În privinţa remuneraţiei, nu se poate efectua o comparaţie între remuneraţia dorită de creditoarea recurentă şi cea stabilită pentru administratorul ales de judecătorul sindic, de vreme ce nu se cunoaşte, ab initio, durata efectivă a procedurii. Astfel, în condiţiile unei temporizări a procedurii de lichidare ar fi mai dezavantajoasă pentru creditori remuneraţia de 800 lei lunar decât cea globală( pentru întreaga durată a procedurii) de 300 lei.
Decizia nr. 284/ 13 mai 2009 a Curţii de Apel Galaţi
Prin sentinţa comercială nr. 113/12.02.2009 Tribunalul Vrancea, secţia comercială,contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de creditoarea D.G.F.P. Vranceaşi a dispus începerea procedurii simplificate a debitoarei S.C. „K. T.” SRL; a numit administrator judiciar pe „M. R. L.” Iaşi I.P.U.R.L. cu atribuţiile prevăzute de art.25 din Legea nr. 85/2006, cu o retribuţie netă lunară de 800 lei şi un onorariu de succes de 6% din sumele atrase la masa credală.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reţinut că creditoarea D.G.F.P. Vrancea are o creanţă în sumă de 30.651 lei, care este certă lichidă şi exigibilă şi că sunt întrunite condiţiile legale pentru deschiderea procedurii simplificate a insolvenţei debitoarei S.C. „K.T” S.R.L. , care nu a contestat starea de .
S-a mai reţinut că creditoarea nu a depus la dosar vreun înscris prin care să opteze pentru un anumit practician, urmând ca desemnarea lichidatorului să se facă dintre practicienii care au depus ofertă la dosar.
Împotriva menţionatei hotărâri, în termen legal, creditoarea D.G.F.P. Vrancea a declarat recurs, invocând, în esenţă, că prin cererea introductivă, creditorul fiscal a propus desemnarea ca lichidator judiciar a practicianului în insolvenţă „K” I.P.U.R.L. Focşani şi stabilirea unui onorariu fix de 3000 de lei pentru întreaga procedură şi un onorariu procentual de 6% din sumele atrase la masa credală.
Procedând la desemnarea unui alt practician, judecătorul sindic, a încălcat grav dispoziţiile art. 11 lit. c din care prevede în mod expres că în vederea desemnării lichidatorului provizoriu, judecătorul va avea în vedere cererea depusă în acest sens de creditorul care a solicitat deschiderea procedurii şi doar în situaţia în care cel care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu solicită numirea unui lichidator, numirea se va face de către judecătorul sindic din rândul practicienilor care au depus oferte în dosarul cauzei.
A mai arătat recurenta că prin hotărârea atacată instanţa de fond a desemnat în mod definitiv lichidatorul care va administra procedura de lichidare, nesocotind astfel atribuţiile Adunării Creditorilor în confirmarea lichidatorului provizoriu desemnat prin sentinţa de deschidere a procedurii.
Judecătorul sindic a nesocotit şi disp. art. 19 alin. 2 din legea insolvenţei prin aceea că a stabilit prin sentinţa recurată o retribuţie de 800 lei net lunar şi un onorariu de succes de 6% din sumele atrase la masa credală, dar fără a menţiona că acest onorariu se va suporta din fondul de lichidare, dacă nu este confirmat de Adunarea Creditorilor.
Pentru motivele expuse în mod succint mai sus, recurenta a solicitat modificarea în parte a sentinţei recurate, în sensul desemnării în calitate de lichidator provizoriu a practicianului în insolvenţă „K” I.P.U.R.L. Focşani, cu un onorariu global de 3000 lei şi un onorariu de succes de 6% .
Recursul nu este fondat;
Verificând sentinţa recurată prin prisma motivelor de recurs şi din oficiu, Curtea constată că prima instanţă a procedat la numirea lichidatorului judiciar cu respectarea dispoziţiilor art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006 şi că a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală care va fi menţinută.
În temeiul dispoziţiilor art. 11 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic are obligaţia desemnării motivate, prin sentinţa de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvenţă care au depus oferte de serviciu în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea ori, după caz, înlocuirea sa de către adunarea creditorilor. Ulterior, conform art. 17 alin. 1 lit. b din aceeaşi lege la propunerea comitetului creditorilor administratorul sau lichidatorul judiciar poate fi confirmat sau înlocuit în cadrul adunării creditorilor convocată în acest scop. În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 19 alin. 2 din legea menţionată mai sus, potrivit cărora, la recomandarea comitetului creditorilor, în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor sau ulterior, creditorii care deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor pot decide desemnarea unui administrator sau lichidator, stabilindu-i şi remuneraţia.
Potrivit alineatului introdus la art. 19 din Legea 85/2006 prin O.U.G. nr. 173/2008, creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator sau lichidator în locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori să confirme administratorul provizoriu sau, după caz, lichidatorul provizoriu şi să îi stabilească remuneraţia.
Faptul că judecătorul sindic nu a specificat în dispozitivul sentinţei recurate împrejurarea că administratorul desemnat este provizoriu nu este în măsură să împieteze asupra exercitării de către creditorul majoritar a prerogativei acordate de lege în privinţa deciziei unilaterale de schimbarea a administratorului judiciar şi de stabilire a remuneraţiei acestuia.
În privinţa remuneraţiei, Curtea apreciază că nu se poate efectua o comparaţie între remuneraţia dorită de creditoare recurentă şi cea stabilită pentru administratorul ales de judecătorul sindic, de vreme ce, nu se cunoaşte, ab initio, durata efectivă a procedurii. Astfel, în condiţiile unei temporizări a procedurii de lichidare ar fi mai
dezavantajoasă pentru creditori remuneraţia de 800 lei lunar decât cea globală de 300 lei.
Nu poate fi primită nici critica recurentei referitoare la nespecificarea de către judecătorului fondului a sursei pentru retribuţia administratorului judiciar, acoperirea onorariului acestuia neputându-se face decât în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
Astfel, prin art. 4 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 se stabileşte expres că toate cheltuielile aferente procedurii…vor fi suportate din averea debitorului.
Numai în eventualitatea lipsei disponibilităţilor băneşti în contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare…( alin. 4).
Aşadar, plata din fondul de lichidare este subsidiară şi nu poate fi dispusă de judecătorul sindic din faza deschiderii procedurii când nu se poate anticipa situaţia patrimoniului debitoarei.
În considerarea celor mai sus expuse, Curtea constată că, dând o dezlegare corectă cauzei deduse judecăţii, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică şi, în temeiul disp. art. 312 alin. 1 teza II C.proc. civ., va respinge recursul creditoarei DGFP Vrancea , ca nefondat.
