Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 1069/199/2011 din data de 15.09.2011, reclamantul C. Gh., a solicitat în contradictoriu cu C.V I., să se constate nulitatea certificatului de naştere al lui C. I V., eliberat de Primaria comunei Filipeşti.
In motivarea acţiunii, se arată că,C. Gh. I. nu a avut moştenitori sau urmaşi . Presupusul moştenitor C. I V. este fiul lui C. Gh. T..În certificatul de naştere a lui C. I V. figurează la părinţi C. Gh. I. în vârstă de 68 ani , rezultă că acesta s-a născut în anul 1871. Tatăl lui C. Gh. I. este C. Gr. Gh., care s-a născut în anul 1875. Comparând anul naşterii presupusului părinte a lui C. I V. ( C. Gh. I.) cu data de naşterii lui C. Gr. Gh.( tatăl lui C. Gh. I.) rezultă că fiul s-a născut cu 4 ani înaintea tatălui, situaţie ce consideră că nu poate fi admisă. Aceste neconcordanţe între datele înscrise în certificatul de naştere al lui C. I.V. cu certificatul de deces alui C. Gh. I.presupusului tată , îl îndreptăţeşte să-l considere fals.
În dovedirea acţiunii au fost depuse acte.
Instanţa, in virtutea rolului activ, în temeiul art. 57 din Legea nr.119/1996, a dispus efectuarea de către SCLEP Bacău şi Primăria Comunei F. a unor cercetări cu privire la aspectele menţionate de reclamant şi comunicarea unor extrase de pe actul de stare civilă a numiţilor C. V.şi C. I.. Instituţiile menţionate mai sus au trimis relaţiile solicitate precum şi copiile actelor de stare civilă pe care le deţin.
Din actele si lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Prin adresa nr. 3035/16.01.2012 eliberată de Primăria Comunei F., rezultă că, erorile de înregistrare amintite de reclamant nu s-au produs, în sensul că delegatul de stare civila al Primăria Comunei F., nu a completat in mod eronat rubrica numele părinţilor, in actul de naştere al lui C. V..
Potrivit art. 62 alin. 1 C.fam, numele de familie al copilului se dobandeste prin filiatie si este cel al parintilor sai din momentul nasterii, atunci cand parintii au nume comun.Conform art.66-85 codul familiei,în vigoare la acea dată,copilul adoptat cu efecte depline are ca părinţi pe adoptatori.
Conform extrasului de stare civilă din registrul actelor de naştere de la Primăria Comunei Filipeşti,rezultă că la naştere într-adevăr C. V. a avut ca părinţi pe T. şi M..Însă prin actul de înfiere nr.7 din 02.03.1957 emis de Sfatul Popular al Raionului Roman,acesta a fost adoptat cu efect depline de C. M. şi C. I..
Aşa fiind,noii părinţi ai lui C. V.,născut în anul 1939 sunt I. şi M..
Astfel cum rezulta din prevederile art. 57 din Legea nr. 119/1996, sunt susceptibile de rectificare pe cale judiciara, acele greseli pe care le contin actele de stare civila si mentiunile inscrise pe acestea. De asemenea, art. 104 din Metodologia pentru aplicarea unitara a dispozitiilor Legii nr. 119/1996, precizeaza ca rectificarea presupune indreptarea unor erori materiale comise cu ocazia inregistrarilor de stare civila.
Prin definiţie, constatarea nulităţii absolute a unui act juridic poate fi solicitată de către orice persoană care justifică un interes.Aşadar, deşi calitatea procesuală şi interesul sunt condiţii distincte (şi care se circumscriu unor noţiuni diferite) de exerciţiu a acţiunii civile, în această situaţie particulară – când se invocă nulitatea absolută a unui act juridic, condiţia de exerciţiu a acţiunii constând în justificarea unui interes este absorbită de condiţia de exerciţiu a calităţii procesuale active care se verifică tocmai prin raportare la existenţa unui interes în promovarea acţiunii.
Nulitatea actului juridic civil reprezintă acea sancţiune care lipseşte actul juridic de efectele contrare normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă. Nulitatea absolută este cea care sancţionează nerespectarea, la încheierea actului juridic, a unei norme care ocroteşte un interes general. Prin nulitatea parţială se urmăreşte desfiinţarea unei părţi din efectele actului juridic.
Printre cauzele de nulitate absolută se pot menţiona încălcarea regulilor privind capacitatea civilă a persoanelor, lipsa totală a consimţământului, nevalabilitatea obiectului actului juridic, lipsa cauzei sau cauza imorală, nerespectarea formei cerută ad validitatem, lipsa sau nevalabilitatea autorizaţiei administrative, încălcarea ordinii publice, frauda legii.
Reclamantul nu a reuşit să probeze fără putinţă de tăgadă cele susţinute în cererea de chemare în judecată aşa cum a fost precizată.Nici înscrisurile depuse nu au fost de natură a susţine cele afirmate de reclamant.Deşi s-au emis adrese la autorităţile care ţin evidenţa persoanelor nu s-a putut identifica vreo eroare în meţiunile din actele de stare civilă ale lui C. V..
Fata de dispozitiile legale invocate, instanta retine ca, in cauza de fata, dupa analizarea actelor aflate la dosarul cauzei, nu poate fi folosita actiunea in rectificare pentru a fi indreptate erorile strecurate in actul de naştere fata de faptul ca nu s-au produs erori cu ocazia inregistrarii naterii, actul de deces al lui C. V. fiind.De asemenea nu există nici o cauză de nulitate absolută a cetificatelor de stare civilă a numitului C. V..
Pentru considerentele mentionate, instanta va respinge acţiunea formulată de reclamant, ca neintemeiata.
