Precizarea pretenţiilor – daune materiale şi morale după începerea cercetării judecătoreşti. Lipsa caracterului tardiv.
Curtea de Apel Cluj, Secţia penală, decizia nr. 1074 din 26 noiembrie 2014
Prin sentinţa penală nr. 121 din 7 mai 2014 pronunţată în dosarul nr. …/2011 a Judecătoriei Turda, în baza art 192 alin 1, 2 C pen cu aplicarea art 5 C pen, ucidere din culpa a condamnat pe inculpatul M.V.M. …, antecedente penale la o pedeapsa de 2 ani 9 luni inchisoare.
In baza art 85 C pen 1968, art 15 legea 187/2012 s-a anulat suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 1 an 2 luni inchisoare aplicata prin Sentinta penala nr a Judecatoriei Turda modificata prin decizia penala nr 583/2013 a Curtii de Apel Cluj pe care a contopit-o cu prezenta aplicand pedeapsa cea mai grea 2 ani 9 luni inchisoare.
In baza art 336 alin 1 C pen cu aplicarea art 5 C pen, conducere cu alcoolemie a condamnat pe inculpatul M.V.M. la o pedeapsa de 1 an 2 luni inchisoare.
In baza art 85 C pen 1968, art 15 legea 187/2012 a fost anulată suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 1 an 2 luni inchisoare aplicata prin Sentinta penala nr a Judecatoriei Turda modificata prin decizia penala nr 583/2013 a Curtii de Apel Cluj pe care a contopit-o cu prezenta aplicand pedeapsa cea mai grea de 1 an 2 luni inchisoare.
In baza art 196 alin 1 C pen cu aplicarea art 5 C pen, vatamare corporala din culpa a fost condamnat inculpatul M.V.M. la o pedeapsa de 6 luni inchisoare.
In baza art 85 C pen 1968, art 15 legea 187/2012 a fost anulată suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 1 an 2 luni inchisoare aplicata prin Sentinta penala nr a Judecatoriei Turda modificata prin decizia penala nr 583/2013 a Curtii de Apel Cluj pe care a contopit-o cu
In baza art 85 C pen 1968, art 15 legea 187/2012 a fost anulată suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 1 an 2 luni inchisoare aplicata prin Sentinta penala nr a Judecatoriei Turda modificata prin decizia penala nr 583/2013 a Curtii de Apel Cluj pe care a contopit-o cu
prezenta aplicand pedeapsa cea mai grea de 1 an 2 luni inchisoare.
prezenta aplicand pedeapsa cea mai grea de 1 an 2 luni inchisoare.
In baza art 86 alin 2 cu aplicarea art 5 C pen, conducere cu permisul
suspendat a fost condamnat inculpatul M.V.M. la o pedeapsa de 1 an inchisoare.
In baza art 33 lit a, b C pen 1968, art 34 lit b C pen 1968, art 5 C pen au fost contopite pedepsele si s-a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 2 ani 9 luni inchisoare.
In baza art 86 alin 3 OUG 195/2002 incredintarea unui autovehicul , pentru conducere, unei persoane care nu are acest drept a fost condamnat inculpatul B.V.S., …, la o pedeapsa de 10 luni inchisoare
In baza art 15 legea 187/2012, art 81 C pen 1868, s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pentru 2 ani 10 luni termen de incercare stabilit potrivit art 82 C pen 1968 si s-a atras atentia inculpatului asupra prevederilor art 15 legea 187/2012, art 83 C pen 1968 referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
S-a constatat ca in cauza a fost citat asigurator de raspundere civila obligatorie A. SA.
In baza art 397 C pr pen, art 25 C pr pen, art 20 C pr pen, art 998 C civ, s-a admis in parte actiunea civila formulate de partea civila C.E. a si de partea civila R.C.A. . A fost obligat inculpatul M.V.M. la despagubiri morale de 25.000 lei catre partea civila C.E. pe care le-a redus cu 10%, culpa victimei C.B.R., astfel suma ce revine in sarcina inculpatului fiind de 22.500 lei si respinge celelalte pretentii civile ca fiind tardiv formulate. A fost obligat inculpatul M.V.M. la despagubiri civile de 14.000 lei (daune morale de 9.000 lei si daune materiale de 5.000 lei)i catre partea civila R.C.A. pe care le reduce cu 10%, culpa acesteia , astfel suma ce revine in sarcina inculpatului fiind de 12.600 lei si s-a respins celelalte pretentii civile ca fiind tardiv formulate.
S-a constatat ca Spitalul mun Turda si Spitalul de Urgenta Cluj nu s-au constituit parte
civila.
In baza art 397 C pr pen, art 25 C pr pen, art 20 C pr pen, art 998 C civ, s-a respins ca neintemeiata actiunea civila formulate in cauza de partea civila B.V..
In baza art 274 alin 1, 2 C pr pen a fost obligat inculpatul M.V.M. la 2000 lei cheltuieli judiciare catre stat, iar pe inculpatul B.V.S. la 1500 lei cheltuieli judiciare catre stat.
Pentru a hotărî astfel, [în ceea ce priveşte latura civilă] instanta a avut in vedere prevederile art 15 alin 2 C pr pen 1968 in vigoare la momentul analizat , al deschiderii cercetarii judecatoresti; conform acestor prevederi legale, constituirea de parte civila se poate face in cursul urmaririi penale sau cel mai tarziu pana la citirea actului de sesizare a instantei. In actual reglementare se mentin aceleasi termene , art 20 C pr pen “constituirea de parte civila se poate face pana la inceperea cercetarii judecatoresti”.
Raportat la acest moment instanta a constatat ca in cursul urmaririi penale, partea civila C.E. a formulat pretentii civile de 25.000 lei, in data de 14.09.2011 a fost citata cu mentiunea de a preciza daca se constituie parte civila, , cu ce suma si impotriva carui inculpat (f 36), iar in data de 12.10.2011 si-a mentinut pretentiile formulate in suma de 25.000 lei(f 46). Ulterior acestui moment, s-a dat citire actului de sesizare a instantei, incepandu-se cercetarea judecatoreasca. In data de 18.01.2012 partea civila si- majorat pretentiile civile astfel : 128.848 lei daune materiale (10.000 lei cheltuieli inmormantare, 13.000 lei cheltuieli pomenire, 103.848 lei beneficiu nerealizat, 2000 lei pasiv succesoral al defunctei), 1000000 lei daune morale.(f 75). Instanta a constatat ca fiind tardive pretentiile civile formulate in data de 18.01.2012, ulterior deschiderii cercetarii judecatoresti, fata de continutul acestor pretentii instanta constatand ca nu reprezinta un prejudiciu care s-ar fi produs ulterior inceperii cercetarii judecatoresti.
In privinta pretentiilor civile formulate anterior momentului deschiderii cercetarii judecatoresti, anume 25.000 lei, instanta a constatat ca a fost precizat natura acestora, dar nu a facut referire la vreo cheltuiala, astfel incat instanta retine ca este vorba despre daune morale. Fata de imprejurarea ca victima C.B.R., in varsta de 25 de ani, era singura fiica a partii civile, ca aveau o legatura stransa, asa cum arata martorii (f 94-97), ca partea civila a fost afectata de decesul acesteia , fiind vizibila o puternica modificare de comportament, instanta a apreciat ca suma de
25.000 lei solicitata poate acoperi in parte prejudiciul moral suferit d epartea civila. Dar, fata de imprejurarea ca victima nu purta centura de siguranta, evidentiata de partea civila R., de martorul M., tinand seama de concluziile raportului de expertiza (leziunile ar fi putut fi reduse in cazul purtarii centurii de siguranta), instanta a reţinut o culpa de 10 % in sarcina victimei, in privinta producerii prejudiciului.
A fost obligat inculpatul M.V.M. la despagubiri morale de 25.000 lei catre partea civila C.E. pe care le reduce cu 10%, culpa victimei C.B.R., astfel suma ce revine in sarcina inculpatului fiind de 22.500 lei şi s-a respins celelalte pretentii civile ca fiind tardiv formulate.
Instanta a avut in vedere prevederile art 15 alin 2 C pr pen 1968 in vigoare la momentul analizat , al deschiderii cercetarii judecatoresti; conform acestor prevederi legale, constituirea de parte civila se poate face in cursul urmaririi penale sau cel mai tarziu pana la citirea actului de sesizare a instantei. In actual reglementare se mentin aceleasi termene , art 20 C pr pen “constituirea de parte civila se poate face pana la inceperea cercetarii judecatoresti”.
Raportat la acest moment instanta a constatat ca in cursul urmaririi penale, partea civila Rus a aratat ca va formula in fata instantei pretentiile sale civile, in data de 14.09.2011 a fost citata cu mentiunea de a preciza daca se constituie parte civila, cu ce suma si impotriva carui inculpat (f 35), iar in data de 12.10.2011 s-a constituit parte civila cu suma de 15.000 lei(f 46), din care 6000 lei cheltuieli materiale cu medicamente,restul fiind daune morale. Ulterior acestui moment, s-a dat citire actului de sesizare a instantei, incepandu-se cercetarea judecatoreasca. In data de 18.01.2012 partea civila si- majorat pretentiile civile astfel : 10.350 lei daune materiale (6000 lei necesare refacerii sanatatii, 4350 lei beneficiu nerealizat), 100.000 lei daune morale (f 78). Instanta a constatat ca fiind tardive pretentiile civile formulate in data de 18.01.2012, ulterior deschiderii cercetarii judecatoresti, fata de continutul acestor pretentii instanta constatand ca nu reprezinta un prejudiciu care s-ar fi produs ulterior inceperii cercetarii judecatoresti
In privinta pretentiilor civile formulate anterior momentului deschiderii cercetarii judecatoresti, anume 15.000 lei, din care 6.000 lei despagubiri matreiale si 9.000 lei despagubiri morale, instanta a reţinut ca sunt dovedite in parte prin declaratii de martori (5000 lei cheltuieli cu refacerea sanatatii, spitalizare – f 95). Fata de imprejurarea ca partea civila si-a pierdut locul de munca, fata de leziunile suferite, concretizate in numarul de zile de ingrijiri medicale (11-12 zile), de durata recuperarii (cateva luni – f 95), de imprejurarea ca partea civila a fost afectata de decesul numitei C.R., fiind vizibila o puternica modificare de comportament, instanta apreciaza ca suma de 9.000 lei solicitata poate acoperi in parte prejudiciul moral suferit de partea civila. Dar, fata de imprejurarea ca partea civila nu purta centura de siguranta, evidentiata atat de de partea civila R., cat si de martorul M., tinand seama de concluziile raportului de expertiza (leziunile ar fi putut fi reduse in cazul purtarii centurii de siguranta), instanta va retine o culpa de 10 % in sarcina partii civile , in privinta producerii prejudiciului.
A fost obligat inculpatul M.V.M. la despagubiri civile de 14.000 lei (daune morale de
9.000 lei si daune materiale de 5.000 lei) şi către partea civila R.C.A. pe care le reduce cu 10%, culpa acesteia , astfel suma ce revine in sarcina inculpatului fiind de 12.600 lei si s-au respins celelalte pretentii civile ca fiind tardiv formulate
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel părţile civile R.C.A., C.E., inculpatul M.V.M. si asiguratorul SOCIETATEA DE REASIGURARE A. S.A.
Asigurătorul S.C.Asigurare-Reasigurare A. SA a solicitat admiterea apelului şi stabilirea unui procent de culpă de 25% în producerea accidentului, atât în sarcina părţii civile R.C.A. cât şi a victimei decedate C.B. şi pe cale de consecinţă, diminuarea despăgubirilor civile pe care trebuie să le achite acestora. Învederează că acele constituiri de parte civilă formulate în cauză la 18.01.2012, sunt tardive şi pe cale de consecinţă trebuie respinse, deoarece infracţiunile au fost comise de inculpat sub imperiul vechiului Cod penal, ale cărui dispoziţii sunt operante în speţă.
Curtea examinând apelurile declarate, prin prisma motivelor invocate, în privinţa susţinerilor despre caracterul tardiv al cvonstituirilor de parte civilă, ajunge la următoarele constatări:
Dispoziţiile legii de procedură penală au eficienţă numai faţă de actele procesuale sau procedurale îndeplinite în intervalul dintre intrarea şi ieşirea din vigoare a acestor dispoziţii, odată cu legea care le conţine sau în mod separat.
Curtea reţine că în caz de a legilor de procedură, actele procesuale şi procedurale efectuate în orice proces penal în timpul legii abrogate îşi păstrează valoarea, iar cele care vor interveni ulterior, vor fi îndeplinite potrivit noii legi (consacrarea regulii tempus regit actum). De aceea, precizările constituirilor de parte civilă făcute la data de 18.01.2012, sunt valide şi legale, deoarece Curtea constată că în primul rând în faza de urmărire penală în declaraţia de la fila 31 partea civilă C.E. a învederat textual:” Mă constitui parte civilă cu suma de 25.000 lei”; iar partea civilă R.C. a afirmat „Pretenţiile civile le voi formula în faţa instanţei de judecată”.
În faţa instanţei de fond, la Judecătoria Turda, la 14.09.2011, înainte de citirea actului de sesizare, partea vătămată C.E. s-a constituit parte civilă cu suma de 2.500 lei şi 2.500 euro.
Prin încheierea din 12.10.2011, partea vătămată C.E., înainte de citirea actului de sesizare al instanţei, precizează că se constituie parte civilă cu 25.000 lei faţă de inculpat, iar R.C.A. învederează că pretinde de la inculpat cu acelaşi titlu suma de 150.000 lei, din care 60.000 lei reprezintă daune materiale iar 90.000 lei daune morale.
La data de 18.01.2012, după ce şi-au angajat apărător ales, părţile civile C.E. şi R.C.A. şi-au precizat constituirile de parte civilă, formulate în termen, înainte de citirea actului de sesizare al instanţei, solicitând : C.E. – 128.848 lei daune materiale compuse din – 36.000 lei cheltuieli cu înmormântarea şi pomenirile după obiceiul locului; 103.848 lei beneficiul nerealizat cauzat de imposibilitatea de a lucra pe perioada scursă de la decesul fiicei 6.02.2010 şi până în prezent, cu precizarea că în Spania salariul lunar îl avea în valoare de 1000 euro; 2000 lei pasivul succesoral al defunctei şi daune morale în sumă de 1.000.000 lei.
R.C.A., la 18.01.2012 a solicitat cu titlu de daune materiale suma de 10.350 lei compusă din: 6.000 lei ocazionate de refacerea sănătăţii pe perioada celor 12 zile îngrijiri medicale; 4350 lei beneficiul nerealizat determinat de încetarea raporturilor de muncă cu S.C. T. SRL; 100.000 lei daune morale pentru repararea suferinţelor ocazionate de cele 12 zile îngrijiri medicale şi pierderea verişoarei C.B..
Curtea reţine că după intrarea în vigoare a noului cod de procedură penală, regulile de derulare a procesului penal, fiind de imediată aplicare, acestea vor avea prioritate, astfel că pretenţiile părţilor civile apelante vor fi examinate de către instanţă prin prisma scriptelor de precizare ataşate cauzei la 18.01.2012, care nici într-un caz nu sunt tardive, raportat la aserţiunile de mai sus.
În legătură cu modul de soluţionare a laturii civile a cauzei, Curtea reţine următoarele:
Acţiunea civilă este mijlocul legal cel mai important de proteguire prin constrângere judiciară a drepturilor civile sau a intereselor ocrotite de lege.
Acţiunea civilă exercitată în procesul penal este supusă dispoziţiilor de fond ale răspunderii civile, cu unele particularităţi ce derivă din săvârşirea unei fapte ilicite, având caracter accesoriu faţă de acţiunea penală.
Pentru ca acţiunea civilă să poată fi exercitată în procesul penal, se cer îndeplinite următoarele condiţii: infracţiunea să producă un prejudiciu material sau moral; între infracţiunea săvârşită şi prejudiciu să existe o legătură de cauzalitate; prejudiciul trebuie să fie cert şi să nu fi fost reparat şi să existe o manifestare de voinţă în sensul constituirii de parte civilă în procesul penal.
În cadrul procesului penal, acţiunea civilă se pune în mişcare prin constituirea de parte
civilă.
Potrivit art.15 alin.2 C.proc.pen., în vigoare la data declanşării judecăţii, constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, precum şi în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare, obligaţie respectată de către părţile civile la 14.09.2011 şi 12.10.2011, astfel că precizarea definitivă a pretenţiilor la 18.01.2012 nu era deloc tardivă.
Mai mult, probele dosarului arată că aceste constituiri de parte civilă s-au realizat în faza de urmărire penală, fără a se preciza însă cuantumul sumelor.
Curtea reţine că această constituire de parte civilă s-a realizat în faza de urmărire penală, iar majorarea sau micşorarea câtimii pretenţiilor poate fi făcută în tot cursul procesului, întrucât acestea s-ar putea să nu fie cunoscute integral la data formulării iniţiale a cuantumului prejudiciului. Dispoziţiile referitoare la constituirea de parte civilă, prevăd doar termenul limită până la care trebuie făcută aceasta – citirea actului de sesizare al instanţei, – neprevăzând imperativ şi precizarea cuantumului exact al despăgubirilor civile, care poate fi făcută pe tot parcursul procesului, întrucât nicio normă legală nu interzice majorarea sau micşorarea câtimii acestora.
Nu în ultimul rând, rezultă că părţile vătămate s-au constituit la primul termen de judecată, la Judecătoria Turda, la 14 septembrie şi 12 octombrie 2011 ca părţi civile, indicând un cuantum al sumelor, înainte de citirea actului de sesizare, iar la 18.01.2012 au precizat şi majorat cuantumul daunelor materiale şi morale, majorare care poate fi făcută în tot cursul procesului, întrucât nu există niciun termen de decădere în acest sens, cu atât mai mult cu cât la 1.02.2014, a intrat în vigoare Noul Cod de procedură penală care prevede că această constituire se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti.
Practica judiciară constantă a instanţei supreme este în sensul că „nu este tardivă solicitarea obligării inculpatului la plata unor daune materiale şi morale majorate, în condiţiile în care suma pretinsă cu acest titlu a fost inclusă în cuantumul total al despăgubirilor, precizat înaintea citirii actului de sesizare, în conformitate cu disp.art.15 alin.2 C.proc.pen. Partea civilă îşi poate preciza pretenţiile până în faza dezbaterilor, fără ca aceste precizări să poată fi considerate cereri noi”. Pe cale de consecinţă, solicitările părţilor civile au fost făcute în termenul legal şi vor fi onorate ca atare de către Curte, soluţia judecătoriei fiind sub acest aspect nelegală. (Judecător Delia Purice)
