Judecătoria LIPOVA Sentinţă civilă nr. 7 din data de 12.01.2015
CONFLICT NEGATIV DE COMPETENȚĂ. COMPETENȚĂ TERITORIALĂ ALTERNATIVĂ. REGULATOR. Referitor la particularitățile litigiului dedus judecății, legea procedurală prevede expres o competență alternativă, prin art. 111 și art. 113 pct. 9 raportat la art. 116 C. pr. civ. Drept urmare, reclamanta are posibilitatea să aleagă între mai multe instanțe competente teritorial să examineze fondul pretenției sale, instanțe determinate, fie în funcție de calitatea pârâților și sediul reclamantei (art. 111 teza I), fie în funcție de sediul pârâților (art. 111 teza II), fie în funcție de circumscripția instanței în cadrul căreia a fost săvârșită fapta ilicită sau unde s-a produs prejudiciul. Dat fiind că pârâții sunt autorități publice, calificate expres de Legea Nr. 215/2001, iar atribuțiile prevăzute de lege și le exercită în cadrul persoanelor juridice de drept public organizate și delimitate potrivit legii, unitățile administrativ-teritoriale, iar cum art. 111 C. pr. civ. afirmă cu caracter general dreptul reclamantei de a se adresa instanței de la sediul său în judecata tuturor cererilor îndreptate împotriva autorităților locale, cu suficiență rezultă că reclamanta în temeiul art. 116 C. pr. civ. a uzat de acest drept de a se adresa instanței competente în circumscripția căreia își are propriul sediu, Sector I București, învestind în mod legal Judecătoria Sectorului 1 București
(Jud. Lipova, Dosar nr. 11.722/299/2014, Sentința civilă nr. 7/12.01.2015)
I. Poziția procesuală a reclamantei.
1. Constată că prin cererea înregistrată inițial la Judecătoria Sectorului 1 București sub nr. 11.722 în data de 14.03.2014, timbrată cu 127,03 lei, a cărei judecată a fost declinată prin Sentința civilă nr. 16.177/02.10.2014 spre soluționare Judecătoriei Lipova, unde a fost înregistrată sub același număr în data de 25.11.2014, reclamanta S.C. OVIG S.A., cu sediul în București, Sector 1 și cu sediul procedural ales la sediul Cabinetului de avocat PD, situat în București, Sector 5 în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean A, cu sediul în A, Județul Arad, Primăria Orașului L și Consiliul Local L, cu sediul comun în L, Județul Arad a solicitat:
+ obligarea pârâților în solidar la plata sumei de 1.743,34 lei compusă din 1.405,83 lei reprezentând prejudiciul cauzat reclamantei și 337,51 lei reprezentând dobânda legală, calculată conform OG nr. 9/2000 și OG nr. 13/2011 de la data scadenței, 17.06.2011 și până la data promovării prezentei cereri de chemare în judecată, 28.02.2014;
+ obligarea la plata dobânzii legale în continuare de la data promovării acțiunii și până la data achitării integrale a debitului;
+ obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
1.1. În motivare, susține că în data de 29.03.2011 autoturismul marca BMW cu numărul AR a fost implicat într-un accident rutier, din care a rezultat avarierea acestuia. Conform declarațiilor date de către conducătorul auto VDA, în timp ce se deplasa cu autoturismul pe strada Pompierilor (Orașul L) a intrat în gropi aflate pe carosabil rezultând avarierea autoturismului.
1.2. Reclamanta susține că pentru auto nr. AR, asigurat CASCO cu polița nr. AVA, a fost întocmit dosarul de daună AVA/AR și că reclamanta a achitat asiguratului său despăgubirea în cuantum de 1405,83 lei.
1.3. Având în vedere că la data accidentului, 20.03.2011, artera de drum, respectiv Strada Sportului se afla în administrarea pârâtelor, iar despăgubirea a fost achitată persoanei păgubite în baza contractului de facultativă seria AVA nr., în conformitate cu prevederile art. 2.210 C. civ., suma achitată cu titlu de despăgubire urmează a fi recuperată de la persoana vinovată de producerea accidentului fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicită, prejudiciul, culpa, raportul de cauzalitate.
1.4. În drept, solicită aplicarea art. 1.349, art. 1.357, art. 2.210 alin. 1 C. civ., OUG nr. 195/2002.
1.5. Solicită judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 411 alin. 2 C. pr. civ.
II. Poziția procesuală a pârâților.
2. Pârâții Primăria Orașului L și Consiliul local L au depus întâmpinare, prin care au invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București în soluționarea prezentei cauze, solicitând declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Lipova, în raport cu dispozițiile art.107 și art. 115 alin.1 C.pr.civ., aceasta fiind instanța de la sediul pârâților, cât și instanța de la locul unde se află bunurile asigurate sau locul unde s-a produs riscul asigurat.
2.1. De asemenea, a fost invocată excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului local L întemeiată pe dispozițiile art. 247 C. pr. civ., raportat la dispozițiile art. 35, 36 și art. 22 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei Lipova întemeiată pe dispozițiile art. 247 C.pr.civ. și pe art.77 din Legea nr. 215/2001.
2.2. Pe fond pârâții au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
3. Pârâtul Consiliul Județean A a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sector 1 București și excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean, pe fond solicitând respingerea acțiunii ca netemeinică.
3.1. Privitor la soluționarea excepției necompetenței teritoriale, trimite la aplicarea art. 107, art. 112 alin. 1, art. 113 alin. 1 pct. 9, art. 115 și art. 132 alin. 1 C. pr. civ. considerând că Judecătoria Lipova este instanța competentă să judece litigiul.
III. Situația de fapt reținută din probele administrate. Dreptul aplicabil.
4. Din examinarea înscrisurilor cauzei, adecvând situația de fapt și de drept dezlegării date procesului pe cale de excepție, Judecătoria reține că reclamanta, un profesionist care activează în domeniul asigurărilor de bunuri și persoane, cu sediul social stabilit în București, Sector 1 a învestit Judecătoria Sectorului 1 București cu o acțiune civilă în regres întemeiată pe dispozițiile art. 1.349, art. 1.357 și art. 2.210 alin. 1 C. civ, formulată în contradictoriu cu Consiliul Județean A, Primăria Orașului L și Consiliul Local al Orașului L pentru recuperarea sumei de 1.743,34 lei, a dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată, ca urmare a faptului că pentru autoturismul nr. AR, asigurat CASCO cu polița nr. AVA, a fost întocmit dosarul de daună AVA/AR prin care reclamanta a achitat asiguratului despăgubirea în cuantum de 1.405,83 lei.
4.1. Reține faptul că prin Sentința civilă nr. 16.177/2 octombrie 2014 Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Lipova considerând, în raport cu art. 107 alin. 1, art. 115 alin. 1 și art. 111 C. pr. civ., că instanța competentă se determină în funcție de două dintre instituțiile pârâte care au sediul în circumscripția Judecătoriei Lipova.
5. Dreptul aplicabil.
5.1. Dispoziții relevante ale Codului de procedură civilă în vigoare din 15 februarie 2013.
Art. 107. Regula generală.
(1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Instanța rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul își schimbă domiciliul sau sediul.
Art. 111. Cereri îndreptate împotriva persoanelor juridice de drept public.
Cererile îndreptate împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului.
Art. 112. Pluralitatea de pârâți.
(1) Cererea de chemare în judecată a mai multor pârâți poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia; în cazul în care printre pârâți sunt și obligați accesoriu, cererea se introduce la instanța competentă pentru oricare dintre debitorii principali.
(2) Dacă un pârât a fost chemat în judecată numai în scopul sesizării instanței competente pentru el, oricare dintre pârâți poate invoca necompetența la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.
Art. 113. Competența teritorială alternativă.
(1) În afară de instanțele prevăzute la art. 107 – 112, mai sunt competente:
9. instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă.
Art. 116. Alegerea instanței.
Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.
Art. 129. Excepția de necompetență.
(1) Necompetența este de ordine publică sau privată.
(2) Necompetența este de ordine publică:
1. în cazul încălcării competenței generale, când procesul nu este de competența instanțelor judecătorești;
2. în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad;
3. în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.
(3) În toate celelalte cazuri, necompetența este de ordine privată.
5.2. Dispoziții relevante ale Legii Nr. 215/2001 a administrației publice locale.
Art. 21. (1) Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
(2) În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.
(2^1) Pentru apărarea intereselor unităților administrativ-teritoriale, primarul, respectiv președintele consiliului județean, stă în judecată ca reprezentant legal și nu în nume personal.
Art. 23. (1) Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive. Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale.
(2) Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comune, orașe și municipii, în condițiile legii.
Art. 24. În fiecare județ se constituie un consiliu județean, ca autoritate a administrației publice locale, pentru coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean este ales în condițiile legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale.
5.3. Dispoziții relevante ale în vigoare din 1 octombrie 2011.
Art. 1.349. Răspunderea delictuală.
(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.
(2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
(3) În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum și de ruina edificiului.
(4) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se stabilește prin lege specială.
Art. 1.357. Condițiile răspunderii.
(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.
(2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
Art. 2.210. Subrogarea asigurătorului.
(1) În limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, cu excepția asigurărilor de persoane.
IV. Hotărârea.
6. În baza celor reținute, constatând că declinarea competenței teritoriale în favoarea Judecătoriei Lipova s-a realizat de către Judecătoria Sectorului 1 București cu încălcarea disponibilității alegerii de competență teritorială, Judecătoria va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Lipova, va declina în favoarea Judecătoriei Sector 1 București soluționarea cauzei și, ca urmare a ivirii conflictului negativ de competență, va trimite dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență dispunând suspendarea judecății.
6.1. Potrivit reținutelor, cauza civilă constă în acțiunea reclamantei asigurator al persoanei despăgubite îndreptată pe calea regresului în materie delictuală împotriva persoanelor considerate vinovate de producerea în data de 29.03.2011 pe o stradă din Orașul L a accidentului rutier în urma căruia a fost avariat autoturismul marca BMW cu numărul AR din cauza gropilor aflate pe carosabil. Din această perspectivă, natura excepției necompetenței teritoriale invocate de pârâți este ordin privat.
6.2. Judecătoria examinează, în continuare, dacă, în raport cu o excepție de ordin privat și cu luarea în seamă a naturii juridice a acțiunii promovate, legea procedurală stabilește în mod expres aplicarea unui criteriu general de stabilire a competenței și/sau dacă prevede expres și aplicarea unor criterii speciale de stabilire a competenței și care să atragă astfel o competență teritorială alternativă, respectiv, dacă devine aplicabil cauzei art. 111 coroborat cu art. 116 C. pr. civ.
6.2.1. Prin art. 107 alin. 1 C. pr. civ., se stabilește o regulă generală de competență sub aspect teritorial și care rămâne singura aplicabilă, în cazul în care legea nu prevede expres o competență alternativă: “Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.”;
6.2.2. Referitor la particularitățile litigiului dedus judecății, legea procedurală prevede expres o competență alternativă, prin art. 111 și art. 113 pct. 9 raportat la art. 116 C. pr. civ. Drept urmare, reclamanta are posibilitatea să aleagă între mai multe instanțe competente teritorial să examineze fondul pretenției sale, instanțe determinate fie în funcție de calitatea pârâților și sediul reclamantei (art. 111 teza I), fie în funcție de sediul pârâților (art. 111 teza II), fie în funcție de circumscripția instanței în cadrul căreia a fost săvârșită fapta ilicită sau unde s-a produs prejudiciul.
6.2.3. Dat fiind că pârâții sunt autorități publice, calificate expres de Legea Nr. 215/2001, iar atribuțiile prevăzute de lege și le exercită în cadrul persoanelor juridice de drept public organizate și delimitate potrivit legii, unitățile administrativ-teritoriale, iar cum art. 111 C. pr. civ. afirmă cu caracter general dreptul reclamantei de a se adresa instanței de la sediul său în judecata tuturor cererilor îndreptate împotriva autorităților locale, cu suficiență rezultă că reclamanta în temeiul art. 116 C. pr. civ. a uzat de acest drept de a se adresa instanței competente în circumscripția căreia își are propriul sediu, Sector I București, învestind în mod legal Judecătoria Sectorului 1 București.
6.3. Cu această motivare, argumentele privind numărul mai mare a pârâților din circumscripția Judecătoriei Lipova sau utilitatea desfășurării probațiunii în fața acestei instanțe rămân în zona arbitrariului, fără corespondent legal, în condițiile în care competența instanțelor se stabilește numai prin lege, conform art. 126 alin. 2 din Constituția României.
6.4. Cu aceste considerente, în baza art. 133 pct. 2, art. 134 și art. 135 alin. 1 C. pr. civ., Judecătoria învestește Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.
N.B. Prin Hotărârea Nr. 845/17 martie 2015 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că instanța competentă este Judecătoria Sector 1 București.
