Deliberând asupra cauzei civile da faţă:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Tecuci sub nr.2422/324/2010 din 14.05.2010, reclamanta B M a formulat, în contradictoriu cu Consiliul Local Tecuci, acţiune în constatare, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate că este proprietarul suprafeţei de 756,42 mp, pe care a construit o casă formată din două camere şi o bucătărie.
În motivare, reclamanta a arătat că, după 1990, a fost de mai multe ori în audienţă la primarul de atunci, astfel că i-a atribuit un teren pentru a-şi construi o casă. Pe terenul respectiv a construit o casă formată din două camere şi o bucătărie.
În drept, şi-a întemeiat cererea pe disp.art.111 C.pr.civ.
În dovedirea acţiunii, a solicitat proba cu înscrisuri.
A depus la dosar certificatul nr.65312/2007.
Pârâtul Consiliul Tecuci a depus întâmpinare, prin care a arătat că reclamanta nu a dovedit, cu acte, afirmaţia potrivit căreia primarul i-ar fi atribuit terenul situat la adresa din str.O nr.4, iar din conţinutul sent.civ.nr.1228/04.06.1991 a Judecătoriei Tecuci , rămasă definitivă, rezultă că proprietarii imobilului sunt I N şi M.
În drept, şi-a întemeiat cererea pe disp.art.115-118 C.pr.civ.
A depus la dosar sent.civ.nr.1228/04.06.1991 a Judecătoriei Tecuci.
În baza art.242 al.2 Cpr.civ., a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La solicitarea reclamantei au fost audiaţi martorii M M şi V A, declaraţiile acestora fiind ataşate la dosar.
La solicitarea reclamantei a fost efectuată o expertiză de specialitate topometrie, raportul fiind depus la dosar.
Din oficiu, s-a dispus ataşarea dos.nr.392/1991, în care s-a pronunţat sent.civ.nr.1228/04.06.1991.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:
Din declaraţiile martorilor M M şi V A, vecine cu imobilul din cauză, a rezultat că, după 1990, reclamanta a construit casa din str.O nr..
Prin concluziile raportului de expertiză de specialitate topometrie, a schiţei anexă şi a planşelor foto, expert M D a constatat că, pe terenul în suprafaţă de 714,34 mp, se află amplasată o clădire de locuit cu următorii vecini: S-str.O, N-L I; E-M M;V-V L.
Potrivit art.111 C.pr.civ., partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.
Acţiunea în constatare este deschisă proprietarului care se găseşte în posesia bunului, atunci când acestuia îi este necesară o hotărâre judecătorească prin care să i se recunoască dreptul său.
Pentru aceste considerente şi, având în vedere şi probatoriul administrat, instanţa a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale acţiunii în constatare în ceea ce priveşte imobilul casă de locuit, care a fost dovedită, conform art.1169 C.civ, astfel că instanţa urmează să admită în parte cererea şi să constate că reclamanta B M a construit imobilul casă de locuit situat în Tecuci, str.O nr..
Cât priveşte suprafaţa de teren,instanţa a reţinut că reclamanta nu a făcut dovada prin înscrisuri că primarul de atunci i-a atribuit-o pentru a construi o casă, de unde rezultă că, în toată această perioadă, suprafaţa de teren s-a aflat în posesia statului, respectiv a Consiliului Local Tecuci.
Aşadar, instanţa a reţinut că stăpânirea imobilului cu îngăduinţa proprietarului, în speţă pârâtul Consiliul Local Tecuci, nu este de natură să ducă la dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului, întrucât acesta se află în proprietatea privată a acestuia.
O altă raţiune ar conduce la efecte arbitrarii, în sensul că orice persoană poate ocupa un teren, aşa cum a procedat reclamanta, făcând abstracţie de autorităţile locale şi pe care îşi construieşte un imobil, iar, după ani de zile, poate să solicite a se constata dreptul de proprietate asupra acestuia, la care nu este îndreptăţită.
Apărările pârâtului Consiliul Local cu privire la faptul că pe str.O nr.4 sunt alţi nu au fost primite de instanţă, pârâtul fiind în eroare cu privire la acest aspect.
Pentru că sentinţa civilă nr.1228/04.06.1991 a Judecătoriei Tecuci era în contradicţie cu situaţia de fapt care a rezultat din administrarea probatoriului, din care a reieşit că reclamanta locuieşte la această adresă şi a construit casa de locuit, în virtutea rolului activ, instanţa a ataşat din oficiu dosarul nr.392/1991, în care s-a pronunţat această hotărâre judecătorească.
Din economia dosarului a reieşit că această sentinţă a fost casată prin decizia civilă nr.1370/17.12.1991 a fostului Tribunal Judeţean Galaţi, iar acţiunea în constatare promovată de reclamanţii din acel dosar, I N şi M, a fost respinsă ca nefondată şi , ca urmare, nu există un titlu cu privire la dreptul de proprietate al acestora asupra imobilului din str. O nr.4.
Există şi o explicaţie faţă de aceste împrejurări cu privire la imobilele din această zonă(C), în care se află şi str.O nr.4, pe care instanţa a perceput-o şi din alte dosare aflate la acest complet şi aceasta ar fi că, după 1990, la periferia acestei zone, o parte din teren era loc viran, iar mai mulţi cetăţeni pur şi simplu l-au ocupat pentru a-şi face case, fără autorizaţii de construcţie şi fără acordul autorităţilor locale.
Pentru aceste considerente şi, având în vedere şi probatoriul administrat, instanţa a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale acţiunii în constatare în ceea ce priveşte imobilul casă de locuit, care a fost dovedită, conform art.1169 C.civ, astfel că instanţa urmează să admită în parte cererea şi să constate că reclamanta B M a construit imobilul casă de locuit situat în T, str.O nr.4, însă, în ceea ce priveşte terenul, urmează să respingă cererea ca nefondată.
Cât priveşte terenul, instanţa urmează să respingă cererea ca nefondată.