Operator de date cu caracter personal nr. 5695
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DRĂGĂŞANI, JUDEŢUL VÂLCEA
Sentinţa civilă nr. 2813
Şedinţa publică din 29.09.2011
Instanţă constituită din:
Preşedinte – ….
Grefier – ….
Pentru astăzi fiind pronunţarea asupra acţiunii civile având ca obiect revendicare şi evacuare formulată de reclamantul ……, în contradictoriu cu pârâţii ….., ambii domiciliaţi în ……
La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de ……2011, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. Instanţa a dispus amânarea pronunţării la data de astăzi ….. 2011, pentru a se depune concluzii scrise de apărătorii părţilor.
I N S T A N Ţ A:
Deliberând constată următoarele:
La data de …. 2010 s-a înregistrat sub nr. ….., acţiunea formulată de reclamantul …..în contradictoriu cu pârâţii ……, prin care solicită obligarea pârâţilor să-i respecte dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 9 situat în municipiul …….., compus din trei camere şi având o suprafaţă utilă de 66,55 mp. şi evacuarea pârâţilor din imobilul menţionat mai sus.
În motivarea cererii reclamantul arată că a fost căsătorit cu pârâta (aceasta fiind în prezent în concubinaj cu pârâtul ….), iar în timpul căsătoriei a încheiat în nume propriu contactul de vânzare-cumpărare nr. …. din luna ….. 1992 pentru imobilul revendicat, iar aferent acestui contract a mai încheiat, tot în nume propriu, un contract cu plata în rate a acestui imobil.
La data de …1994, pentru a putea plăti apartamentul a încheiat, în calitate de debitor, iar pârâta în calitate de girant, cu Banca – Sucursala Vâlcea contractul de credit nr. …., totodată aferent acestui contract a încheiat cu aceeaşi bancă şi un contract de garanţie imobiliară prin care a fost ipotecat apartamentul, pentru garantarea creditului imobilul.
Urmarea a faptului că nu a putut plăti ratele, la data de …. 1996 Judecătoria Drăgăşani a pronunţat sentinţa civilă nr. …, definitivă şi irevocabilă, prin care a fost obligat alături de pârâtă, la plata sumei de …… lei vechi, cheltuieli de judecată.
Din cauză că nu a achitat aceste cheltuieli, Bankcoop SA a pus în sentinţa, iar pentru recuperarea debitului a scos la vânzare prin licitaţie publică imobilul ipotecat(dosar nr. …./1998 al Judecătoriei Drăgăşani), născându-se astfel momentul realizării ipotecii care menţinea în sarcina debitorilor doar un drept de posesie, folosinţă şi administrare curentă a imobilului.
La data de ….. 1998, Judecătoria Drăgăşani a pronunţat sentinţa civilă nr. …, definitivă şi irevocabilă, prin care a fost desfăcută prin căsătoria dintre reclamant şi pârâtă.
La aproximativ o lună, la …. 1998 Judecătoria Drăgăşani a pronunţat sentinţa civilă nr. … prin care s-a dispus partajarea bunurilor comuna dobândite de reclamant şi pârâtă în timpul căsătoriei, imobilul revendicat fiind atribuit pârâtei.
În cadrul acestor litigii, a înţeles să adopte o atitudine pasivă şi să nu propună probe spre administrare, din cauza faptului că nu dorea ca problemele din viaţa familială să fie rezolvate în mod public, iar pe de altă parte nu dorea nici să supună copii unor eventuale traume psihice.
În cadrul acţiunii ce a avut ca obiect partajul bunicilor comune, deşi avea cunoştinţă de faptul că imobilul ce-l revendică era deja scos la vânzare prin licitaţie publică de creditoarea Bankcoop S.A, pârâta, cu rea-credinţă nu a adus acest aspect la cunoştinţa instanţei de judecată şi a înţeles să-l includă în masa partajabilă, deşi exista interdicţia de a efectua acte de dispoziţie cu privire la imobilul revendicat prin prezenta cauză, ca urmare a începerii realizării ipotecii prin înregistrarea acţiuni ipotecate.
Cu toate că imobilul revendicat a fost cumpărat în timpul căsătoriei cu pârâta, contractul de vânzare-cumpărare, contractul cu plata în rate şi contractul de credit cu Bankcoop S.A. au fost încheiate pe numele său şi mai mult, el este cel care a achitat toate ratele aferente contractului şi a lichidat la data de ….. 1999 creditul dobândit pentru plata ratelor imobilului în urma contractului încheiat cu Bankcoop S.A. , ca urmare a efectuării unei plăţi în cuantum de 15.650.000 de lei vechi, aşa cum rezultă din chitanţa nr. ….. emisă de către Bankcoop S.A, deci la aproximativ şapte luni după pronunţarea sentinţei prin care s-a dispus partajarea bunurilor comune şi atribuirea imobilului revendicat în lotul pârâtei.
În acest context, la data de …… 2007 Biroul de şi publicitate imobiliară Râmnicu-Vâlcea, prin încheierea ….., a admis cererea sa şi a dispus radierea din Registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni a ipotecii şi a interdicţiei de înstrăinare a imobilului apartament.
În situaţia în care, în nume propriu a încheiat contractul de vânzare-cumpărare asupra imobilului revendicat, contractul cu plata în rate, contractul de credit cu Bankcoop SA, toate dublate de faptul că imobilul revendicat a fost ipotecat şi asupra sa exista o interdicţie de a efectua acte de dispoziţie până la data de ….. 2007 când a fost radiată, plus faptul că tot el este cel care a lichidat la …. 1999 creditul garantat cu imobilul revendicat, îl îndreptăţesc să solicite revendicarea acestui imobil, instanţa urmând a proceda la compararea titlurilor de proprietate existente, respectiv a înscrisurilor de care s-a făcut vorbire anterior în ceea ce-l priveşte şi a sentinţei Judecătoriei Drăgăşani, nr. …… 1998, în ceea ce o priveşte pe pârâtă.
Pentru dovedirea acţiunii, reclamantul a depus la dosarul cauzei contractul de vânzare-cumpărare nr. …../1992(f. 8), contractul cu plata în rate nr. …..1992(f. 9), sentinţa civilă nr. …. 1996 pronunţată de Judecători sentinţa civilă nr. …. 1996 pronunţată de Judecătoria Drăgăşani, sentinţa civilă nr. ….1998 pronunţată de Judecătoria Drăgăşani(f. 12), sentinţa civilă nr. …. 1998 pronunţată de Judecătoria Drăgăşani(f. 13, 14), chitanţă şi încheierea nr. …. 2007 a OCPI Vâlcea(f. 16),
La data de 16 martie 2011, pârâta Vâlcea Ecaterina a formulat întâmpinare(filele 31-41) prin care solicită respingerea acţiunii, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, pârâta arată că a fost chemată în judecată de reclamant, alături pârâtul …., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligaţi să respecte dreptul de proprietate al reclamantului asupra apartamentului nr. 9, situat în municipiul Drăgăşani, str. …. cât şi evacuarea lor din imobilul revendicat.
Arată pârâta ca ea este cea care a achitat taxele aferente imobilului, din anul 1998.
Prin întâmpinare, pârâta invocă excepţiile netimbrării acţiunii, excepţia lipsei de interes a reclamantului în formularea acţiunii şi inadmisibilităţii acţiunii.
În motivarea excepţiilor invocate, se arată că în Constituţie, accesul liber la justiţie este conceput ca drept al oricărei persoane de a se putea adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, garantându-se că exercitarea acestui drept nu poate fi îngrădită prin nicio lege.
Este unanim acceptat insa ca dreptul de acces la justiţie nu poate fi un drept absolut, ci unul care poate implica limitări, cat timp acestea sunt rezonabile si proporţionale cu scopul urmărit. Accesibilitatea justiţiei nu înseamnă caracterul gratuit al acesteia.
Întrucât este vorba de un serviciu prestat de stat, accesul la instanţa de judecata este condiţionat de plata unei taxe de timbru necesara pentru acoperirea cheltuielilor de judecata.
Cu privire la primul capăt de cerere prin care reclamantul a solicitat sa fie obligaţi să-i respecte dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 9, situat in municipiul .……, arată că acesta se află in proprietate sa prin hotărâre de partaj bunuri comune, respectiv sentinţa civila nr. 1998 pronunţata de Judecătoria Drăgăşani in dosarul nr. …. 1998, definitiva si irevocabilă prin neapelare.
In ceea ce priveşte situaţia de fapt, arată că a fost căsătorită cu reclamantul iar in timpul căsătoriei a dobândit prin contribuţie comună, respectiv prin contractul de vânzare-cumpărare nr…../1992, imobilul apartament revendicat.
In acest sens apare ca lipsită de relevanţă întreaga discuţie dezvoltată de reclamant cu privire la caracterul de bun propriu al său a imobilului revendicat (“pentru care a încheiat in nume propriu contractul de vânzare-cumpărare, precum si contractul cu plata in rate) întrucât prin sentinţa civila nr….. 1998 pronunţata de Judecătoria Drăgăşani în dosarul nr…..1998, definitivă si irevocabilă, s-a reţinut cu putere de lucru judecat că apartamentul a fost dobândit prin contribuţia comuna a soţilor, iar în Codul civil lucrul judecat este reglementat ca o prezumţie legala absolută si irefragabilă de conformitate a hotărârii cu adevărul şi întrucât prin motivarea in fapt a cererii, reclamantul tinde să aducă in discuţie acte si fapte lămurite definitiv si irevocabil intr-un litigiu anterior purtat intre aceleaşi parţi, înţelege sa invoce autoritatea de lucru judecat ca prezumţie, mijloc de proba de natură să demonstreze ceva in legătura cu raporturile juridice dintre părţi (conform art. 1200 pct. 4, art. 1202 alin. 2 C.civ.).
Dacă in manifestarea sa de excepţie procesuala (care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecata), autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevăzuta de art. 1201 C.civ. (obiect, părţi, cauza), nu tot astfel se întâmpla atunci când acest efect important al hotărârii se manifesta pozitiv, demonstrând modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre părţi, fără posibilitatea de a se statua diferit .
Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune intr-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. Aceasta reglementare a autorităţii de lucru judecat in forma prezumţiei vine să asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătoreşti.
Afirmă reclamantul că la data de ……1994 pentru a putea plăti ratele la imobilul revendicat, a încheiat in calitate de debitor, iar ea, in calitate de girant, un contract de credit cu Banca de ….. SA, si, totodată, un contract de garanţie imobiliară prin care a fost ipotecat apartamentul revendicat pentru garantarea creditului .
Tot reclamantul afirma ca prin sentinţa civila nr……1996 pronunţată de Judecătoria Drăgăşani, definitivă si irevocabilă, au fost obligaţi, împreună, la plata sumei de 21.178.101 lei vechi către Banca ….. SA, reprezentând credite si dobânzi nerambursate; că această sentinţa civila a fost pusă in executare, iar pentru recuperarea debitului apartamentul a fost scos la vânzare prin licitaţie publică, formându-se astfel dosarul nr……1998 al Judecătoriei Drăgăşani; că ulterior realizării ipotecii Judecătoria Drăgăşani a pronunţat sentinţa civilă nr……1998, definitivă si irevocabilă prin care a ……1998 prin care s-a dispus partajarea bunurilor comune dobândite in timpul căsătoriei. Contrar susţinerilor reclamantului, menite să inducă in eroare instanţa de judecată prin omisiune, arată că cererea ce a făcut obiectul dosarului nr.4984/1998 s-a perimat de drept.
Potrivit art. 254 alin. 1 C. proc. civ., perimarea are drept urmare că toate actele de procedură făcute în acea instanţă nu-şi produc efectele. Principalul efect al perimării constă în stingerea procesului, în faza în care se găseşte, împreună cu toate actele de procedură efectuate în acea instanţă, părţile fiind repuse în situaţia anterioară.
Cu privire la partajarea unui imobil asupra căruia fusese instituită o garanţie reală, arată următoarele:
Ipoteca, garanţie reală imobiliară, este definită ca fiind “o garanţie reala si accesorie care nu deposedează pe debitorul proprietar al bunului ipotecat si care permite creditorului neplătit să urmărească bunul în mâinile oricui s-ar afla pentru a primi creanţa sa cu preferinţa” iar ca drept accesoriu, însoţeşte obligaţia pe care o are debitorul faţă de creditor, a cărei soartă o împărtăşeşte integral. Ea nu este un drept real dezme.brat, proprietarul continuând să deţină toate atributele si avantajele proprietăţii.
Conform art.1746 alin.2 C.civ. ipoteca va continua sa existe asupra întregului imobil în situaţia în care s-a plătit numai o parte din datorie sau dacă, în caz de partaj al unui imobil ipotecat, imobilul trece în lotul unui copartas (acesta va trebui sa suporte urmărirea pentru întreaga datorie deoarece garanţia este încorporată în imobil.
Ea priveşte întreg imobilul ipotecat si subzista pâna la achitarea integrală a datoriei. In caz de partajare a bunului când acesta ar cadea în masa de partaj a altui copartaş decât cel obligat, acesta va trebui sa suporte urmărirea creditorului pentru întreaga datorie, debitorul păstrând toate atributele dreptului de proprietate. El poate transmite dreptul de proprietate asupra imobilului sau îl poate greva cu alte sarcini reale.
În acelaşi timp, creditorul are un drept real accesoriu asupra imobilului, fără deposedarea proprietarului, care îi conferă doua atribute, de a urmări bunul si dreptul de preferinţa.
Astfel, nimic din ceea ce există in practica judiciară si in literatura de specialitate nu îl îndreptăţesc pe reclamant sa afirme ca a introdus cu rea-credinţa bunul la masa partajabilă deşi exista interdicţia de a-l înstrăina ca urmare a începerii realizării ipotecii, cu atât mai mult cu cât judecata in acest sens s-a desfiinţat prin perimare, părţile fiind puse in situaţia anterioara.
Cu privire la primul capăt al cererii reclamantului, in situaţia prezentată, pârâta …….. a invocat excepţia lipsei de interes a reclamantului in promovarea acţiunii în revendicare.
În motivare se arată că una din condiţiile pentru promovarea unei acţiuni în justiţie este aceea că partea care o exercită să justifice un interes care trebuie sa fie personal, legitim, născut si actual.
Astfel, cel ce se adresează justiţiei pentru a-si apăra un drept trebuie sa aibă interesul de a proceda astfel, întrucât ceea ce caracterizează din punct de vedere procedural această condiţie de exercitare a dreptului la acţiune e principiul necesitaţii practice a acţiunii, adică ideea că dacă cel interesat n-ar recurge la oficiul organelor jurisdicţionale, s-ar expune prin aceasta la un prejudiciu inevitabil.
Acţiunea in revendicare imobiliară are ca scop întoarcerea unui bun in patrimoniul proprietarului de drept care a pierdut în mod ilegal posesia asupra bunului respectiv si tinde sa stabilească direct dacă dreptul invocat de reclamant exista sau nu. Principalele condiţii pentru admisibilitatea acţiunii in revendicare formulata de reclamant sunt ca el sa fie proprietarul exclusiv ai bunului imobil revendicat precum si pierderea posesiei bunului imobil si deţinerea lui abuzivă de către pâraţi.
În situaţia in care însă, există o hotărâre definitivă si irevocabilă pronunţată in contradictoriu cu reclamantul, prin care imobilul revendicat i-a fost atribuit in proprietate în cadrul procesului de partaj bunuri comune, deci actele de proprietate invocate de către reclamant în susţinerea pretenţiilor sale, respectiv contractul de vânzare-cumpărare nr……1992 si contractul cu plata in rate, au fost analizate şi cenzurate de instanţă, definitiv şi irevocabil prin sentinţa civilă nr…….1998, prin care s-a dispus partajarea bunurilor comune dobândite de soţi in timpul căsătoriei, iar reclamantul, deşi susţine că a plătit suma de 15.650.000 lei vechi lichidând astfel creditul dobândit pentru plata ratelor imobilului, între el şi Banca de Credit …… SA nu a intervenit subrogaţia personală ca modalitate de transmitere convenţională sau legală a dreptului de creanţă, cu toate garanţiile şi accesoriile sale către o terţă persoana care, plătind în locul debitorului pe creditorul iniţial, se substituie acestuia din urmă, apreciază că reclamantul nu poate justifica interes în promovarea acţiunii în revendicare ci doar, eventual, în promovarea unei acţiuni în pretenţii cu privire la sumele plătite.
În final, se mai arată că în situaţia în care, prin primul capăt de cerere reclamantul revendică imobilul apartament, nu vede eficienţa juridică a petitului II al acţiunii, respectiv evacuarea, cu atât mai mult cu cât apreciază că o astfel de cerere este inadmisibilă în situaţia dată, în care raporturile juridice cu reclamantul nu sunt locative şi prin urmare nu pot fi guvernate de normele legale în materie de locaţiune.
In drept sunt invocate disp. art.115 C. proc. civ.
La data de 6 aprilie 2011, reclamantul a formulat răspuns la întâmpinarea formulată de pârâta Vâlcea Ecaterina(f. 50-54).
În primul rând, solicită să se constate intervenită decăderea pârâtei din dreptul de a formula întâmpinare, ca sancţiune procesuală aplicabilă în cauză, întrucât pârâta avea obligaţia de a depune întâmpinarea cu cel puţin cinci zile înaintea primului termen stabilit de judecată(obligaţia ce subzistă şi în situaţia în care partea nu beneficia la acel termen de asistenţă juridică din partea unui avocat), obligaţie a cărei neîndeplinre atrage decăderea.
Referitor la punctul II al întâmpinării, pârâta susţine că „apare lipsită de relevanţă întreaga discuţie dezvoltată cu privire la caracterul de bun propriu al reclamantului al imobilului revendicat, însă aşa cum se poate observa din motivele acţiunii principale, nu a susţinut nicăieri faptul că apartamentul revendicat ar fi avut caracterul de bun propriu al reclamantului (cu atât mai mult cu cât acest aspect a fost tranşat în litigiul ce a avut ca obiect partajarea bunurilor comune ale părţilor), ci a făcut trimitere doar la aspectele referitoare la contractele încheiate în nume propriu de către acesta, respectiv cel de vânzare-cumpărare al apartamentului, cel cu plata în rate al aceluiaşi imobil, precum şi contractul de credit ce a fost garantat cu ipoteca instituită asupra imobilului, garanţie ce a fost stinsă după plata efectuată de reclamant a tuturor debitelor restante la instituţia bancară, plată care a avut loc după atribuirea către pârâtă, prin sentinţa judecătorească irevocabilă, a imobilului revendicat.
În acest context, apare ca inutil un răspuns din partea reclamantului cu privire la discuţia referitoare la mijlocul de probă de prezumţia legală absolută a lucrului judecat, prin raportare la sentinţa …… 1998 a Judecătoriei Drăgăşani.
Tot la punctul II al întâmpinării, pârâta susţine că reclamantul ar fi încercat să inducă în eroare instanţa de judecată prin omisiunea de a-i aduce la cunoştinţă faptul că dosarul nr. …… 1998 al Judecătoriei Drăgăşani s-a perimat, dosar ce avea ca obiect vânzarea prin licitaţie publică a imobilului ipotecat la acea vreme şi revendicat prin prezenta cauză, însă, perimarea acelei cauze nu are nici un efect asupra litigiului de faţă şi lipsa menţionării acesteia nu poate conduce la acreditarea ideii de inducere în eroare a instanţei de judecată, cu atât mai mult cu cât perimarea putea să fi intervenit ca urmare a lipsei de stăruinţă a creditoarei Bankcoop SA în recuperarea creditului prin vânzarea la licitaţie publică a imobilului revendicat, lipsă de stăruinţă generată tocmai de faptul că reclamantul a achitat toate debitele după partajarea irevocabilă a bunurilor comune ale celor doi soţi, deşi imobilul ipotecat fusese atribuit în lotul pârâtei anterior efectuări plăţii de către reclamant care, raportat la sentinţa judecătorească de partaj, nu mai avea calitatea de proprietar, însă şi-a dobândit-o în urma efectuării plăţii debitului restant.
Referitor la punctul al III-lea al întâmpinării, deşi s-a menţionat de către pârât că problema partajării imobilului asupra căruia fusese instituită ipoteca a fost „aruncată printre rânduri, spre a o dezlega instanţa”, nici de această dată nu insistă în a formula un răspuns deoarece, în mare parte, în acest punct al întâmpinării sunt redate aspecte din doctrina în materie, neincidente în cauza de faţă şi că va insista doar pe distincţia dintre momentul înregistrării acţiunii ipotecare (moment care apare odată cu somaţia scrisă pe care o adresează, după îndeplinirea scadenţei, creditorul ipotecar către debitorul său şi moment la care este impusă şi interdicţia de a face acte de dispoziţie, inclusiv de partajare cu privire la imobilul ipoteca, cu atât mai mult cu cât şi încheierea nr. ….. 2007 a B.C.P.I. Rm. Vâlcea privind radierea din registrul de transcripţiuni şi inscripţiuni a ipotecii se referă şi la interdicţia de înstrăinare şi grevare a imobilului, moment care a părut odată cu promovarea litigiului în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. …. …. 1996 prin care a fost obligat la plata sumei restante şi momentul realizării ipotecii (care corespunde cu promovarea în justiţie a cererii de vânzare a imobilului ipotecat la licitaţie publică şi care a făcut obiectul dosarului nr. ….. 1998 al Judecătoriei Drăgăşani).
Astfel, perimarea cauzei nr. …. 1998 nu are niciun efect asupra momentului înregistrării acţiuni ipotecare şi implicit a interdicţiei de a face acte de dispoziţie cu privire la imobilul ipotecat, întrucât momentul înregistrării acţiunii ipotecare nu este influenţat de sancţiunea perimării intervenită în litigiul ce a constituit punctul de plecare al momentului realizării ipotecii, debitul nefiind afectat sub aspectul intervenirii acestei sancţiuni.
Referitor la excepţia invocată la punctul IV al întâmpinării, respectiv cea lipsei de interes al reclamantului în promovarea prezentei acţiuni, solicită respingerea acesteia ca urmare a faptului că interesul acestuia este personal (acesta fiind cel care a achitat către creditor debitul restant în urma scoaterii imobilului la vânzare prin licitaţie publică) legitim şi s-a născut odată cu efectuarea plăţii către creditoarea Bankcoop SA, reclamantul devenind proprietarul bunului revendicat odată cu plata debitului către creditor, efectuată în cadrul litigiului ce a avut ca obiect scoaterea la vânzare, prin licitaţie publică a imobilului ipotecat, imobil care la momentul plăţii se afla în patrimoniul pârâtei, conform sentinţei de partajare a bunurilor comune, deci plata fiind efectuată de un terţ în vederea dobândiri bunului scos la vânzare.
Referitor la punctul V al întâmpinării, pârâta susţine că ar fi inadmisibilă cererea reclamantului referitoare la evacuarea pârâţilor, ca urmare a faptului că această solicitare este incidentă doar în cadrul reporturilor locative, însă, consideră a fi neîntemeiată opinia expusă de către pârâtă în finalul întâmpinării, întrucât art. 480 C. civ., justifică şi acţiunea în evacuare în cazul în care dreptul de folosinţă asupra imobilului este exercitat de către o persoană împotriva căreia a fost pornită acţiunea în revendicare, cu atât mai mult cu cât folosinţa este un atribut al dreptului de proprietate şi nu este specifică doar raporturilor de locaţiune.
La data de … 2011 pârâtul …. a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea acţiunii(f. 57).
În motivarea cererii arată că fost chemat în judecată de reclamant alături de pârâtă, pentru a fi obligaţi să respecte dreptul de proprietate al reclamantului asupra apartamentului nr. …. situat în …. şi să fie evacuaţi din imobilul revendicat.
Cu privire la primul capăt de cerere solicită respingerea ca neîntemeiată, întrucât pârâtul nu a locuit niciodată în apartamentul pârâtei Vâlcea Ecaterina.
În ceea ce priveşte al doilea capăt de cerere, apreciază că este inadmisibil întrucât raporturile juridice dintre pârât şi reclamant nu sunt locative şi prin urmare nu pot fi guvernate de normele legale în materie de locaţiune.
In drept sunt invocate disp. art.115 C. proc. civilă.
La dosarul cauzei reclamantul a mai depus o adresă a BANKCOOP SA către Judecătoria Drăgăşani(f. 65) şi o adresă a AFP Drăgăşani(f. 88).
În conformitate cu disp. art. 137alin. 1 cod proc. civilă, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor invocate de pârâta ……
Cu privire la excepţia netimbrării acţiunii, va fi respinsă ca neîntemeiată, deoarece reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar, conf. OUG nr. 51/2008, sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru(f. 59 dosar).
De asemenea vor fi respinse şi excepţiile lipsei de interes a reclamantului în promovarea acţiunii şi inadmisibilităţii acţiunii, deoarece, raportat la înscrisurile depuse de reclamant la dosarul cauzei(contractul de vânzare-cumpărare a imobilului în litigiu şi sentinţa civilă nr. ….. 1998 pronunţată de Judecătoria Drăgăşani, nedefinitivă la data invocării excepţiilor(f. 13-14 dosar), se constată că reclamantul, prin acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâţii, a urmărit clarificarea unui eventual drept de proprietate asupra imobilului-apartament, urmare a achitării c/valorii acestuia, ulterior desfacerii căsătoriei, prin divorţ, cu pârâta ……
Pe fondul cauzei, din probatoriul administrat, rezultă următoarea situaţie de fapt:
La data de .….. 1982, reclamantul s-a căsătorit cu pârâta ….., iar în timpul căsătoriei au dobândit în proprietate apartamentul nr. 9, situat în municipiul Drăgăşani, …. compus din trei camere, cu o suprafaţă utilă de 66,55 mp(f. 8-9 dosar).
Prin sentinţa civilă nr. ….. 1996 pronunţată de Judecătoria Drăgăşani, irevocabilă(f. 10, 11 dosar), reclamantul şi pârâta ….., au fost obligaţi la plata sumei de 21.178.101 lei Rol, credit şi dobânzi nerambursate către creditoarea Banca de …… Sucursala Vâlcea şi la 2.127.743 lei Rol cheltuieli de judecată, sume pe care debitorii nu le-au putut achita, creditoarea procedând la executarea silită, prin scoaterea apartamentului la licitaţie publică, însă apartamentul nu a fost vândut.
Prin sentinţa civilă nr. …. 1998 pronunţată de Judecătoria Drăgăşani, irevocabilă, s-a dispus desfacerea prin divorţ a căsătoriei reclamantului cu pârâta ……, iar prin sentinţa civilă nr. ….. 1998 pronunţată de Judecătoria Drăgăşani, irevocabilă prin neapelare, s-a dispus partajarea bunurilor comune realizate de soţi în timpul căsătoriei, pârâtei Vâlcea Ecaterina, fiindu-i atribuit printre alte bunuri şi imobilul apartament din litigiu(f. 81,82).
Prin acţiunea in revendicare,(art. 480 cod civil), proprietarul care a pierdut posesia lucrului, poate cere restituirea acestuia de la cel la care se găseşte; proprietarul neposesor cere posesorului neproprietar recunoaşterea dreptului sau de proprietate si restituirea lucrului, acţiunea in revendicare fiind o acţiune petitorie, prin care se apăra dreptul de proprietate si se pune in discuţie coexistenta dreptului de proprietate, reclamantul având sarcina să dovedească dreptul sau de proprietate.
În speţă, atât reclamantul cât şi pârâta ….. invocă titluri de proprietate pentru imobilul-apartament, reclamantul – contractele de vânzare-cumpărare(f. 8, 9 dosar), iar pârâta, sentinţa civilă nr. ….. 1998 pronunţată de Judecătoria Drăgăşani, irevocabilă, însă, situaţia juridică a apartamentului în litigiu a fost însă stabilită definitiv şi irevocabil, prin sentinţa civilă nr. ….. 1998 pronunţată de Judecătoria Drăgăşani, prin care imobilul, în urma partajului bunurilor comune dintre foştii soţi a fost atribuit în proprietate pârâtei, astfel încât, în speţă, nu mai poate fi repus în discuţie titularul dreptului de proprietate, motiv pentru care acest capăt de cerere va fi respins, ca neîntemeiat.
Consecinţă a respingerii acţiunii în revendicare, va fi respinsă ca neîntemeiată şi cererea reclamantului privind evacuarea pârâţilor din apartamentul în litigiu, consecinţă a respingerii acţiunii, în conformitate cu disp. art. 274 cod proc. civilă, reclamantul urmând a fi obligat la plata cheltuielilor de judecată efectuate de pârâta Vâlcea Ecaterina, constând în onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Respinge excepţiile invocate de pârâta …… prin întâmpinarea de la filele 38-41 dosar;
Respinge acţiunea formulată de reclamantul ……, în contradictoriu cu pârâţii …..;
Obligă pe reclamant să plătească pârâtei …, suma de 600 lei cheltuieli de judecată;
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare;
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi ….. 2011 la sediul Judecătoriei Drăgăşani.
Preşedinte, Grefier,
