ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREŞTI – SECŢIA A VII-A COMERCIALA
SENTINŢA COMERCIALA NR 1939
ŞEDINŢA PUBLICA DE LA 01.04.2009
Tribunalul constituit din
PREŞEDINTE – DUMITRESCU GABRIELA
GREFIER — DELCEA AURELIA
Pe rol fiind soluţionarea cauzei comerciale de fata intemeiata pe dispoziţiile legii 64/1995 republicata, formulata de AFP mpotriva debitoarei SC B. W. SRL.
La apelul nominal făcut in şedinţa publică au răspuns creditoarea AFP prin , G. F. prin consilier juridic, lichidatorul judiciar desemnat in cauza , lipsind celelalte parti.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care arata instanţei ca prin serviciul registratura s-a depus la dosar raport final, după care:
Creditoarea AFP prin consilier juridic depune la dosar dovada citării prin mica publicitate a paratului.
Lichidatorul judiciar desemnat in cauza depune raportul final si arata ca a convocat adunarea generala a creditorilor pentru acest termen de judecata prin buletinul procedurilor de insolventa in vederea discutării si aprobării raportului final. Mai arata ca nu i s-au predat actele contabile si arata valoarea pasivului rămas neacoperit in averea debitoarei.
Instanţa acorda cuvântul pe raportul final.
Creditorii prezenţi, prin reprezentanţi solicita aprobarea raportului final.
Instanţa in temeiul art 129 din legea 85/2006, aproba raportul final de activitate având in vedere ca nu s-au formulat obiectiuni la raport in termen legal si fiind îndeplinite condiţiile de publicitate.
Instanţa acorda cuvântul pe cererea de atragerea răspunderii.
Creditorii prezenţi, prin reprezentanţi solicita admiterea cererii astfel cum a fost formulata.
Lichidatorul judiciar lasă la aprecierea instanţei.
Instanţa acorda cuvântul pe închiderea procedurii.
Lichidatorul judiciar solicita închiderea procedurii in temeiul art 132 alin 2 din legea 85/2006 si achitarea onorariului.
Creditorii prezenţi, prin reprezentanţi lasă la aprecierea instanţei..
Instanţa retine cauza spre soluţionare.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei comerciale de faţă :
Prin cererea înregistrata la Tribunalul Bucureşti Secţia a VH-a Comerciala sub nr. 415/3/2003 la data de 06.05.2003 creditoarea C. J. P. B. a solicitat deschiderea procedurii falimentului prevăzuta de Legea 64/1995 republicata împotriva debitoarei SC B.W. SRL .
Prin sentinţa comerciala nr 101/23.01.2004 s-a dispus deschiderea procedurii de reorganizare judiciara impotriva debitoarei, iar prin incheierea de şedinţa de la termenul de judecata din 16.03.2005 s-a dispus intrarea in faliment a societăţii , fiind desemnat lichidator judiciar.
Pentru termenul de judecată din 13.02.2009 Comitetul creditorilor a formulat cerere pentru atragerea răspunderii administratorul societăţii debitoare, A.E. N. intemeiata pe dispoziţiile art. 138 lit., b,c, d şi e din legea 85/2006.
In motivarea cererii, Comitetul creditorilor a arătat ca administratorrul societăţii debitoare nu a ţinut contabilitatea in conformitate cu legea, reprezentantul debitoarei nu a pus la dispoziţia instanţei si a lichidatorului judiciar documentele contabile prevăzute de art 28 din legea 85/2006 , precum si bilanţurile si raportările contabile incepand cu anul 2004, deşi dispoziţiile legii 31/1990 rep prevăd obligaţia societăţii, reprezentata de administrator, sa depună situaţiile financiare la direcţiile generale ale finanţelor publice competente in termenele prevăzute de lege. Aceasta omisiune reprezintă in mod evident o incalcare a dispoziţiilor legii contabilităţii dar si a prevederilor art. 196 alin. 1 din . Creditorii mai menţionează că pârâtul a ascuns o parte din activele societăţii debitoare, fapt care rezultă din împrejurarea că la inceputul anului 2003 soldul debitoarei era în sumă de 14.566.555,4 RON înregistrate în conturile 211- 214 care reprezintă terenuri şi construcţii , instalaţii tehnice şi maşini, instalaţii, utilaje şi mobilier. La încheierea excerciţiului financiar aferent anului 2003 în aceleaşi conturi se mai regăsea suma de 12.857.425,4 RON de unde se poate trage concluzia că bunurile societăţii înregistrate în conturile menţionate au fost înstrăinate de către reprezentanţii debitoarei , fără a fi evidenţiate în nici un fel încasările obţinute în urma vânzării respectivelor bunuri. Din acelaşi bilanţ rezultă că societatea debitoarea pornea cu un sold de creanţe în valoare de 11.633.322,3 RON şi încheia excercitiul financiar la 31.12.2003 cu un sold de 28.616.753,7 RON , fapt de natură să dovedească dezinteresul pârâtului în recuperarea creanţelor. Mai mult de cât atât , din analiză cifrei de afaceri se observă că în perioada analizată debitoarea a desfăşurat o activitate intens generatoare de profit cu o reducere semnificativă a cifrei de afacerii în cursul exerciţiului financiar încheiat la sfârşitul anului 2003.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa retine următoarele: Din relaţiile emise de O. R. C. B. rezulta ca paratul A. E. N. a avut calitatea de asociat unic şi funcţia de administrator in cadrul societăţii debitoare SC B. W. SRL pentru care s-a urmat procedura reorganizării si lichidării judiciare.
Din analiza efectuata de lichidatorul judiciar a principalilor indicatori economico-financiari reflectaţi in bilanţurile contabile aferente perioadei 1999-2003 rezulta ca elementele patrimoniale au suferit modificării substanţiale , astfel : conturile de disponibilităţii băneşti s-au diminuat cu 3.058.231 mii lei ROL, conturile de stocuri înregistrau valorea zero, explicabil ca urmare a transferului acestora către alte societăţii, iar conturile de clienţi şi creanţe asimilate au crescut în perioada 1999-2003 cu 261.111.877 lei ROL ca urmare a nerecuperării creanţelor şi vânzării unor active importante din patrimoniul debitoare, corelat cu nerecuperarea sumelor rezultate din aceste vânzări. Datoriile societăţii au înregistrat o creştere de 286.535.049 lei ca urmare a lipsei de lichidităţi generate şi de neîncasarea creanţelor. Faţă de sumele existente, înregistrate în situaţiile financiare, la poziţia active imobilizate nu au fost identificate documente referitoare la situaţia mijloacelor fixe care să justifice soldul de 128.607.090 mii lei ROL existent la sfârşitul anului 2003.
Din evoluţia cifrei de afaceri şi a cheltuielilor aferente acesteia se observă că în perioada menţionată debitoarea a desfăşurat o activitate o activitate intens generatoare de profit, cu reducere semnificativă a cifrei de afaceri în cursul execiţiului financiar incheiat Ia 31.12.2003 când debitoarea şi-a diminuat activitatea, cifra de afaceri scăzând de la 211.211.492 mii Iei ROL in 2002 la 65.124.193 mii lei ROL in 2003, cu toate că veniturile totale din exploatare au înregistrat o creştere în 2003 faţă de 2002, respectiv de la 188.685.463 la 202.772.665 lei, explicabil prin vânzarea unor active importante din patrimoniu societăţii, precum Fabrica de Cherstea Bereşti Tazlău vândută către SC F. B. SRL conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 697/01.03.2003, fapt ce a generat un profit scriptic de 21.787.705 mii lei ROL la sfârşitul anului 2003.
In urma analizei actelor existente la dosarul cauzei lichidatorului judiciar a identificat ca şi cauze care au condus la apariţia stării de : desfăşurarea unei activităţii care a condus la angajarea de datorii către bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale şi către diverşi furnizori; vânzarea unor unităţi de producţie foarte importante din patrimoniu debitoarei fără de care societatea nu-şi mai putea desfăşura activitatea; neîncasarea creanţelor care a dus la lipsa lichidităţilor necesare acoperii datoriilor şi transferul de lichidităţi nejustificate către diverse societăţii.
Potrivit rapoartelor de activitate întocmite de lichidatorul judiciar la dosarul cauzei, paratul se face vinovat de săvârşirea faptelor prevăzute la art. 138 lit. b-e din .
Din analiza bilanţurilor contabile aferente perioadei 1999-2003, precum şi a conturilor de profit şi pierdere pentru aceiaşi perioadă, instanţa retine că deşi societatea debitoare figurează in evidenta cu conturi la banei in lei si cu bunuri, nu le-a prezentat pentru a fi valorificate, iar sumele incasate sa fie distribuite creditorilor. Astfel, potrivit ultimului bilanţ depus de SC B. W. SRL la începutul anului 2003 societatea deţinea în patrimoniu imobilizări corporale în sumă de 14.566.555,4 RON înregistrate în conturile 211- 214 care reprezintă terenuri şi construcţii , instalaţii tehnice , maşini, utilaje şi mobilier ; la încheierea excerciţiului financiar aferent anului 2003 în aceleaşi conturi se mai regăsea suma de 12.857.425,4 RON , de unde se poate trage concluzia că bunurile societăţii înregistrate în conturile menţionate au fost înstrăinate de către reprezentantul debitoarei , fără a fi evidenţiate în nici un fel încasările obţinute în urma vânzării respectivelor bunuri ;conturile de disponibilităţii băneşti s-au diminuat cu 3.058.231 mii lei ROL in perioada 2000-2003.
De altfel, instanţa reţine că potrivit informaţiilor emise de Prefectura judeţului Bacău – Serviciul public Comunitar – Regim permise de conducere şi înmatriculare vehicule societatea debitoare figurează in patrimoniu cu un mijloc de transport autoturism MAZDA E 2200 cu număr de înmatriculare BC-36-WOD , care nu a putut fi identificat, iar sumele incasate din valorificare sa fie distribuite creditorilor.
Paratul a fost asociat unic in cadrul societăţii debitoare – si administrator- funcţie in care s-a ocupat de toata activitatea societăţii debitoare.
In condiţiile in care paratul nu au depus acte din care sa rezulte modalitatea de ieşire din patrimoniul societăţii a bunurilor inregistrate in evidentele contabile, a sumelor de bani existente in conturi precum si dovada veniturilor rezultate din exploatare si din vânzarea mărfurilor , dispunând continuarea activităţii deşi intrarea în incapacitate de plată era iminentă, instanţa retine in sarcina paratului săvârşirea faptelor prevăzute de art. 138 lit. a si c din legea 85/2006 , de natura sa atragă răspunderea administratorului conform art 138 din legea 85/2006.
Societatea a avut deschise conturi de disponibilităţi , analiza fluxurilor financiare bancare reflecta transferul de fonduri de la debitoare către alte societăţi fără justificare economică, plăţile obligaţiilor bugetare au fost efectuate în sume insignifiante, iar plăţile către furnizori au fost identificate numai în parte ,conturandu-se efectuarea de către parat a unor acte de comerţ in interes propriu sub acoperirea persoanei juridice , lichidatorul judiciar apreciind ca una din cauzele care au condus la apariţia stării de insolvenţă vânzarea unor unităţi de producţie foarte importante din patrimoniu debitoarei fără de care societatea nu-şi mai putea desfăşura activitatea si fara ca sumele rezultate din valorificare sa fie evidenţiate in contabilitate.
Cât priveşte incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 138 lit d din Legea 85.2006, instanţa reţine din raportul de analiză întocmit de SC G. A. SRL – angajată de lichidatorul judiciar – că datele din poziţia imobilizări corporale nu reflectă întocmai realitatatea , având în vedere că diferenţa valorică nu putea fi egalizată de amortizarea calculată şi trecută pe stocurile aferentei perioadei.
Administratorul societăţii debitoare nu a putut fi identificat la sediul social al debitoarei declarat la Oficiul Registrului Comerţului si nu a depus actele contabile prevăzute de art.28 din lege pentru a se putea verifica activitatea economico-financiara a socitatii debitoare.
Asa cum reiese din rapoartele de activitate întocmite de lichidatorul judiciar in cauza, administratorul societăţii deşi a fost notificat despre obligaţia de a depune actele financiar contabile ale societăţii conform art 28 din Legea 85/2006 nu s-a conformat sa prezinte documentele respective in baza cărora sa se stabilească modalitatea in care a condus activitatea societăţii si a îndeplinit obligaţiile prevăzute de lege in sarcina sa.
Paratul nu a pus la dosarul cauzei actele prevăzute de art 28 din Legea 85/2006, respectiv registrele obligatorii prevăzute de art 20 din Legea contabilităţii nr 82/1991 rep. – Registru jurnal, Registru inventar si cartea mare si actele justificative de primara conform art 6 din Legea 82/1991 rep. , ceea ce conduce la concluzia inexistentei sau a distrugerii acestora, acte care sa fi permis lichidatorului sa analizeze in concret activitatea desfăşurata de debitoare si cauzele stării de insolventa.
Rezulta astfel ca administratorul societăţii nu a ţinut contabilitatea in conformitate cu legea, iar nedepunerea evidentelor contabile a fost menita sa ascundă modul in care au fost folosite bunurile societăţii si verificarea modalităţii de înregistrare a operaţiunilor contabile, incalcand astfel dispoziţiile art 27 alin 1 din Legea 82/1991 rep. si ale art 196 alin 1 , art 73 alin 1 din Legea 31/1990 rep. , paratul facandu-se vinovat de netinerea contabilităţii in conformitate cu legea, determinând prin aceasta apariţia stării de insolventa a societăţii .
Potrivit Legii 31/1991rep. administratorul este răspunzător fata de societate pentru stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, contractul de societate si statutul le impun , iar acţiunea in răspundere împotriva administratorului aparţine si creditorilor societăţii in caz de faliment al societăţii .
Funcţionarea unei societăţi se bazează in primul rând pe documentele financiar -contabile. Fapta de a nu respecta dispoziţiile legii contabilităţii nu denota o simpla neglijenta sau o necunoaştere a legii, dar mai mult lasă sa se inteleaga o intenţie de fraudare a legii cu scopul de a se sustrage controlului firesc al statului activitatea generatoare de venituri a societăţii, precum si de a ascunde patrimoniul acesteia fata de creditori.
In acest context, nedepunerea acestor documente a vizat tocmai împiedicarea analizării in concret a activităţii desfăşurate de către debitoare si care a avut ca efect ajungerea societăţii in stare de incetare de plaţi, fapta prevăzuta de art 138 lit d din lege.
Evidenta contabila avuta in vedere de acest articol de lege se refera tocmai la registrele si evidentele care trebuie intocmite conform normelor in vigoare de societate.
Prin nerespectarea dispoziţiilor legale menţionate instanţa retine ca administratorul societăţii debitoare nu a ţinut evidenta contabila in conformitate cu legea, fiind incidente dispoziţiile art. 138 lit.d din legea insolventei .
In conformitate cu prevederile art. 138 din legea insolventei, instanţa poate dispune ca o parte din pasivul societăţii ajunsa in incetare de plaţi sa fie suportata de către membrii organelor de conducere daca aceştia prin activitatea lor culpabila au cauzat societăţii debitoare starea de incetare de plaţi.
Din probele administrate in cauza, raportat la considerentele expuse, instanţa retine in sarcina paratului săvârşirea faptelor prevăzute la art 138 lit a, b, c si d din legea 85/2006 , urmând sa-1 oblige la suportarea pasivului reţinut in tabelul definitiv al creanţelor in suma de 2.989.173 RON.
Raportat la imprejurarea ca in patrimoniul debitoarei nu mai sunt identificate alte bunuri care sa acopere toate creanţele inregistrate la dosarul cauzei, lichidatorul judiciar a propus inchiderea procedurii de faliment impotriva societăţii debitoare.
Pentru termenul de judecată de astăzi lichidatorul judiciar a intocmit raportul final de activitate si bilanţul general de lichidare, care au fost afişate si comunicate pârtilor, termen de judecata la care instanţa fata de actele de la dosar, corelat cu faptul ca nu s-au formulat obiectiuni, a aprobat raportul final.
Bunul identificat în averea societăţii debitoarei, respectiv terenul situat în localitatea Tarcău, str. Cazaci a fost valorificat prin licitaţie publică la preţul de 15.000 lei, fondurile au fost distribuite de către lichidatorul judiciar conform planului de distribuire, in urma distribuirilor valoarae pasivului rămas neacoprit fiind de 2.989.173RON.
Potrivit art. 132 alin 2 din legea 85/2006 o procedura de faliment va fi închisa atunci când judecătorul sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si când fondurile nereclamate au fost depuse la banca. In urma unei cereri a lichidatorului, judecătorul sindic va pronunţa o sentinţa, închizând procedura, iar in cazul persoanelor juridice, va dispune si radierea acestora.
Nu exista motive pentru menţinerea pe rol a unei proceduri fara a mai fi alte demersuri de efectuat pentru valorificarea bunurilor debitoarei si fara a exista alte cereri.
Se va dispune notificarea închiderii procedurii conform art. 135 din Legea 85/2006 si totodată se va dispune radierea societăţii debitoare de la Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite cererea de atragerea răspunderii formulata de comitetul creditorilor constituit din creditorii A. F. P., SC F. N. SA si G. F. impotriva paratului A. E.N. .
Obliga paratul A. E.N. sa suporte pasivul societăţii debitoare reţinut in tabelul definitiv al creanţelor in suma de 2.989,173 lei.
In temeiul art 142 executarea silita se va efectua conform dispoziţiilor Codului pr.civila. In baza 132 alin 2 din legea 85/2006, dispune inchiderea procedurii de insolventa impotriva societăţii debitoare SC B. W. SRL in contradictoriu cu creditorii A. F. P., SC F. N. SA, G. F., SC D. T. SRL, D. S., SC B. W. N. SRL si SC D. I. SRL.
In baza art 135 din lege, sentinţa de închidere a procedurii va fi notificata D.G.F.P.M.B. pentru efectuarea menţiunii.
Dispune radierea societăţii debitoare de la ORCB.
Cu recurs in 10 zile de la comunicare.
Pronunţata in şedinţa publica, azi, 01.04.2009.
PREŞEDINTEGREFIER
