DIN VALORIFICAREA ACTIVELOR DUPĂ
DESCHIDEREA PROCEDURII REORGANIZĂRII
JUDICIARE ŞI A FALIMENTULUI.
Art.24 din O.U.G. nr.55/1999
Art.563 Cod.pr.civilă şi art.1724 Cod civil
Art.1935 din Legea nr.409/2001
Creanţele AVAS reprezintă un public şi se
execută înaintea oricăror altor drepturi cu excepţia salariilor şi
privilegiilor legale.
(Decizia nr.582/R-C/ 20 mai 2005)
Prin cererea formulată lichidatorul judiciar al S.C. „A M S” S.A.
Piteşti a solicitat judecătorului-sindic să dispună, în dosarul nr.1019/2005,
obligarea AVAS la restituirea sumei de 15.422.250 lei, reprezentând impozit
pe clădiri aferent unei perioade de 9 luni, din anii 2001 şi 2002.
În motivarea cererii s-a susţinut că, creditoarea AVAS a încasat
întreaga sumă rezultată din valorificarea activelor, inclusiv pe cea obţinută din
vânzarea unui apartament proprietatea garanţilor, fără să restituie impozitul
pe clădiri datorat Primăriei Mărăcineni.
Tribunalul Comercial Argeş prin încheierea din 1 martie 2005 a
admis cererea şi a obligat la restituirea sumei solicitate.
Recursul creditoarei AVAS a fost respins ca nefondat prin decizia
nr.682/R-C/2005.
Astfel, instanţa de control judiciar a reţinut că AVAS a preluat în
baza O.U.G. nr.51/1998, modificată prin O.U.G. nr.54/1999 şi O.U.G.
nr.69/2000, aprobată prin Legea nr.409/2001, mai multe creanţe
neperformante de la diverse bănci, printre care şi BANCOREX, urmând ca
veniturile obţinute să acopere o datorie publică în conformitate cu Legea
nr.81/1999 şi Legea nr.72/1996.
Potrivit art.24 din O.U.G. nr.55/1999, modificată prin O.U.G.
nr.25/2000, precum şi potrivit art.1935 din Legea nr.409/2001, drepturile de
creanţă preluate la datoria publică se îndestulează cu prioritate faţă de orice
altă creanţă, cu două excepţii, însă, respectiv salariile şi privilegiile legale.
Aşadar, îndestularea creanţei preluate la datoria publică se face cu
prioritate, faţă şi de prevederile art.108 pct.8 din Legea nr.64/1995, însă, după
privilegiile legale, aşa cum sunt ele enunţate în dispoziţiile art.1722 şi
următoarele din Codul civil.
De altfel, atunci când urmărirea silită şi distribuirea sumei se
efectuează de judecătoresc în procedura executării silite se au în
vedere dispoziţiile art.563 din Codul de procedură civilă, care menţionează
creanţele bugetare provenite din impozite, taxe şi alte contribuţii la bugetele
de stat sau locale, înaintea creanţelor rezultând din împrumuturi acordate de
stat.
Pentru toate aceste considerente, s-a concluzionat că executarea
silită efectuată în afara cadrului stabilit de Legea nr.64/1995 şi care a urmat
dreptul comun în materie, asigură plata creanţei preluate la datoria publică
după ce, însă, se îndestulează cheltuielile curente cu conservarea bunului ce se
valorifică. În această categorie intră şi impozitele ce trebuiau achitate pentru
bunul respectiv la bugetul local şi care beneficiază de un privilegiu legal.
