Pe rol fiind solutionarea recursului declarat de recurenta intimata R.B. SA, impotriva sentintei civile nr. 8050/17.06.2011 pronuntata de Judecatoria Brasov in dosar nr. 859/197/2011 in contradictoriu cu intimatii COMISARIATUL JUDETEAN PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR BRASOV si C.I.G., avand ca obiect anulare proces verbal de contraventie clauze abuzive
La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta pentru intimatul petent COMISARIATUL JUDETEAN PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR BRASOV, I.D. K. , lipsa fiind intimatul intervenient C.I.G. si reprezentantul recurentei intimate R. B. SA.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier , dupa care ;
Reprezentantul in instanta al intimatului petent depune la dosar delegatie de reprezentare, practica judiciara in materie si arata ca nu mai are alte cereri de formulat .
Nemaifiind alte cereri de formulat , instanta constata dezbaterile inchise si in temeiul dispozitiilor art. 150 cod procedura civila acorda cuvantul asupra recursului de fata .
Reprezentantul in instanta al intimatului petent solicita respingerea recursului ca nefondat , mentinerea hotararii instantei de fond ca fiind temeinica si legala .
T R I B U N A L U L
Deliberand asupra recursului de fata, retine ca:
Prin sentinta civila nr.8050 din data de 27.06.2011, Judecatoria Brasov a dispus urmatoarele:
-a admis in parte cererea formulata de reclamanta AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR, Comisariatul Regional pentru Protectia Consumatorilor Brasov, in contradictoriu cu intimata SC R. B. SA;
-a admis in parte cererea de interventie accesorie formulata de intervenientul C. I. G., cu domiciliul in Brasov, strX nr. Y,;
-a constatat ca dispozitiile art. 3 pct. 3 si dispozitiile art. 8.1 din Contractul de Credit nr. RFI01343500024/09.07.2007 incheiat intre SC R. B. SA si C. I. G. reprezinta clauze abuzive in sensul art. 4 Lg. 193/2000 si dispune modificarea Contractului de credit nr. nr. RFI01343500024/09.07.2007 in sensul modificarii acestor clauze, respectiv in sensul stabilirii unei marje la data incheierii contractului de credit in functie de care se va revizui rata dobanzii si a definirii notiunii de culpa;
-a constatat ca fapta intimatei SC R. B. SA de a insera in Contractul de Credit nr. RFI01343500024/09.07.2007 incheiat cu intervenientul C. I. G. clauze abuzive intruneste elementele constitutive ale contraventiei prevazuta de dispozitiile art. 16 alin. 1 Lg. 193/2000;
-a dispus, in temeiul dispozitiilor art. 13 Lg. 193/2000, aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale in valoare de 500 lei intimatei SC R. B. SA;
-a respins celelelate solicitari ca neintemeiate.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin procesul-verbal de contraventie nr. 003425/04.01.2011 (f. 3) intocmit de petenta Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, prin Comisariatul Regional pentru Protectia Consumatorilor Brasov, s-a constatat savarsirea de catre SC R. B. SA a urmatoarelor fapte:
1. In contractul de credit nr. RFI01343500024/09.07.2007, la pct. 3.3, rata dobanzii se defineste ca fiind revizuibila, banca putand modifica valoarea acesteia in functie de evolutia pietei financiare sau de politica de credite a bancii, urmand sa aduca la cunostinta imprumutatului noua rata a dobanzii in modalitatile mentionate in contract. S-a mai constatat ca art. 3.3 din contract da dreptul agentului economic de a modifica unilateral conditiile costurilor creditului.
1. In contractul de credit nr. RFI01343500024/09.07.2007, la pct. 3.3, rata dobanzii se defineste ca fiind revizuibila, banca putand modifica valoarea acesteia in functie de evolutia pietei financiare sau de politica de credite a bancii, urmand sa aduca la cunostinta imprumutatului noua rata a dobanzii in modalitatile mentionate in contract. S-a mai constatat ca art. 3.3 din contract da dreptul agentului economic de a modifica unilateral conditiile costurilor creditului.
2. La pct. 6. lit. n din contract se prevede faptul ca in cazul in care valoarea garantiilor scade din orice motive, chiar independent de vointa partilor, neacoperind soldul creditului, dobanzile si comisioanele datorate, la cererea bancii, imprumutatul se obliga sa aduca suplimentar in garantie si alte bunuri. Acest articol da dreptul operatorului economic sa modifice unilateral contractul, prin obligarea consumatorului de a adduce suplimentar in garantie alte bunuri, prevederea nerespectand principiul simetriei, neexistand facilitati decat pentru banca, aceasta din urma neasumandu-si niciun risc.
2. La pct. 6. lit. n din contract se prevede faptul ca in cazul in care valoarea garantiilor scade din orice motive, chiar independent de vointa partilor, neacoperind soldul creditului, dobanzile si comisioanele datorate, la cererea bancii, imprumutatul se obliga sa aduca suplimentar in garantie si alte bunuri. Acest articol da dreptul operatorului economic sa modifice unilateral contractul, prin obligarea consumatorului de a adduce suplimentar in garantie alte bunuri, prevederea nerespectand principiul simetriei, neexistand facilitati decat pentru banca, aceasta din urma neasumandu-si niciun risc.
3. La pct. 8.1 din contract se prevede ca la aparitia unui caz de culpa, banca este indreptatita sa declare scadenta anticipata. Prevederea da dreptul operatorului economic de a modifica unilateral contractul in detrimental consumatorului.
S-a retinut ca prin aceste clauze sunt incalcate dispozitiile art. 1 alin. 3 Lg. 93/2000.
Potrivit dispozitiilor art. 1 alin. 3 Lg. 193/2000 „se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii”.
Dispozitiile art. 4 alin. 1 Lg. 193/2000 prevad ca „o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi cosiderata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor ”.
Art. 1 lit. a din Anexa cuprinzand clauzele considerate ca fiind abuzive stabileste ca „sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fara a avea un motiv intemeiat care sa fie precizat in contract. Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor in temeiul carora un furnizor de servicii financiare isi rezerva dreptul de a modifica rata dobanzii platibile de catre consumator ori datorata acestuia din urma sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fara o notificare prealabila, daca exista o motivatie intemeiata, in conditiile in care comerciantul este obligat sa informeze cat mai curand despre aceasta celelalte parti contractante si acestea din urma au libertatea de a rezilia imediat contractul ”.
Potrivit dispozitiilor art. 13 Lg. 193/2000, “Instanta, in cazul in care constata existenta clauzelor abuzive in contract, aplica sanctiunea contraventionala conform art. 16 si dispune, sub sanctiunea daunelor, modificarea clauzelor contarcuale, in mpsura in care contractul ramane in fiinta, sau desfiintarea acelui contract, cu daune interese, dupa caz”.
Potrivit dispozitiilor art. 16 LG. 193/2000, ”Constituie contraventie, in mpsura in care fapta nu este savarsita in astfel de conitii incat, potrivit legii penale, sa fie considerata infractiune, incalcarea interdictiei stipulate la art. 1 alin. 3 si se sanctioneaza cu amenda de la 200 lei la 1000 lei”.
Analizand clauzele Contractului de credit nr. RFI01343500024/09.07.2007 (f. 11), instanta retine ca potrivit art. 3.3 “In primul an de creditare, rata anuala a dobanzii curente este de 5,9% pe an. Incepand cu al doilea an de creditare, rata dobanzii curente devine revizuibila, banca putand modifica valoarea acesteia in functie de evolutia pietei financiare sau de politica de credite a bancii, urmand sa aduca la cunostinta imprumutatului noua rata a dobanzii in modalitatile mentionate in conditiile generale de derulare a operatiunilor bancare”.
Instanta retine ca banca a modificat in al doilea an de creditare rata dobanzii, de la valoare de 5,9% pe an, la valoarea de 6,9% pe an, fara a comunica clientului modificarea ratei dobanzii. Criteriile prevazute in contractul de credit, in functie de care urma a fi revizuita rata dobanzii erau evolutia pietei financiare sau politica de credite a bancii. Pe baza acestor criterii generale, nedefinite in contract, banca a modificat unilateral rata dobanzii, in cursul anului 2008, in al doilea an de creditare, modificarea fiind adusa la cunostinta clientului numai in urma solicitarii acestuia, la data de 24.11.2010, prin adresa nr. 4833.
Prin actul aditional la contractul de credit, comunicat clientului ca urmare a intrarii in vigoare a OUG 50/2010 (f. 13), banca a definit anumite notiuni cuprinse in contractul de credit, inserand in cuprinsul contractului formula de calcul a dobanzii curente si formula de variatie a ratei dobanzii numai in functie de un indice de referinta public. De asemenea, a fost detaliata executarea de catre banca a obligatiei de informare a imprumutatului in legatura cu variatiile ratei dobanzii. Astfel, formula de calcul a dobanzii curente a fost stabilita ca fiind: LIBOR 6 luni la care se adauga marja bancii, pentru creditele acordate in CHF. La data comunicarii actului aditional, in functie de formula de calcul prezentata, banca a informat clientul ca rata dobanzii este de 6,9 % pe an.
Instanta constata ca, din nou, notiunea de “marja a bancii” nu a fost definita in contract, dand astfel un caracter aleatoriu modalitatii de stabilire a ratei dobanzii, la dispozitia bancii.
Nu pot fi retinute sustinerile intervenientului in sensul ca rata dobanzii este un a fixa, deoarece in contractul incheiat, nr. RFI01343500024/09.07.2007, s-a prevazut ca rata dobanzii, incepand cu al doilea an de creditare, va fi revizuibila. Nerepectarea dispozitiilor legale consta in aceea ca nu au fost definite notiunile, termenii contractuali, astfel incat dobanda revizuita sa poata fi previzibila pentru client. Dezechilibrul semnificativ creat in detrimental clientului nu trebuie raportat, asa cum incearca sa sugereze intimata, la valoarea dobanzii curente, ci la efectul creat ca urmare a atitudinii bancii de a insera in contract clause ce nu au fost negociate, de a stabili o modalitate de calcul a ratei dobanzii fara a prevedea si defini in mod concret elementele in functie de care urmeaza a fi revizuita rata dobanzii, determinand astfel o imprevizibilitate pentru client in ce priveste conditiile contractuale.
Instanta apreciaza ca aceeasi situatie se creaza si prin atitudinea bancii de a nu defini notiunea de “culpa”, notiune cuprinsa in art. 8.1 din Contractul de Credit nr. RFI01343500024/09.07.2007 incheiat intre SC. R.B.SAsi C.I.G., potrivit caruia la aparitia unui caz de culpa, banca este indreptatita sa declare scadenta anticipata. Aceasta clauza ofera intimatei dreptul exclusiv si discretionar de a declara soldul creditului scadent anticipat, cu justificarea unui motiv intemeiat care nu este determinat sau determinabil pe baza clauzelor conventionale insusite de parti. Astfel, clauza este abuziva intrucat exclude posibilitatea verificarii indeplinirii de catre instanta a conditiilor pentru ca banca sa considere ca imprumutatul nu isi poate indeplini obligatiile asumate sau ca nu mai este garantat corespunzator creditul.
Contraventia constatata in sarcina agentului economic se apreciaza in functie de legea aplicabila la moementul incheierii contractului de credit, potrivit principiului tempus regit actum. Instanta nu analizeaza elementele constitutive ale contraventiei in functie de dispozitiile OUG 50/2010, ci in functie de dispozitiile LG. 193/2000, lege aplicabila la momentul incheierii conztractului. Fapta fiind savirsita in modalitatea continua, data savarsirii acesteia se apreciaza ca fiind data constatarii ei.
Pentru motivele expuse, instanta a apreciat ca dispozitiile art. 3 pct. 3 si art. 8.1 din Contractul de Credit nr. RFI01343500024/09.07.2007 incheiat intre SC R.B. SA si C. I. G. reprezinta clauze abuzive in sensul art. 4 Lg. 193/2000. Avand in vedere dispozitiile art. 13 Lg. 93/2000, instanta a dispus modificarea Contractului de credit nr. RFI01343500024/09.07.2007 in sensul modificarii acestor clauze, respectiv in sensul stabilirii unei marje la data incheierii contractului de credit in functie de care se va revizui rata dobanzii si a definirii notiunii de culpa. Prin aceasta dispozitie instanta nu intervine in contractul partilor, ci realizeaza un control de legalitate a acestui contract, atributie prevazuta de dispozitiile legale.
De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 16 Lg. 93/2000, instanta, apreciind ca sunt intrunite elementele constitutive ale contraventiei retinute in sarcina intimatei SC. R.B.SAprin procesul verbal de constatare a contraventiei nr. 003425/04.01.2011, a dispus si aplicarea sanctiunii contraventionale constand in amenda in valoare de 500 lei.
In ce priveste celelalte clauze cuprinse in contractul de credit, la care se face referire in cuprinsul procesului verbal de contraventie, respectiv dispozitiile pct. 6. lit. n, potrivit carora in cazul in care valoarea garantiilor scade din orice motive, chiar independent de vointa partilor, neacoperind soldul creditului, dobanzile si comisioanele datorate, la cererea bancii, imprumutatul se obliga sa aduca suplimentar in garantie si alte bunuri, instanta apreciaza ca nu sunt abuzive. Acest articol a fost negociat direct cu clientul, acesta asumandu-si prin semnatura aceasta clauza in care termenii sunt sufiecient de clari pentru a nu crea situatii imprevizibile. Petenta a apreciat ca aceasta clauza da dreptul operatorului economic sa modifice unilateral contractul, banca neasumandu-si niciun risc. Insa, instanta apreciaza ca aceasta clauza este una prin care prtile au reglementat conventional riscul contractului, contractul nefiind unul aleatoriu, astfel incat conventia partilor este operanta in raporturile ce s-au nascut ca urmare a realizarii acordului de vointa.
In cuprinsul procesului verbal de contraventie au fost sugerate de catre petenta masurile pe care instanta le poate lua ca urmare a constatarii contraventiei. Insa, in exercitarea atributiei de aplicare a sanctiunii contraventionale, in temeiul dispozitiilor art. 13 Lg. 93/2000, instanta nu poate dispune si alte masuri care exceed cadrului procedurii aplicarii sanctiunii contraventionale, cum ar fi dispunerea restituirii sumelor percepute de catre banca fara temei legal. Aceasta solicitare poate fi facuta numai de catre clientul bancii, partea contractanta, si numai in conditiile formularii unei cererii care sa indeplineasca conditiile art. 112-114 C.pr.civ.. In cauza, clientul bancii, C.I.G., a avut numai calitatea de intervenient in interesul petentei, iar solicitarile petentei nu pot privi decat aplicarea sanctiunii contraventionale pentru faptele contraventionale constatate in sarcina agentului economic.
Pentru aceste motive instanta a admis in parte cererea formulate de petenta, a admis in parte cererea de interventie accesorie, a dispus potrivit celor aratate anterior, si a respins celelalte solicitari ca neintemeiate.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs in termen legal intimata SC R. B. S.A., prin care a solicitat:
-admiterea recursului si modificarea sentintei civile recurate in sensul:
-respingerii ca neintemeiata a cererii formulate de petentul CJPC Brasov si a cererii de interventie formulate de catre intimatul C.I.G.;
-obligarea intimatilor la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea recursului se arata urmatoarele:
Scurta prezentare a cadrului procesual
La data de 09.07.2007, intre subscrisa si clientul C.I.G. a fost incheiat contractul de credit pentru nevoi personale nenominalizate nr. RFI01343500024, in valoarea de-31.068,80 CHF.
Prin art, 3.3. din contract a fost prevazuta o dobanda fixa, promotionala, in cuantum de 5,9% pentru primul an de creditare, urmand ca incepand cu cel de-al doilea an rata dobanzii sa devina revizuibila. Banca putea modifica valoarea acestei dobanzi Jn functie de evolutia pietii financiare sau de politica de credite a bancii”.
Dupa primul an de creditare, rata dobanzii a fost majorata de la 5,9% la 6,9% – prag la care este mentinuta si in prezent.
Precizeaza recurenta faptul ca dobanda practicata in primul an de creditare (in cuantum de 5,9%) a fost o dobanda promotionala (sub valoarea pragului de referinta), valabila doar pentru primul an si care nu acoperea costurile suportate de catre banca in vederea acordarii imprumutului solicitat de client. La data acordarii creditului, dobanda bancii a fost sub valoarea ratei de referinta, care este determinata de ratele de dobanda ale pietelor interbancare si se foloseste pentru creditele cu perioade standard de plata a dobanzii si cu scadente mai mari de o luna.
La data de 04.01.2011, in urma unei sesizari formulata de catre C.I.G., reprezentantii CJPC Brasov au analizat continutul contractului de credit nr. RFI01343500024, incheind in acest sens procesul-verbal de constatare a contraventiei nr. 0034225 din 04.01.2011.
CJPC Brasov a sesizat Judecatoria Brasov in vederea aplicarii sanctiunii contraventionale retinute in sarcina subscrisei prin procesul-verbal de contraventie.
Prin sentinta civila recurata, Judecatoria Brasov a admis cererea formulata de CJPC Brasov si a dispus urmatoarele:
„Constata ca dispozitiile art.3 pct.3 si dispozitiile art.8.1. din Contractul de credit nr.
RFI01343500024/09.07.2007 incheiat intre S.C. RAIFFEISEN BANK SA si C.I.G. reprezinta clauze abuzive in sensul art.4 Lg. 193/2000 si dispune modificarea Contractului de credit nr. RFI01343500024/09.07.2007 in sensul modificarii acestor clauze, respectiv in sensul stabilirii unei marje la data incheierii contractului de credit in functie de care se va revizui rata dobanzii si a definirii notiunii de culpa. […]
In temeiul dispozitiilor art.13 Lg.193/2000, dispune aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale in valoare de 500 lei intimatei R. B. SA.”
Motive de recurs
Arata recurenta ca nu intelege sa conteste prin recurs dispozitiile instantei care privesc respingerea in parte a cererii formulate de catre CJPC Brasov. Este de acord si solicita mentinerea solutiei de respingere a constatarii caracterului abuziv al clauzei prevazute de dispozitiile art.6 lit.n din Contractul de credit, cu privire la scaderea valorii garantiilor.
1.Ineficacitatea si imposibilitatea de punere in practica a dispozitiilor instantei de judecata
Instanta de fond a obligat pe recurenta sa modifice clauzele prevazute la art.3 pct.3 si art.8.1 din Contractul de credit in sensul stabilirii unei marje cu privire la care se va revizui rata dobanzii.
Prin actul aditional la contractul de credit banca a facut deja toate modificarile ce ii sunt impuse prin hotararea judecatoreasca.
Nu exista astfel temei legal pentru obligarea Bancii sa faca o noua modificare.
Instanta nu putea interveni in contract si sa modifice vreo clauza a acestuia, pentru ca s-ar incalca prevederile art.969 Cod civil.
A permite instantei sa intervina in raporturile dintre parti este o incalcare a principiului constitutional al libertatii de vointa.
Notiunea de culpa este definita in Conditiile Generale de Derulare a Operatiunilor Bancare, valabile la data semnarii Contractului de credit.
Art.7- Cazuri de culpa prevede ca:
„in conditiile prezentului Contract, sunt considerate cazuri de CULPA: a) neachitarea de catre imprumutat a sumelor datorate …; b) prezentarea de catre Imprumutat/Codebitor de documente si/sau furnizarea de informatii incomplete si/sau false …; c) utilizarea de catre Imprumutata a creditului pentru alta destinatie …; d) diminuarea cu rea-credinta de catre Imprumutat/Codebitor si/sau Garantul Ipotecar (daca e cazul) a valorii averii personale …; e) neasigurarea in conditiile art.5.5. – 5.10 a imobilelor aduse in garantie …;f) neexecutarea de catre Imprumutat/Codebitor a oricarei obligatii asumate prin prezentul Contract, precum si incalcarea oricarei clauze contractuale; g) neprelungirea contractului/contractelor de inchiriere …; h) neprezentarea in termen de 30 (treizeci) de zile calendaristice de la data incheierii prezentului Contract a extraselor de Carte Funciara…”
Exprimarea este foarte clara si nu se poate considera ca motivele pentru care s-ar putea declara scadenta anticipata a creditului nu au fost determinate suficient la momentul semnarii Contractului de credit. Este clar ca art.8.1. din Contractul de credit nu trebuia sa faca o trimitere expresa la dispozitiile art.7 in conditiile in care este vorba despre o dispozitie care defineste unul din termenii utilizati in contract, urmand a fi aplicabila in tot cuprinsul contractului.
(ii) Notiunea de „culpa” este definita si in Conditiile Generale de Derulare a Operatiunilor Bancare/Ia care clientul a aderat odata cu semnarea Contractului de credit.
Contractul de credit prevede, la art.11.12 ca „Prezentul Contract de credit se completeaza cu «Conditiile Generale de Derulare a Operatiunilor Bancare», in raport cu care prevaleaza in caz de divergenta de clauze”
Conditiile Generale de Derulare a Operatiunilor Bancare aplicabile Clientilor si valabile la data semnarii Contractului de credit prevad la Sectiunea CI.2. si Sectiunea C.2.4 care sunt cazurile de neindeplinire sau culpa. „Oricare din urmatoarele aspecte/situatii va constitui un «Caz de Neindeplinire sau Culpa»:…”
Este indubitabil ca prevederile acestor Conditii Generale i-au fost aduse la cunostinta clientului, avand in vedere ca in Contractul de credit, asa cum a fost semnat de acesta, se fac numeroase referiri si trimiteri la Conditiile Generale.
Avand in vedere toate aceste elemente, rezulta in mod clar ca aprecierile instantei sunt neintemeiate si bazate pe o analiza trunchiata a Contractului de credit si a actelor care il completeaza. in realitate, Contractul de credit determina in mod clar si detaliat care sunt cazurile de „culpa” si, pe cale de consecinta, care sunt cazurile in care se poate declara scadenta anticipata a creditului.
2. Lipsa de temeinicie a sanctionarii recurentei in legatura cu modalitatea de revizuire a ratei dobanzii. Clauzele contractuale prevazute la pct. 3 din contract nu sunt abuzive.
Avand in vedere numarul relativ mare de acte normative aparute in materie de protectie a drepturilor consumatorilor in ultima perioada de timp, considera recurenta ca, pentru a putea aprecia daca o clauza contractuala inserata intr-un contract de credit incheiat in urma cu 4 ani este sau nu abuziva, aceasta trebuie raportata la cadrul normativ existent la momentul incheierii contractului.
La momentul incheierii contractului de credit supus controlului judiciar, legislatia in materie nu prevedea o obligatie a societatilor bancare, in sensul inserarii in cuprinsul contractelor de credit a formulei dupa care se calculeaza rata dobanzii.
Aceasta obligatie a fost reglementata de catre legiuitor mult ulterior, prin OUG 50/2010. Prin urmare, simplul faptul ca o clauza contractuala ce oferea bancii posibilitatea de a modifica rata dobanzii nu facea referire in cuprinsul ei si la formula de calcul a ratei dobanzii, nu era suficient pentru ca acea clauza sa fie considerata una abuziva.
Mai mult, odata cu aparitia OUG 50/2010, recurenta s-a aliniat la exigentele acestui act normativ si a trimis clientului spre semnare un act aditional in cuprinsul caruia am mentionat in mod expres formula de calcul a ratei dobanzii. Astfel, in cuprinsul actului aditional se precizeaza faptul ca rata dobanzii este de 6,9%, fiind compusa din indicele LIBOR la 6 luni + marja bancii (6,9%).
Prin urmare, se poate observa faptul ca, pe intreaga durata de derulare a contractului de credit, clauzele acestuia au fost in conformitate dispozitiile legale aflate in vigoare. Marja bancii nu a fost determinata in mod arbitrar, ci ca diferenta intre valoarea ratei dobanzii in vigoare la momentul aparitiei OUG 50/2010 si valoarea indicelui de referinta valabil din acelasi moment – urmarindu-se astfel ca dobanda datorata de client sa nu sufere majorari.
3. Lipsa de temeinicie a sesizarii formulata de catre CJPC Brasov.
Clauzele contractuale prevazute la pct. 3 din Contractul de credit sunt legale.
La momentul incheierii contractului de credit, legislatia in vigoare nu obliga societatile bancare sa insereze in cuprinsul contractelor de credit, formula de calcul a ratei dobanzii.
Dupa aparitia OUG 50/2010, societatile bancare au fost obligate sa insereze in cuprinsul contractelor de credit si formula dupa care este calculata rata dobanzii. in ceea ce priveste contractele de credit aflate in curs de derulare, legiuitorul a obligat bancile sa incheie acte aditionale prin care sa alinieze dispozitiile contractuale la rigorile OUG 50/2010 (printre altele, sa arate modul de calcul al ratei dobanzii).
Prin urmare, intrucat toate clauzele contractuale au fost in deplina concordanta dispozitiile legale in vigoare, fiind aliniate la noile exigente in materie, singura modalitate prin care s-ar putea aprecia de aceste clauze sunt sau nu abuzive, o constituie raportarea acestora la dispozitiile art. 4 alin.l si 2 din Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori (singurul act normativ care stabileste criterii precise pentru identificare caracterului abuziv al unei clauze contractuale):
“(i) O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bune credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.
(2) O clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv/
Din analiza acestor dispozitii legale rezulta ca, pentru a se putea admite o actiune intemeiata pe dispozitiile art.12 si 13 alin.l din Legea nr. 193/2000, respectiv a se aprecia ca o clauza contractuala este abuziva, este necesar si obligatoriu ca respectiva clauza:
1. pe de o parte, sa nu fi fost negociata de catre comerciant cu consumatorul, acesta din urma neavand posibilitatea sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv;
2. pe de alta parte, sa creeze, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.
Prin urmare, pentru ca o anumita clauza sa fie considerata abuziva nu este suficient ca ea sa nu fi fost negociata la momentul incheierii contractului, ci este necesar ca ea sa creeze un dezechilibru semnificativ in detrimentul uneia dintre parti.
Legea foloseste notiunea de „dezechilibru semnificativ”, iar nu notiunea de „dezechilibru”. Prin urmare este evident faptul ca la momentul legiferarii,legiuitorul a avut in vedere doua situatii:
– una in care clauza contractuala este de natura sa conduca la aparitia unui
dezechilibru intre parti – situatie care nu face ca respectiva clauza sa fie una abuziva;
– una in care clauza contractuala este de natura sa conduca la aparitia unui
dezechilibru semnificativ- situatie care face ca respectiva clauza sa fie una abuziva.
In aceste conditii, daca o clauza este de natura sa creeze un dezechilibru intre drepturile si obligatiile asumate de catre parti ea nu este, in mod automat, abuziva. Pentru ca respectiva clauza sa fie considerata abuziva este necesar ca dezechilibrul intervenit sa fie unul semnificativ – major.
Banca a facut aplicarea dispozitiilor art 3.3. si a majorat dobanda de la 5,9% la
6,9%, informand clientul despre aceasta imprejurare;
Banca a comunicat clientului spre semnare, un act aditionai in care se precizeaza
in mod exact a) modul de calcul a dobanzii; b) faptul ca marja bancii este fixa si va
ramane aceeasi pe intreaga derulare a contractului.
In consecinta clauza inserata la art. 3.3. din contract a creeat un dezechilibru intre partile contractante pentru ca obligatiile privitoare la dobanda, stipulate in sarcina consumatorului, au crescut cu 1%, dar dezechilibrul nu este unul semnificativ intrucat rata dobanzii a crescut doar cu un singur punct procentual (obligatia consumatorului nedevenind atat de oneroasa incat acesta sa nu mai aiba niciun interes de a ramane in contract).
Pe viitor banca nu va mai putea majora, in mod unilateral, rata dobanzii, marja perceputa fiind una fixa pentru intreaga perioada de derulare a contractului.
In consecinta, recurenta apreciaza ca dispozitiile cuprinse la art. 3.3. din contract nu reprezinta o clauza abuziva in lumina Legii 193/2000.
In drept, recurenta a invocat prevederile art.3041 Cod proc.civ.
Cererea de recurs este scutita de taxa judiciara de timbru si timbru judiciar, in conformitate cu dispozitiile art.36 din OG nr.2/2001.
Intimatul Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor nu a formulat intampinare, in conformitate cu dispozitiile art.308 alin.2 Cod procedura civila.
Examinand sentinta recurata in raport de actele si lucrarile dosarului, avand in vedere si dispozitiile art.304 indice 1 C.proc.civ., instanta constata urmatoarele:
Prin procesul-verbal de contraventie nr. 003425/04.01.2011 intocmit de petenta Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, prin Comisariatul Regional pentru Protectia Consumatorilor Brasov, s-a constatat savarsirea de catre SC. R.B.SAa urmatoarelor fapte:
3. La pct. 8.1 din contract se prevede ca la aparitia unui caz de culpa, banca este indreptatita sa declare scadenta anticipata. Prevederea da dreptul operatorului economic de a modifica unilateral contractul in detrimental consumatorului.(filele 3-6 dosar fond)
Potrivit art.1 alin.3 din Legea nr.193/2000 “ Se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii.”
In mod corect instanta de fond a retinut caracterul abuziv al clauzei prevazute la art.3 pct.3 din contractul de credit bancar susmentionat.
Astfel, potrivit art.3 pct.3.3 din contract ,, In primul an de creditare, rata anuala a dobanzii curente este de 5,9% pe an. Incepand cu cel de-al doilea an de creditare, rata dobanzii curente devine revizuibila, banca putand modifica valoarea acesteia in functie de evolutia pietei financiare sau de politica de credite a bancii, urmand sa aduca la cunostinta imprumutatului noua rata a dobanzii in modalitatile mentionate in conditiile generale de derulare a operatiunilor bancare”. (filele 11-12, dosar fond)
Legea nr.193/2000 precizeaza clar, la art. 1 lit. a din Anexa 1 a Legii nr. 193/2000, ca sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fara a avea un motiv intemeiat care sa fie precizat in contract.
In speta, pe de-o parte, Banca nu a informat in scris consumatorul in legatura cu motivele intemeiate care au determinat fluctuatia ratei dobanzii, incalcandu-se astfel prevederile Anexei 1 alin.1 lit.a la Legea nr.193/2000 (obligatia de a-l informa pe consumator, printr-o notificare prealabila transmisa in termen rezonabil;in speta consumatorul a fost informat corespunzator abia in anul 2010, desi modificarea ratei dobanzii a avut loc in 2008), iar pe de alta parte, nu a precizat, in contractul dintre parti, criteriile clare care sa permita verificarea modalitatii de modificare a ratei dobanzii, incalcandu-se astfel prevederile art.10 lit.b din OG nr.21/1992 (dreptul consumatorului, la incheierea contractului, de a beneficia de o redactare clara si precisa a clauzelor contractuale, indicarea exacta a preturilor si tarifelor si, dupa caz, a conditiilor de garantie).
Instanta constata ca Banca nu a stipulat in contractul de credit bancar incheiat cu consumatorul factorul clar si precis in functie de care aceasta intelege sa modifice rata dobanzii, iar indeplinirea acestei obligatii legale printr-un act aditional ulterior, nesemnat de catre consumator, nu inlatura caracterul abuziv al clauzei susmentionate.
Nu poate fi primita sustinerea recurentei potrivit careia instanta de fond a intervenit in contractul dintre parti, incalcand prevederile art.969 Cod civil, intrucat aceasta a realizat un control de legalitate al actului, in conformitate cu dispozitiile art.13 alin.1 din Legea nr.193/2000,potrivit carora “Instanta, in cazul in care constata existenta clauzelor abuzive in contract, aplica sanctiunea contraventionala conform art. 16 si dispune, sub sanctiunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, in masura in care contractul ramane in fiinta, sau desfiintarea acelui contract, cu daune-interese, dupa caz.”
In ceea ce priveste acelasi caracter abuziv al clauzei prevazute de art.3 pct.3.3 din contract, instanta de recurs retine si faptul ca, in speta, consumatorul (persoana fizica) a actionat de pe o pozitie inegala in raport cu Banca.Contractul incheiat de acesta este unul de adeziune, clauzele fiind prestabilite de Banca, fara a se da posibilitatea imprumutatului sa modifice sau sa inlature vreuna dintre aceste clauze.
In consecinta, sunt incidente in cauza prevederile art.4 alin.1 din Legea nr.193/2000, potrivit carora:” O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.”
Nu poate fi retinuta apararea recurentei potrivit careia dezechilibrul creat nu este semnificativ, intrucat rata dobanzii a crescut doar cu 1%;din punct de vedere al consumatorului care, pe langa o o serie de comisioane prevazute in contract, se vede nevoit sa plateasca si o rata astfel majorata, costul contractului devine semnificativ.
In ceea ce priveste clauza prevazuta de art.8.1 din contractul de credit nr. RFI01343500024/09.07.2007, instanta de fond a retinut in mod gresit caracterul abuziv al acesteia.
Astfel, potrivit acestei clauze contractuale, la aparitia unui caz de culpa, banca este indreptatita sa declare scadenta anticipata.
Instanta de fond a retinut caracterul abuziv al clauzei, intrucat banca nu a definit notiunea de culpa, ceea ce ii confera acesteia dreptul exclusiv si discretionar de a declara soldul scadent anticipat, pe motive nederminate sau nederminabile pe baza unor clauze contractuale.
Examinand contractul de credit, instanta de recurs constata insa ca, la articolul 7, este definita notiunea de culpa, prin indicarea expresa a cazurilor in care devine incident un caz de culpa.
In consecinta, clauza contractuala prevazuta la art.8.1 din contract nu are caracter abuziv.
Fata de considerentele expuse anterior, in conformitate cu prevederile art.312 alin.1 si art.304 pct.9 Cod procedura civila, instanta urmeaza sa admita recursul declarat de recurenta SC R.B. S.A., impotriva sentintei civile nr.8050 din data de 27.06.2011, pronuntata de Judecatoria Brasov, pe care o va modifica in parte, si in consecinta:
-va inlatura din sentinta civila susmentionata constatarea caracterului abuziv al dispozitiei art.8.1. din Contractul de Credit nr.RF1011343500024/09.07.2007, incheiat intre SC R. B.S.A. si C.I.G., precum si dispozitia privind modificarea acestei clauze, in sensul definirii notiunii de culpa;
-va mentine restul dispozitiilor sentintei civile nr. nr.8050 din data de 27.06.2011, pronuntata de Judecatoria Brasov.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de recurenta SC R. B. S.A., impotriva sentintei civile nr.8050 din data de 27.06.2011, pronuntata de Judecatoria Brasov, pe care o modifica in parte, si in consecinta:
Inlatura din sentinta civila susmentionata constatarea caracterului abuziv al dispozitiei art.8.1. din Contractul de Credit nr.RF1011343500024/09.07.2007, incheiat intre SC R.B. S.A. si C.I.G., precum si dispozitia privind modificarea acestei clauze, in sensul definirii notiunii de culpa.
Mentine restul dispozitiilor sentintei civile nr. nr.8050 din data de 27.06.2011, pronuntata de Judecatoria Brasov.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica azi, 09.12.2011.
