ce priveşte suprafaţa de 182 mp identificată de expert, urmând a fi admisă în parte şi, în consecinţă, în temeiul art. III lit. a) din Legea nr. 169/1997, urmează a fi constatată nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate, pentru această suprafaţă.
Pentru diferenţa de 45,5 mp, se constată că aceasta nu este inclusă în titlul de proprietate nr. —-/2004 ci a figurat cuprinsă în contractul nr. —-/1997, cu privire la care s-a pronunţat decizia civilă nr. —-/16.05.2002 a Tribunalului G, în dosarul nr. —/2002.
În acest fel, se respectă atât dispoziţiile legale incidente în materia fondului funciar, cât şi efectele produse de hotărârile judecătoreşti pronunţate în litigiile dintre părţi, analizate mai sus.
În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, în temeiul art. 274 C.p.civ. va obliga pârâţii BP, DE, DM, DM şi VM la 1200 lei către reclamant, având în vedere dovezile aflate la dosar, în toate cele trei cicluri procesuale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite în parte acţiunea precizată, formulată de reclamantul GL, împotriva pârâţilor BP, DE, DM şi VM, în contradictoriu cu Comisia Locală de Fond Funciar a comunei A, Judeţul Gorj şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar G.
Constată nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. ——- din 10/06/2004 emis pe numele DE cu privire la suprafaţa de 182 mp (lăţime 4 metri, lungime 45,5 metri) identificată în schiţa anexă a raportului de expertiză întocmit de exp. ing. CS, culoare portocaliu-haşurat.
Obligă pârâţii BP, DE, DM şi VM, la 1200 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică de la 27 Septembrie 2011.
