Contestaţie decizie de concediere. Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni, cereri); Contracte de muncă; Desfacerea contractului de muncă


Tribunalul GORJ Sentinţă civilă nr. 4374 din data de 24.09.2013

Dosar nr. ——-

Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECȚIA CONFLICTE DE ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentința Nr. 4374/2013

Ședința publică de la 24 Septembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE ————-

Asistent judiciar ———-

Asistent judiciar ———-

Grefier ——-

Pe rol fiind pronunțarea dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din 17.09.2013, privind pe reclamanta UL în contradictoriu cu pârâtul ISC, având ca obiect contestație decizie de concediere

La apelul nominal au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor, cuvântul părților fiind consemnat prin încheierea de ședință din 17.09.2013, ce face parte integrantă din prezenta sentință.

TRIBUNALUL

Asupra contestației de față:

Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj la data de 30.04.2012, sub nr. ———-, reclamanta UL, în contradictoriu cu pârâții ISC, a solicitat instanței anularea deciziei nr. 2903/2012, înregistrată la registratura ISC – Dolj, sub nr. 2158/29.03.2012 și la registratura ISC Gorj sub nr. 657/29.03.2012, comunicată la data de 30.03.2012, reintegrarea în funcția (postul deținut) anterior concedierii și obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale aferente pe perioada cuprinsă între data concedierii și data reintegrării efective pe post, sumă indexată cu indicele de inflație și dobânda legală aferentă, plata unei sume reprezentând daune morale pentru prejudiciul suferit din cauza concedierii nelegale. De asemenea, în temeiul art. 274 din , reclamanta a solicitat obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Inițial, reclamanta a chemat în judecată pârâtul MDR – ISC, însă ulterior, prin cererea depusă la fila 33 din dosar, reclamanta a formulat precizare la acțiune în sensul că înțelege să se judece cu pârâții ISC și DRCO.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a fost angajată la ISC pe postul de inspector de specialitate grad II.

Prin OUG 93/2011 de modificare și completare a O.U.G. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții și a H.G. 1157/2011, inspectoratele de stat județene în construcții s-au desființat și s-au înființat alte compartimente. Odată cu această restructurare posturile s-au desființat, fiind aprobate alte posturi cu aceeași specialitate în cadrul compartimentelor nou înființate.

Prin notificarea nr. 1205/SG/29.11.2011 (înregistrată la DC Gorj sub nr. 4649/30.11.2011) i s-a adus la cunoștință reclamantei faptul că se va desființa postul deținut de ea și prin aceeași notificare i s-a comunicat faptul că, deși desființat postul ocupat, a fost creat un post similar de inspector specialitate grad II, pentru care trebuie să opteze.

Reclamanta a trimis cererea cu această opțiune la data de 02.12.2011, fiind anunțată că la data de 05.12.2011 urmează să se tină examenul la Craiova.

La data de 04.12.2011, în urma unei crize renale, reclamanta a fost internată prin serviciul de urgență, fiind în incapacitate temporară de muncă și ca urmare în imposibilitate de a se prezenta la examen. Starea de incapacitate a durat până la data de 14.01.2012. Ca urmare, trebuia să susțină examenul ulterior încetării incapacității de muncă “în aceleași condiții”;.

A învederat reclamanta că s-a pregătit pentru acest examen pe care l-a susținut la data de 24.01.2012, însă la București și nu la Craiova. Cu ocazia examenului a avut surpriza să constate că a avut 5 subiecte de tratat, cu toate că toți colegii săi au avut numai 2 subiecte. Mai mult decât atât, reclamanta a fost întreruptă după primele 6 minute, deși trebuia să aibă la dispoziție 10 minute pentru proba de calculator. Pe de altă parte, deși bibliografia era afișată pe internet cu ocazia susținerii examenului, a avut surpriza să constate că unul dintre subiecte nu se regăsea în bibliografie.

Față de toate aceste aspecte consideră reclamanta că procedura și modul în care a fost susținut examenul de către aceasta sunt totalmente nelegale.

De asemenea, reclamanta consideră că decizia atacată este lovită de nulitate și sub aspectul încălcării dispozițiilor referitoare la preaviz. Se consideră prin decizie că preavizul ar fi fost acordat prin notificarea 2015/2011 și a început la data de 30.11.2012. Ori, astfel cum se poate observa, notificarea cuprinde cu totul alte mențiuni și nu face absolut nici o referire la preaviz sau perioada de preaviz și la data de la care ar începe să curgă preavizul în situația sa. Se referă doar la cei care nu optează pentru ocuparea unuia dintre posturile nou create. Se poate observa că prin decizia atacată i s-a adus la cunoștință încetarea cu efecte imediate. Mai mult decât atât, deși textul menționat în decizia de încetare face referire la “motive care țin de persoana salariatului”;, motivarea acesteia prevede: “determinată de rezultatul obținut la examenul/concursul susținut la data de 24.01.2012”. temeiul de drept în atare situație este cu totul altul și se referă strict la corespunderea din punct de vedere profesional a salariatului. însă eu la ocuparea postului de inspector de specialitate grad II am promovat un concurs, în plus am fost evaluată periodic pe parcursul anilor în care am ocupat acest post.

A susținut reclamanta că, în fapt, desființarea posturilor nu a fost una efectivă, ba mai mult decât atât, există deficit de posturi și nicidecum excedent, astfel încât nu se justifică restructurarea din moment ce după desființarea posturilor auxiliare, respectiv șoferi, etc., organigrama astfel cum exista nu era completă, ci mai era nevoie de personal. Instituția nou înființată este practic aceeași cu cea desființată, având doar o altă denumire și cu toate că nu erau ocupate toate posturile (existând deficit, astfel cum am arătat mai sus) reclamanta a fost obligată să se prezinte la un examen. De asemenea ,cu titlu de exemplu, a menționat reclamanta că în noua “organizare”; există 474 de posturi de specialitate care se vor suplimenta astfel ca în final să existe 507 posturi (Nota de fundamentare privind proiectul de modificare a HG 1335/2010, secțiunea 2 – schimbări preconizate). În ceea ce privește Regiunea Sud Vest Oltenia, potrivit Statului de Funcții (Anexa 5 la Ordinul 2973/29.11.2011) existau 50 de posturi de inspectori de specialitate și tot atâtea au fost create.

A mai susținut reclamanta că era firesc ca ocupanții posturilor să fie repartizați în cadrul structurii astfel cum a fost în realitate redenumită, fără alte proceduri de concurs sau examen, întrucât noi deja susținuseră un concurs la angajarea pe postul de inspector de specialitate și încă unul cu ocazia gradului obținut.

Față de toate aceste aspecte, pe care reclamanta înțelege să le completeze până la prima zi de înfățișare, solicită într-o primă teză să se constate nulitatea deciziei atacate, iar într-o teză subsidiară nelegalitatea acesteia și admiterea contestației așa cum a fost formulată.

Conform precizării la acțiune depusă la fila 31 din dosar, reclamanta a precizat că înțelege să se judece și pentru anularea concursului/examenului susținut la data de 24.01.2012.

Prin cererea depusă la fila 39 din dosar, reclamanta a susținut că examenul a fost organizat cu nerespectarea prevederilor art. II alin. (2) din H.G. nr. 1157/2011, în sensul că aplicarea procedurilor legale privind restructurarea și reorganizarea la nivelul I.S.C. trebuia să se realizeze în termen de minimum 30 de zile de la data de intrare în vigoare a acestei hotărâri.

De asemenea, a mai susținut reclamanta că în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 2 din Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului/examenului în vederea încadrării personalului în noua structură organizatorică ISC aprobat prin decizia nr. 897/2011 a Secretarului General al I.S.C., “personalul aflat în incapacitate temporară de muncă în momentul organizării concursului va susține concursul în aceleași condiții pentru ocuparea postului respectiv la încetarea stării de incapacitate temporară”;, astfel că au fost încălcate dispozițiile art. 3 alin.3 lit. b din Regulament , care stabilește foarte clar că stabilirea datei pentru susținerea concursului se face “cu cel puțin 7 zile înainte de data organizării concursului/examenului prin decizie a conducerii executive”;, Ca urmare, a arătat reclamanta că data concursului trebuia stabilită după 26.01.2012 și nicidecum la 24.01.2012.

Totodată reclamanta a învederat că la proba scrisă subiectul cu nr. 2 nu se regăsește în bibliografia aferentă examenului, publicată pe site-ul angajatorului, iar în ceea ce privește proba practică, a arătat că, deși Regulamentul prevede că m examenul trebuie să se desfășoare în aceleași condiții, ea a avut un număr de 5 subiecte și a fost întreruptă după 6 minute de către președinta comisiei de reexaminare, iar colegii săi au avut 2 subiecte și un timp de rezolvare de 10 minute.

Referitor la subiecte, a mai precizat reclamanta că au fost încălcate dispozițiile art. 10 din Regulament, întrucât nu s-au elaborat 2 seturi de subiecte și nu s-a ales în mod public de către un voluntar, prin tragere la sorți, plicul cu subiecte ce urma a fi deschis în fața concurenților și a membrilor comisiei, motiv de nulitate absolută a concursului.

De asemenea, a mai arătat reclamanta că nu i-au fost comunicate notele obținute în urma susținerii concursului, conform art. 18-20 din Regulament, astfel că nu a avut posibilitatea efectivă și reală de a cunoaște și verifica dacă s-a respectat procedura de examen, fiind încălcate prevederile art. 9 alin. 4 din Regulament, fiind afectată garantarea unei evaluări obiective a candidaților, astfel că solicită anularea procesului-verbal încheiat cu privire la rezultatul concursului.

S-a învederat că la data de 25.01.2012 a fost afișat pe site-ul I.S.C. procesul-verbal nr.1283/24.01.2012, prin care reclamanta a fost declarată “respins”;, fără a fi comunicate mediile(notele) obținute la cele 2 probe.

Că, la data de 26.01.2012 reclamanta a formulat contestație și în aceeași dată, la ora 16,30, după încheierea programului, a apărut postat pe site o decizie, respectiv nr.53/26.01.2012, cu privire la componența comisiei de soluționare a contestației , prima comisie fiind stabilită prin decizie la data de 18.01.2012.

La data de 27.01.2012 contestația a fost respinsă prin procesul-verbal nr. 425/26.01.2012 și de la acest moment reclamantei nu i s-a adus la cunoștință dacă se află în preaviz, ci i s-a comunicat direct decizia de concediere.

Pârâtul ISC a formulat întâmpinare în cauză, solicitând respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală și, pe cale de consecință, menținerea deciziei contestate, ca fiind temeinică și legală, pentru următoarele considerente:

Prin O.U.G. nr. 93/2011 s-a dispus modificarea și completarea O.G. nr. 63/2001 privind înființarea I.S.C., aprobată prin Legea nr. 707/2001, cu modificările ulterioare, fiind înființate 8 direcții regionale în construcții, unități fără personalitate juridică.

În cuprinsul art. III alin. (2) din O.U.G. nr. 93/2011 se prevede că încadrarea personalului în noua structură organizatorică a I.S.C., în limita posturilor aprobate prin hotărâre a Guvernului, se face prin concurs/examen, în conformitate cu termenele și procedurile legale în vigoare.

Potrivit alineatului (11) al art. 2 din H.G. nr. 1335/2010, astfel cum a fost introdus prin H.G. nr. 1157/2011, numărul maxim de posturi aprobat pentru I.S.C. este de 750, prin restructurarea și desființarea, în condițiile legii, a unui număr de 125 de posturi.

De asemenea, potrivit art. II alin. (1) din H.G. nr. 1157/2011, ocuparea posturilor de conducere, precum și încadrarea personalului în structura organizatorică și în limita numărului de posturi, aprobate (maxim 750), ca urmare a desființării unor posturi, precum și a restructurării la nivelul Inspectoratului de Stat în Construcții – I.S.C., se face prin concurs/examen organizat în cadrul instituției.

În consecință, s-a arătat că I.S.C., în calitate de angajator, a efectuat demersurile legale necesare punerii în aplicare a actelor normative mai sus menționate.

Consideră pârâtul ca fiind neîntemeiată contestația formulată de către UL, pentru următoarele considerente:

În fapt, prin decizia Secretarului General nr. 279/29,03.2012, așa cum este stipulat la art. 1) din decizia mai sus menționată, începând cu data de 30.03.2012 contractul individual de muncă nr. 17/07.20/01,11.2001 al contestatoarei UL, salariată a I.S.C., având funcția de inspector de specialitate gr.II, a încetat conform prevederilor art. 65 alin.(1) din Codul Muncii al României, adoptat prin Legea nr. 53/2003, republicată, ca urmare a restructurării și reorganizării I.S.C., totodată, conform dispozițiilor art.2) alin.(3) din decizia de concediere, încetarea contractului individual de muncă a fost determinată de rezultatul obținut la examenul/concursul organizat în data de 24.01.2012, conform proceselor verbale nr.1283/S.G./24.01.2012 și nr.1425/S.G./26.01.2012.

Cu privire la critica referitoare la faptul că examenul/concursul din data de 24.01.2012 s-a organizat și desfășurat la sediul Inspectoratului de Stat în construcții I.S.C.- Aparat central și nu la sediul DRCO, s-a învederat instanței de judecată că d-nei UL i-a fost comunicată notificarea nr. SG1017 din 18.01.2012 , prin care i s-a adus la cunoștință faptul că persoanele care s-au aflat în incapacitate temporară de muncă în perioada desfășurării concursurilor/examenelor organizate în data de 05.12.2011, în vederea ocupării posturilor de execuție din cadrul DRC, au posibilitatea ca pentru posturile rămase vacante în cadrul Direcțiilor Regionale în Construcții să susțină concurs-examen.

Totodată, prin notificarea nr. SG1017 din 18.01.2012, angajatorul a informat contestatoarea că ,în data de 24.01.2012, se va organiza la I.S.C., examen pentru ocuparea postului vacant de inspector de specialitate gr. ll în cadrul Compartimentului Control și Inspecție pentru Calitatea Lucrărilor în Construcții-Gorj din cadrul Direcției Regionale în Construcții Sud-Vest Oltenia.

Ca atare, având în vedere faptul că reclamanta s-a aflat în incapacitate temporară de muncă până la data de 16.01.2012, urmare notificării nr.SG1017 din 18.01.2012, aceasta a formulat și transmis angajatorului cererea de înscriere la concursul/examenul organizat în data de 24.01.2012, acceptând astfel condițiile de organizare și desfășurare a concursului/examenului din data de 24.01.2012.

Astfel, consideră pârâtul această primă critică a contestatoarei ca fiind total neîntemeiată.

Referitor la subiectele pentru proba scrisă, s-a învederat că examenul/ concursul din data de 24.01.2012 a fost organizat pentru ocuparea unui post de execuție în cadrul ISC, respectiv în cadrul DRCO – Compartimentului Calitate și Inspecție pentru Calitatea Lucrărilor în Construcții Gorj, în aceleași condiții ca și concursul/examenul desfășurat la data de 05.12.2011, cu respectarea întrutotul a Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului/examenului în vederea încadrării personalului în noua structură organizatorică a I.S.C., aprobat prin decizia nr. 897/2011. Ca atare, atât pentru concursul/examenul desfășurat la data de 05.12.2011, cât și pentru concursul/examenul din data de 24.01.2012 au fost prezentate candidaților două seturi de subiecte, fiecare set conținând cinci subiecte, acest fapt putându-se proba.

Pe de altă parte, I.S.C. a organizat concursul/examenul din data de 24.01.2012 pentru ocuparea unui post de execuție în cadrul DRCO – Compartimentului Calitate și Inspecție pentru Calitatea Lucrărilor în Construcții Gorj, fapt care presupunea cunoașterea legislației aplicabilă în domeniul de activitate a instituției de către salariata care a participat la concurs/examen, în speță d-na UL.

Bibliografia a cuprins acte normative și reglementări tehnice pe care contestatoarea le cunoștea sau ar fi trebuit să le cunoască, având în vedere faptul că, anterior organizării concursului/examenului, ocupa un post de execuție în cadrul instituției.

Subiectele au fost elaborate în strânsă concordanță cu tematica și bibliografia, lucrarea scrisă s-a verificat în baza bibliografiei anunțate, fapt care presupunea cunoașterea legislației aplicabile în domeniul de activitate al Instituției, de către contestatoare.

Contestatoarea cunoștea, anterior desfășurării concursului, modul de notare al probelor și a formulat cerere de înscriere la concurs/examen acceptând condițiile de desfășurare a concursului/examenului.

De altfel, contestatoarea a avut aceleași șanse ca si ceilalți candidați admiși, beneficiind de aceleași condiții de concurs, contrar poziției sale din cererea de chemare in judecată, iar pentru același grad de dificultate subiectele au fost aceleași la nivelul întregii țări (de exemplu, contestatoarea trebuia să răspundă la aceleași subiecte ca și un alt inspector de specialitate de același grad care era încadrat la structura similară din alt județ).

Astfel, concursul/examenul s-a desfășurat respectându-se întocmai prevederile art.14 alin.(2), art.15 și art. 17 alin. 2 și 3 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului/examenului în vederea încadrării personalului în noua structură organizatorică a ISC aprobat prin decizia nr. 897/2011, iar criticile contestatoarei cu privire la organizarea și desfășurarea concursului/examenului din data de 24.01.2012 sunt total nefondate și nedovedite.

Referitor la critica contestatoarei potrivit căreia, decizia contestată este lovită de nulitate sub aspectul încălcării dispozițiilor referitoare la preaviz, pârâtul a precizat că la art. 1 al deciziei nr. 279/29.03.2012 privind încetarea contractului individual de muncă, este indicat faptul că încetarea contractului individual de muncă are loc în condițiile articolul 65 din Codul Muncii republicat, urmare a restructurării și reorganizării I.S.C., respectiv “Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.”;

De asemenea, la art. 2 alin. 2 se menționează că postul ocupat de salariată a fost desființat, de altfel, așa cum a fost înștiințată reclamanta și prin notificarea nr. 12015/29.11.2011.

Prin urmare, în aceste condiții, pârâtul consideră complinite prevederile ari 75 alin. 1 din Codul Muncii republicat, termenul de preaviz de 20 zile lucrătoare curgând de la data când reclamanta a luat cunoștință de notificate, respectiv data de 30.11.2011.

Pe de altă parte, s-a învederat că în practica judiciară s-a reținut în mod întemeiat că efectuarea în fapt a celor 20 de zile de preaviz este o chestiune distinctă, ce nu poate fi subsumată mențiunilor formale pe care art. 74 alin. (1) din Codul muncii din 2003 le impune pentru validitatea deciziei de concediere (în prezent art. 76), neputând conduce în nici un caz la nulitatea absolută a unei atare decizii. Totuși, în cauza de față, luând în considerare atât notificarea nr. 12015/29.11.2011, cât și decizia contestată, rezultă, fără putință de tăgadă, că preavizul de 20 de zile lucrătoare a fost acordat, iar la expirarea duratei acestuia, contractul individual de muncă al salariatei urma a înceta.

De asemenea, s-a învederat că decizia de încetare a contractului individual de muncă al salariatei conține toate elementele care să conducă la stabilirea situației de fapt și respectă prevederile Codului muncii, acestea fiind menționate, în mod expres, în preambulul actului contestat.

S-a menționat că această decizie cuprinde toate elementele de formă prevăzute de art. 76 din Codul muncii, republicat și anume, motivul care a determinat concedierea (restructurarea și reorganizarea instituției angajatoare) și durata preavizului (20 de zile lucrătoare), celelalte elemente fiind incidente în cazul concedierii colective, sau, după caz, a celei individuale pe alte considerente decât reorganizarea activității.

Cu privire la critica referitoare la faptul că desființarea postului reclamantei nu a fost “efectivă”;, s-a învederat instanței că, așa cum rezultă din notificarea nr. 12015/29.11.2011 emisă de I.S.C. , contestatoarea a fost informată că, datorită punerii în a OUG nr. 93/2011 și a HG nr. 1157/2011, ISC Gorj s-a desființat și s-a înființat Compartimentul Control și Inspecție pentru Calitatea Lucrărilor de Construcții Gorj din cadrul DRCO.

Potrivit Ordinului Ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului nr. 2973/2011 pentru aprobarea statului de funcții ai I.S.C., la nivelul noii structuri înființate, postul de inspector de specialitate gr. II pe care contestatoarea îi ocupase la vechea structură a fost desființat.

În statul de funcții aprobat prin Ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului nr. 2973/2011, în cadrul Compartimentul Control și Inspecție pentru Calitatea Lucrărilor de Construcții Gorj din cadrul DRCO au fost prevăzute 7 posturi de inspector de specialitate pentru a căror ocupare I.S.C. a organizat și desfășurat concurs potrivit Regulamentului aprobat prin Decizia Secretarului General nr. 897/2011.

Conform art.1 alin.(6) din Regulamentul aprobat prin Decizia Secretarului General nr. 897/2011 “în cazul în care, în cadrul unei structuri prevăzute la alin.(1) – supuse structurării/reorganizării din cadrul I.S.C.-, există un post/posturi de aceeași categorie, clasă și/sau grad profesional, ocupat de un singur angajat sau de un număr de angajați inferior “numărului de posturi existente, acesta/aceștia vor susține proba de examen, fiind admiși angajații care au obținut nota finală minim 7(șapte).”;

S-a menționat că, în urma concursului/examenului susținut pentru ocuparea unui post din cadrul DRCO – C.C.I.C.C.L Gorj, contestatoarea a fost respinsă prin analizarea justă, atât a probei scrise cât și a probei practice, de către comisia în baza Deciziei Secretarului General nr. 902/29.11.2011, iar rezultatul a fost afișat pe site-ul instituției prin calificativul respins, cu respectarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului/examenului în vederea încadrării personalului în noua structură organizatorică a Inspectoratului de Stat în Construcții, aprobat prin Decizia secretarului general nr. 897/2011.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 4 alin.(4) din Regulamentul aprobat prin Decizia Secretarului General nr. 897/2011 “Posturile rămase neocupate în condițiile alin.(3) se declară vacante, urmând să se comunice candidatului/candidaților care a/au obținut nota finală imediat inferioară, dar cel puțin nota minimă 7, posibilitatea de a ocupa postul/posturile respective.”;- situație în care contestatoarea nu s-a încadrat.

I.S.C., a respectat întocmai Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului/examenului în vederea încadrării personalului în noua structură organizatorică a ISC, aprobat prin decizia nr. 897/2011, decizie care a fost adusă la cunoștința angajaților și implicit a contestatoarei prin intermediul site-ului instituției, anterior datei de concurs, respectiv în 29.11.2011 .

Anunțul de organizare a concursului/examenului, bibliografia și cererea tip de înscriere la concurs au fost aprobate de către secretarul general al I.S.C. și afișate pe site-ul I.S.C. încă din data de 21.11.2011.

De asemenea, pârâtul ISC a formulat răspuns la cererea de precizare a acțiunii.

În fapt, s-a arătat că prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2973/29.11.2011 a fost aprobată structura organizatorică detaliată, statul de funcții al aparatului central șl al direcțiilor regionale din cadrul I.S.C. La aceeași dată, 29.11.2011, prin Decizia nr.897 a Secretarului General al I.S.C. a fost aprobat Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului/examenului în vederea încadrării personalului în noua structură organizatorică a ISC.

În conformitate cu prevederile art.2 din Regulament, în termen de maxim 3 zile de la aprobarea prin ordin al ministrului a statului de funcții (adică la data de 29.11.2011), se va demara procedura de organizare a concursului/examenului pentru ocuparea posturilor din structurile supuse restructurării/reorganizării.

Data concursului/examenului a fost stabilită pentru ziua de 5 decembrie 2011.

Ca atare, s-a solicitat instanței să constate și să rețină faptul că termenul de organizare șl desfășurare a concursului/examenului din data de 05.12.2011, respectiv data de 24.01.2012 a fost întru totul respectat.

Totodată, raportat la numărul de posturi de inspector de specialitate prevăzute în noul stat de funcții, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 2973/29.11.2011, s-a arătat că rămânea la latitudinea salariatei dacă participă sau nu la concursul/examenul organizat în vederea încadrării în noua structură organizatorică.

S-a învederat instanței de judecată că reclamantei i-a fost comunicată notificarea nr. SG1017 din 18.01.2012 , prin care i s-a adus la cunoștință faptul că persoanele care s-au aflat în incapacitate temporară de muncă în perioada desfășurării concursurilor/examenelor, organizate în data de 05.12.2011 în vederea ocupării posturilor de execuție din cadrul DRC, au posibilitatea ca pentru posturile rămase vacante în cadrul DRC să susțină concurs-examen.

Totodată, prin notificarea nr.SG1017 din 18.01.2012, angajatorul a informat contestatoarea că în data de 24.01.2012 se va organiza, la sediul ISC, ora 10:00, examen pentru ocuparea postului vacant de inspector de specialitate gr. II în cadrul Compartimentului Control și Inspecție pentru Calitatea Lucrărilor în Construcții-Gorj din cadrul DRCO.

Ca atare, având în vedere faptul că reclamanta s-a aflat în incapacitate temporară de muncă până la data de 16.01.2012, urmare notificării nr.SG1017 din 18.01.2012, aceasta a formulat și transmis angajatorului cererea de înscriere la concursul/examenul organizat în data de 24.01.2012, acceptând astfel condițiile de organizare și desfășurare a concursului/examenului din data de 24.012012.

În cauza de față, manifestarea de voință a salariatei a fost în sensul participării la concursul/examenul organizat în condițiile actelor normative invocate, urmând ca aceasta să fie încadrată în situația promovării concursului. Ori, în speță, contestatoarea nu a promovat concursul/examenul la care a participat, fiind declarată respinsă, împrejurare care a condus la imposibilitatea încadrării pe unul din cele 7 posturi de inspector de specialitate prevăzute în noul stat de funcții, și implicit la încetarea contractului individual de muncă.

S-a susținut că desfășurarea concursului/examenului s-a efectuat cu respectarea întocmai a prevederilor art.14 alin.(2), art.15 și art.17 alin. 2 și 3 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului/examenului în vederea încadrării personalului în noua structură organizatorică a ISC, aprobat prin decizia nr. 897/2011, iar criticile contestatoarei cu privire la organizarea și desfășurarea concursului/examenului din data de 24.01.2012 sunt total nefondate și nedovedite.

Totodată, s-a arătat că, așa cum prevede în mod expres textul art. II alin. (2) din H.G. nr. 1157/2011, în termen de minimum 30 de zile de la Intrarea în vigoare a acestui act normativ, urma să se realizeze aplicarea procedurilor legale privind restructurarea și reorganizarea la nivelul I.S.C.

Prin urmare, în raport de dispozițiile acestui act normativ, I.S.C. a avut obligația de a proceda la realizarea concretă a restructurării și reorganizării în intervalul de minim 30 de zile, calculat din data de 28 noiembrie 2011 (date intrării în vigoare a actului normativ din momentul publicării în Monitorul Oficial al României), ceea ce a presupus stabilirea datei concursului/examenului, anunțarea concursului/examenului, a tematicii șl bibliografiei, desemnarea comisiilor de concurs/examen, de soluționare a contestațiilor, corectarea și afișarea rezultatelor, soluționarea contestațiilor, afișarea rezultatelor finale, emiterea deciziilor de concediere în caz de nepromovare, ori încadrarea pe noile funcții în cazul promovării concursului/examenului organizat.

A precizat pârâtul că atât O.U.G. nr. 93/2011, cât și H.G. nr. 1157/2011, constituie acte normative, supuse principiului executării imediate și din oficiu, aplicându-se de la intrarea în vigoare a acestora, dacă ele nu dispun altfel, șl produc efecte pentru viitor, fiind deci, active. În cauza de față, cele două acte normative sus-menționate au intrat în vigoare încă de la publicare, acestea neprevăzând în mod expres o dată ulterioară pentru intrarea lor în vigoare, cum în mod eronat a arătat contestatoarea. Cu alte cuvinte, dacă legiuitorul ar fi dorit amânarea aplicării acestor acte normative, ar fi prevăzut, în mod expres, o dată ulterioară la care acestea urmau să intre în vigoare.

În atare situație consideră pârâtul că procedura privind restructurarea și reorganizarea la nivelul I.S.C precum și stabilirea datei concursului/examenului s-a desfășurat corect si legal. înăuntrul termenului de 30 de zile prevăzut de lege.

A susținut pârâtul că , pe de o parte, contestatoarea solicitată anularea concursului, fără a motiva în drept această cerere, iar pe de alta parte, contestatoarea nu a făcut în nici un fel dovada vătămării sale ca urmare a presupusei nerespectări a Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului/examenului în vederea încadrării personalului în noua structură organizatorică a ISC, aprobat prin decizia secretarului general nr. 897/2011 și nici nu a invocat vreo asemenea vătămare.

Pentru toate aceste considerente, pârâtul a solicitat respingerea capătului incidental de cerere formulat de contestatoare ca fiind nelegal și neîntemeiat, respingerea contestației așa cum a fost formulată șl precizată și, pe cale de consecință, să se mențină decizia de concediere nr. 279/28.03.2012 ca fiind temeinică și legală.

În drept au fost invocate următoarele dispoziții legale: art. 137, art. 109 din Codul procedură civilă, art.74 alin,(5), art.75 alin.(1), art.76, 77 din Codul Muncii republicat, OUG nr.93/2011, art. II alin. (1) din HG nr.1157/2011.

Prin notele de ședință depuse la filele 212 – 214 din dosar, reclamanta a invocat următoarele considerente:

În drept, s-a arătat că au fost încălcate dispozițiile art. 5 Codul Muncii potrivit căruia: “(1) În cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii.”;, art. 65 alin 1 și 2 Codul Muncii, raportat la art. II alin 2 din OG 93/2011 (“încadrarea în noua structură organizatorică se face cu […] în conformitate cu termenele și procedurile legale în vigoare”;) și art. III alin 1 din OUG 93/2011 (“încetarea contractelor individuale de muncă drept urmare a aplicării art. 1 se face cu respectarea termenelor și procedurilor prevăzute de legislația muncii și protecției sociale în vigoare”;).

De asemenea, s-a arătat că fost încălcate dispozițiile art. 75-77 Codul Muncii, ceea ce atrage aplicarea art. 67, 78-80 din Codul Muncii, încălcarea dispozițiilor art. 6 din O.G. 63/2001 și articolul II alin 2 din HG 1157/2011, art. 4 alin 2 al Regulamentului de Organizare și desfășurare al concursului/examenului în vederea încadrării personalului în noua structura organizatorică a ISC, art. 9 alin 4 din Regulament fiind afectată garantarea unei evaluări obiective, art. 10 din Regulamentul privind organizarea si desfășurarea concursului, art. 15 alin. 3 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului, art. 18-20 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului.

În ceea ce privește apărările pârâtei, reclamanta a solicitat să fie respinse, pentru următoarele considerente:

Referitor la susținerea pârâtei cu privire la așa zisa acceptare a condițiilor de examen, este de observat că nu se indică temeiul de drept prin care se poate constata o asemenea acceptare, pe de o parte, iar pe de altă parte nici nu poate fi vorba de o acceptare, ci este vorba de impunerea anumitor condiții.

A precizat reclamanta că au fost încălcate dispozițiile imperative privind organizarea și desfășurarea concursului/examenului, ori o zisă acceptare nu ar putea fi valabilă decât în situația în care normele în materie ar fi respectate de către angajator. În fapt, s-a arătat că este vorba de invocarea propriei culpe, printr-o interpretare cel puțin stranie în sensul că, deși pârâta a încălcat reguli de drept, reclamanta a acceptat să susțină un examen în aceste condiții. A susținut reclamanta că i-au fost impuse astfel de încălcări, motiv pentru care a și invocat încălcarea dispozițiilor art. 5 din Codul Muncii.

A doua apărare se referă la faptul că subiectele pentru proba scrisă au “fost mai multe, comparativ cu examenul/concursul desfășurat la data de 05.12.2011”;. Cu privire la acest aspect, reclamanta a precizat că ea a făcut referire la proba practică, unde a avut 5 subiecte și nu două și cu privire la proba scrisă a arătat că a avut subiecte care nu se regăsesc în bibliografie, ceea ce este cu totul altceva.

Cu privire la modul de notare, reclamanta a precizat că a dovedit prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei, nu au fost afișate notele, încălcându-se dispozițiile art. 15 din Regulament.

Cu privire la apărarea pârâtei, în sensul că au fost respectate dispozițiile în materie referitoare la preaviz, reclamanta a precizat că notificarea 2015/2011 cuprinde cu totul alte mențiuni și nu face absolut nici o referire la preaviz sau perioada de preaviz și la data de la care ar începe să curgă preavizul în situația reclamantei .

Referitor la situația descrisă în decizia de concediere (motive care țin de persoana angajatului), reclamanta a invocat prevederile art. 64 alin. 1, 2 și 3 din Codul muncii .

În ceea ce privește apărarea pârâtei, conform căreia desființarea postului a fost reală și efectivă, s-a arătat că pârâta face referire doar la condițiile de promovare ale concursului.

Consideră reclamanta că a făcut pe deplin dovada că această “desființare” nu a fost nici reală și nici efectivă, a depus înscrisuri din care rezultă fără putere de tăgadă că există posturi cu aceeași clasă, gradație ca cel ocupat de aceasta anterior, așa zisele noi posturi înființate fiind în fapt aceleași, având aceleași atribuții și solicitându-se aceleași condiții pentru ocuparea acestora. Urmare a restructurării intervenite la nivelul Direcției , numărul posturilor la Compartimentul de Control și Inspecție este același.

În probatoriu a fost administrată proba cu înscrisuri.

Prin sentința nr. 5462 din data de 17 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr….. s-a admis în parte contestația, cu precizările ulterioare, formulată de reclamanta UL, în contradictoriu cu pârâții ISC și DRCO, s-a dispus anularea concursul/examenului organizat în data de 24.01.2012 de către Inspectoratului de Stat în Construcții și a deciziei nr.279/29.03.2012 a ISC, înregistrată sub nr.2158/29.03.2012 la ISC – DRCO Județul Dolj și înregistrată sub nr.657/29.03.2012 la ISC – DRCO Județul Gorj, au fost obligați pârâții să reintegreze reclamanta pe postul deținut anterior concedierii, respectiv inspector de specialitate grad II, s-a dispus obligarea pârâților să plătească reclamantei o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, începând cu data concedierii respectiv 30.03.2012 și până la reintegrarea efectivă pe post, au fost obligați pârâții să plătească reclamantei suma de 1000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată și s-a respins capătul de cerere privind plata de daune morale.

Împotriva sentinței mai sus menționate a declarat recurs ISC, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

S-a susținut în esență de către recurentă că în mod greșit instanța de fond a reținut că decizia contestată este lovită de nulitate absolută, iar referitor la anularea concursului s-a arătat că a fost întocmit cu respectarea regulamentului de organizarea și desfășurarea concursului.

Prin decizia nr. ——— pronunțată de CAC în dosar —— a fost admis recursul declarat de ISC împotriva sentinței civile nr. ———–, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. —-, în contradictoriu cu reclamanta UL, cu pârâta DRCO și a fost casată sentința civilă nr. —– din data de ——-, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. ————- și trimisă cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

S-a reținut de către instanța de control judiciar că pârâtul ISC a respectat termenul de 20 de zile de preaviz, astfel încât sub acest aspect decizia nu este lovită de nulitate absolută, așa cum în mod eronat a reținut instanța de fond și cum prin această modalitate nu s-a intrat în cercetarea fondului cauzei se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spere rejudecare la aceeași instanță, care urmează a analiza contestația pe fond.

De asemenea, instanța de control judiciar a investit instanța de rejudecare de a face verificări privind propria-i competență în soluționarea capătului de cerere ce vizează anularea concursului/examenului susținut de către reclamantă în data de 24.01.2012 și care reprezintă precizarea la acțiune.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr. ————-.

Raportat la îndrumările deciziei de casare, instanța investită cu rejudecarea cauzei a solicitat pârâtului ISC înscrisuri din care să rezulte modalitatea de desființarea a postului reclamantei și dacă a existat o desființare efectivă, reală și serioasă în acest sens.

S-a solicitat ca pârâtul să depună la dosarul organigrama anterioară și ulterioară emiterii deciziei de concediere, ștatele de funcții și ștatele de plată anterioare și ulterioare concedierii reclamantei și orice alt înscris deținut de angajator care a stat la baza emiterii deciziei de concediere.

La solicitarea instanței pârâtul Inspectoratul de Stat în Construcții a depus la dosarul cauzei notificarea nr. 12015/29.11.2011; cererea nr. 12015/1 din 30.11.2011 a numitei UL de înscriere la concursul/examenul organizat în data de 05.12.2011; certificat de concediu medical seria CCMAE nr. 0078407; certificat de concediu medical seria CCMAE nr. 0078405; foaie colectivă de prezență pe luna decembrie 2011, foaie colectivă de prezență pe luna ianuarie 2012; cererea nr. 513 din 12.01.2012 a numitei UL de înscriere la concursul/examenul organizat în data de 24.01.2013; notificarea nr. 1017/18.01.2012; proces-verbal nr. 1283/24.01.2012 și anexa acestuia privind rezultatul examenului organizat la data de 24.01.2013; proces-verbal nr. 1425/26.01.2012 și anexa acestuia privind rezultatul soluționării contestației candidatei declarată respinsă la examenul organizat la data de 24.01.2013; decizia nr. 279/29.03.2012 privind încetarea contractului individual de muncă al numitei UL; ștatele de funcții și personal aferente lunii noiembrie 2011, pentru ISC – Gorj, ISC – Mehedinți, ISC – Olt, ISC – Vâlcea și ISC Dolj; ștatul de funcții și personal aferent lunii ianuarie 2012, pentru ISC-DRC Sud Vest Oltenia; ștatul de funcții și personal aferent lunii februarie 2012, pentru ISC-DRC Sud Vest Oltenia; ștatul de funcții și personal aferent lunii martie 2012, pentru ISC-DRC Sud Vest Oltenia; Ordinul MDRT nr. 1176/16.03.2011 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a Inspectoratului de Stat în Construcții – ISC și organigrama; Ordinul MDRT nr. 44/15.02.2012 privind aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a Inspectoratului de Stat în Construcții – ISC și organigrama.

De asemenea, s-a invocat de către pârâtul ISC că potrivit prevederilor OUG nr. 26/10.04.2013 pentru modificarea și completarea OUG nr. 63/2001 privind înființarea ISC, începând cu data intrării în vigoare a respectivei ordonanțe (18.04.2013) direcțiile regionale în construcții din structura organizatorică a ISC devin unități fără personalitate juridică, sens în care DRCO nu mai există, iar ISC nu are calitate procesuală pasivă.

Că, potrivit ultimelor acte adiționale la contractul individual de muncă, calitatea de angajator în speță, aparține ISC, astfel că raportul juridic dedus judecății trebuie să se desfășoare în contradictoriu cu acest angajator.

Raportat la aceste mențiuni instanța a dispus conceptarea și citarea în cauză în calitate de pârât a ISC.

Pe parcursul cercetării judecătorești reclamanta a solicitat o notă de probatorii în completare, respectiv depunerea de către pârât a ștatelor de funcții din lunile septembrie, octombrie și decembrie ale anului 2011, și a celorlalte înscrisuri solicitate de instanță.

Asupra acestui aspect pârâtul ISC a comunicat instanței că înscrisurile solicitate au fost depuse la dosarul cauzei la data de 25.05.2013.

S-a invocat de către pârâtul ISC necompetența materială a Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale în soluționarea capătului de cerere privind anularea concursului/examenului susținut de reclamantă la data de 24.01.2012, cu motivarea că în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1 și art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, precum și dispozițiile art. 3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, judecarea capătului de cerere ce vizează anularea concursului/examenului intră în competența Curții de Apel Craiova – Secția Administrativ Fiscal.

Prin încheierea de ședință din 25.06.2013 instanța s-a pronunțat asupra excepției necompetenței materiale a Secției conflicte de muncă și asigurări sociale în soluționarea capătului de cerere privind anularea concursului/examenului susținut de reclamantă la data de 24.01.2012, respingând excepția cu următoarea motivare:

Potrivit art. 159 Cod procedură civilă necompetența materială și teritorială de ordine publică poate fi invocată de părți ori de către judecător la prima zi de înfățișare în fața primei instanțe dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului.

În cauza de față excepția necompetenței materiale a Secției Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale nu a fost invocată în sensul dispozițiilor mai sus menționate, ci la data de 10.06.2013 prin nota de probatorii (fila 181 la dosar) prin care pârâtul arată că având în vedere indicațiile date pentru rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Craiova, respectiv verificarea de către instanță a propriei competențe, apreciază că pentru soluționarea capătului de cerere privind anularea concursului competență material este Curtea de Apel Craiova – Secția de Contencios Administrativ Fiscal.

Raportat la data la care este invocată excepția necompetenței materiale instanța reține că pârâtul este decăzut din dreptul de a invoca excepția în raport de dispozițiile art. 103 alin. 1 Cod procedură civilă.

Mai mult decât atât, potrivit art. 269 alin. 1 Codul muncii și art. 210 din Legea nr. 62/2011 Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj este competentă material și teritorial să soluționeze capătul de cerere privind anularea concursului, concursul fiind un criteriu profesional de departajare avut în vedere de pârât la emiterea deciziei de concediere.

Pe parcursul cercetării judecătorești pârâtul a completat probatoriul solicitat de instanță, depunând la dosarul cauzei subiectele pentru proba practică susținute de personalul ISC în cadrul concursului/examenului organizat în data de 15.12.2011 pentru ocuparea posturilor de execuție de inspector de specialitate, subiectele pentru proba practică susținută de reclamanta UL în cadrul concursului/examenului organizat în data de 24.01.2012, lucrarea la proba practică a reclamantei și contestația formulată de către aceasta.

Înscrisurile au fost depuse și în format electronic – pe suport DVD, ce nu a fost deschis la cererea reclamantei, cerere consemnată și în scris și depusă la dosarul cauzei fila 254.

Tribunalul analizând contestația față de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, susținerile părților, dispozițiile legale în materie și raportat la îndrumările instanței de control judiciar, reține și constată următoarele:

Prin decizia nr. 279/29.03.2012 emisă de Inspectoratul de Stat în Construcții s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al reclamantei UL în conformitate cu dispozițiile art. 65 alin. (1) din Codul muncii, ca urmare a restructurării și reorganizării Inspectoratului de Stat în Construcții, iar prin art. 2 alin. 3 al aceleași decizii se menționează că încetarea contractului individual de muncă a fost determinată de rezultatul obținut la examenul/concursul organizat în data de 24.01.2012.

Potrivit acestor prevederi legale instanța reține că, concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă, determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.

La alin. 2 din același text se menționează că desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.

Prin caracterul efectiv al desființării locului de muncă trebuie să se înțeleagă respectarea cerinței ca respectivul loc de muncă să fi fost suprimat din statul de funcții.

Pentru ca o cauză să fie reală și serioasă este necesar să fie întrunite următoarele condiții: să aibă caracter obiectiv, respectiv în temeiul Codului Muncii (art.65 alin.1), să fie impusă de dificultăți economice, transformări tehnologice sau de o reorganizare a activității, cauza trebuind să fie independentă de factori subiectivi; să fie precisă (exactă) , să constituie veritabilul motiv al concedierii, adică să nu disimuleze în alt temei (cum ar fi intenția de a-l concedia cu orice chip pe un anumit salariat, prin susținerea uneia dintre ipotezele stabilite de art.65 alin.1); să fie serioasă , în sensul că dificultățile economice, transformările tehnologice sau o reorganizare a activității, după caz, să aibă o anumită gravitate care să impună cu adevărat reducerea unui loc de muncă sau unor locuri de muncă, respectiv să existe un raport proporțional între cauză și efect.

În speță, desființarea postului de inspector de specialitate gradul II al reclamantei nu a fost o desființare efectivă și reală câtă vreme în cadrul vechii structuri a ISC Gorj exista un singur post de inspector de specialitate gradul II, post ocupat prin concurs de reclamantă, care s-a regăsit și se regăsește în noua structură organizatorică (ștatele de funcții și personal – filele 152-165 dosar primul ciclu procesual și filele 42-50 dosar …).

Se reține că acest post era vacant și înainte și după susținerea concursului/examenului din data de 05.12.2011 și a rămas vacant în continuare și după susținerea examenului de către reclamantă în data de 24.01.2012.

Referitor la reorganizarea instituției invocată de către pârât, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că instituția nou înființată este aceeași cu cea desființată, având însă o altă denumire, iar restructurarea a constat în desființarea efectivă a 125 de posturi, posturi ce au vizat categoriile de personal cu studii superioare de scurtă durată și cu studii medii, nu și postul de inspector de specialitate.

Așadar, încetarea raporturilor de muncă a fost dispusă în condițiile în care postul reclamantei exista nefiind îndeplinită așadar condiția de fond a desființării acestuia.

Cu privire la posturile de inspector de specialitate se reține că prin această reorganizare acestea au fost suplimentate, în sensul că s-au creat un număr de 33 de posturi inspector de specialitate (nota de fundamentare privind proiectul de modificare a HG nr. 1335/2010 – filele 187-188 dosar primul ciclu procesual).

Potrivit art. 6 din OUG 63/2001, personalul salariat din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice Transporturilor și Locuințelor care își desfășoare activitatea în cadrul Direcției Generale – ISC este considerat transferat în cadrul instituției publice nou înființate, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, articol de lege ce nu a fost abrogat sau modificat prin OG nr. 93/2011.

Din textul mai sus menționat se reține că această prevedere legală este obligatorie și confirmă obligația angajatorului de a-i oferi reclamantei un loc de muncă corespunzător pregătirii, obligație prevăzută și de dispozițiile art. 76 din Codul muncii.

Ori, în condițiile în care existau posturi libere în noua organigramă, iar aceste posturi nu puteau fi ocupate decât de persoanele ce aveau calitatea de angajat al ISC, decizie a fost emisă cu încălcarea art. 5-8 Codul muncii.

În realitate pe vechea structură organizatorică reclamata ocupa unul dintre cele 474 de posturi de inspector de specialitate, care s-a suplimentat cu încă 33 de posturi pe noua structură, sens în care desființarea postului ocupat de reclamantă și obligarea acesteia de a susține concurs pentru a ocupa același post se apreciază ca fiind o măsură nelegală din partea angajatorului câtă vreme reclamanta ocupase acest post prin concurs, fiind evaluată periodic și obținând calificative de bine și foarte bine.

Se reține că deși în decizie se precizează că încetarea contractului individual de muncă s-a dispus pentru motive ce nu țin de persoana salariatului (art. 65 alin. 1 Codul muncii) urmare a desființării locului de muncă, prin aceeași decizie se invocă la art. 2 alin. 3 că încetarea contractului individual de muncă s-a datorat rezultatului obținut la concursul din 24.01.2012, ceea ce ar însemna că încetarea contractului individual de muncă s-a dispus pentru motive ce țin de persoana salariatului.

În concret, instanța reține că desființarea postului de inspector de specialitate deținut de reclamantă nu este efectivă, nu are caracter obiectiv, iar reorganizarea invocată ca temei al concedierii nu poate fi reținută câtă vreme la nivelul ISC București s-au făcut angajări fără susținerea unui concurs. Acest fapt este confirmat prin compararea ștatelor de funcții și personal depuse de pârâtă pentru luna februarie 2012 (filele 47-48 dosar ….) cu cele din luna martie 2012 (filele 49-50 dosar ….), și anume pozițiile 23, 24, 26, 27, 42, 43, 44, poziții care erau vacante în luna februarie, iar în luna martie sunt făcute angajări fără susținerea unui concurs.

Cu privire la cererea reclamantei prin care solicită anularea concursului/examenului 24.01.2012, instanța reține următoarele:

Referitor la concursul organizat de angajator în care reclamanta nu a obținut media minimă pentru a fi promovată, instanța reține că nu au fost respectate prevederile art. 3 alin. 3 din Regulament, potrivit căruia, cu cel puțin 7 zile înainte de data organizării concursului/ examenului, prin decizie a conducerii executive a ISC se stabilesc următoarele:

a) componența comisiei de soluționare a contestațiilor;

b) durata susținerii examenului,

c) bibliografia pentru susținerea examenului.

La alin. 4 se prevede obligația ISC de a afișa pe site – ul instituției , cu maxim 7 zile înainte de desfășurarea concursului/ examenului, nr. de posturi, data, ora și locul desfășurării, bibliografia aferentă, precum și prevederile art. 17 din Regulament referitoare la proba practică.

Așadar, nu au fost respectate prevederile art. 3 alin. 3 și 4 din Regulament, pârâtul nefăcând dovada stabilirii și afișării, cu cel puțin 7 zile înainte de data organizării concursului/ examenului, a datei, orei și locului desfășurării acestuia.

Totodată, pârâtul nu a făcut dovada că desfășurarea concursului/examenului din 24.01.2012 s-a efectuat în condiții identice cu cel organizat la data de 05.12.2011 și nu a infirmat susținerea reclamantei în sensul că unul dintre subiecte nu se regăsea în bibliografie.

De asemenea, instanța reține că nu au fost respectate prevederile art. 18 și 19 din Regulament, conform cărora, probele de concurs/examen se notează de la 1 la 10 și acordarea notelor pentru fiecare probă se face pe baza mediei aritmetice a notelor acordate de fiecare membru al comisiei de examinare, iar la finalizarea concursului/examenului se întocmește un proces-verbal privind rezultatele finale obținute de candidați semnat de membrii comisiei și secretarul comisiei de examinare.

În speță, în procesul-verbal încheiat la data de 24.01.2012, înregistrat sub nr. 1283/24.01.2012, cu privire la rezultatele concursului/examenului (filele 23-24 primul ciclu procesual), nu sunt menționate notele acordate de fiecare membru al comisiei pentru fiecare probă și nici notele obținute de reclamantă pe baza mediei aritmetice a notelor acordate de fiecare membru al comisiei de examinare, ci la rubrica -rezultat din anexa la procesul-verbal se menționează doar ” respins “;.

Totodată, pe site-ul ISC a fost afișat procesul-verbal nr.1283/24.01.2012, prin care reclamanta a fost declarată “respins”;, fără ca acesteia să-i fie comunicate mediile(notele) obținute la cele 2 probe.

De asemenea, nici în procesul-verbal încheiat la data de 26.01.2012, înregistrat sub nr. nr. 425/26.01.2012, cu privire la soluționarea contestației nu sunt cuprinse constatările și propunerile comisiei de soluționare a contestației, ci se menționează doar rezultatul soluționării în anexa de la acest proces-verbal, respectiv “respins”;, nefiind respectate prevederile art. 20 din Regulament.

În aceste condiții, este întemeiată susținerea reclamantei, în sensul că nu a avut posibilitatea efectivă și reală de a cunoaște și verifica dacă s-a respectat procedura de examen.

Astfel, se reține că în desfășurarea concursului din 24.01.2012 angajatorul a încălcat atât prevederile legale prevăzute de Codul muncii cât și prevederile speciale ale propriului regulament, sens în care prin această modalitate a fost afectată garantarea unei evaluări juste și obiective.

Față de caracterul imperativ al dispozițiilor art. II alin. 2 din HG nr. 1335/2010 instanța va dispune anularea concursului/examenului organizat în data de 24.01.2012.

Referitor la capătul de cerere având ca obiect acordarea de daune morale, instanța reține că reclamanta nu a făcut dovada unui producerii unui prejudiciu moral, de natură a fi reparat pe cale patrimonială.

Daunele morale sunt apreciate ca reprezentând atingerea adusă existenței fizice a persoanei, integrității corporale și sănătății, cinstei, demnității și onoarei, prestigiului profesional, iar pentru acordarea de despăgubiri nu este suficientă stabilirea culpei autorității, ci trebuie dovedite daunele morale suferite. Sub acest aspect, partea care solicită acordarea daunelor morale este obligată să dovedească producerea prejudiciului și legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta autorității.

Așadar, în speță, reclamanta nu a probat producerea unui prejudiciu, nefăcând dovada valorilor ocrotite de lege ce i-au fost lezate, respectiv demnitatea, onoarea, reputația, integritatea și sănătatea.

Raportat la aceste considerente și cu motivarea mai sus expusă;

Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, va fi obligat pârâtul ISC la plata către reclamanta UL a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1700 lei, reprezentând onorariu avocat în primul și al doilea ciclu procesual;

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte contestația ulterior precizată, formulată de reclamanta UL, în contradictoriu cu pârâtul ISC.

Anulează concursul/examenul organizat în data de 24.01.2012 de către ISC, în ceea ce o privește pe reclamanta UL. Anulează decizia nr. 279/29.03.2012 a ISC, înregistrată sub nr. 2158/29.03.2012 la ISC și înregistrată sub nr. 657/29.03.2012 la ISC.

Obligă pârâtul ISC să reintegreze reclamanta pe postul deținut anterior concedierii, respectiv inspector de specialitate gradul II.

Obligă pârâtul ISC la plata către reclamantă a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat începând cu data concedierii, respectiv 29.03.2012 și până la reintegrarea efectivă.

Respinge capătul de cerere privind daunele morale în cuantum de 1000 lei.

Obligă pârâtul ISC la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1700 lei, reprezentând onorariu avocat în primul și al doilea ciclu procesual.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 24 Septembrie 2013, la Tribunalul Gorj.